Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)

1971-01-04 / nr. 7193

Pagina a 2-a i Revelion I la televizor ! Nu ştiu exact cite televiziuni din lume fşi concep programul de revelion pe o durată de şapte ore şi jumătate, dar bănuiesc că foarte puţine. Este — s-o recunoaştem — un efort uriaş: intr-o sin- Jură noapte au fost oferite publicului zeci de filme, zeci de scheciuri, de secvenţe muzicale, plus citeva întregi spectacole de „VarietăţiPentru tot acest efort (depus pe parcursul a trei luni) , realizatorii televiziunii merită felicitări. Şi-i felicitam sincer, deschis, curajos... Anul acesta, mai mult parcă decit in anii trecuţi, ii felicităm nu numai pentru „cantitatea" efortului depus, dar şi pentru calitatea creaţiei lor artistice. Primul cuvint bun se cuvine tradiţionalelor datini de An Nou, care, anul acesta, au venit din toate părţile ţării, în armonii de sorcovă, de capră, de buhai, cu flori dalbe, sau in frumosul grai al cintecelor bănăţene. Ne-am bucurat de glasuri adevărate, de chipuri adevărate, de ambianţa tradiţională a urărilor. Apoi, la un alt timp al serii, intraţi în An Nou, ne-am încins şi noi în Hora Unirii, pornită de pe plaiuri moldovene, şi cuprinzind întreaga ţară... De-a lungul celei mai lungi telenopţi la care am participat vreodată, am avut destule motive de bucurie. Am rns pinaja lacrimi, cu Stela Popescu, incercind zadarnic să-i imităm virtuozitatea : Iva, Avo, Eva, Geo, Geo, Geo... Regizorul Al. Boiangiu, cu camera sei ascunsă, ne-a ciştigat prin ideile salenăstruşnice, prin farsele sale (nu numai vesele, ci şi triste), cu care ne-a obişnut in filmele documentare. O adevărată desfătare a fost monologul despre şophre al lui Toma Caragiu, actorul (excelent şi in „Drumul spinos al cunoaşterii''), izbutind şi aici clipe de mare tensiune satirică. Ne-a străfulgerat, din timp in timp, flasch-ul „tele-răvaşelor". Am ascultat-o in tăcere, cu respect, pe Carina Chiriac. Mari vedete ale muzicii uşoare (Tom Jones, Mireille Mathieu) au constituit explozii de bună dispoziţie, şi citeva vedete mai mici (din arhiva „Cerbului de aur“) au prilejuit inspirate momente muzicale („Melodii la Post Restant"). Corul „Madrigal" a fost o clipă de tainică reculegere. „Revista cu trei fete (pe text de Octavian Sava) a recomandat incă o dată talente certe : Melania Cirje, Liona Tomescu şi — iar — Stela Popescu. Şi aşa mai departe... Dar „clipa de aur" a programului a fost „Revelionul la telefon" conceput de Al. Bocăneţ, cu obişnuiţii săi protagonişti — Anda Călugăreanu, Florian Pittiş, Dan Tufaru (aceştia din urmă au strălucit in citeva parodii de neuitat) cu Margareta Pislaru (o singură dată, din păcate, In întreaga noapte !) şi glumele lui Dem Rădulescu. Al. Bocăneţ ştie să facă show-uri, le face cu multă fantezie, un ritm debordant, cu un simţ plastic desăvirşit. Felicitări, felicitări — în mod special. Au fost desigur şi „găuri in caşcaval". „Parada şlagărelor" (care şlagăre), unele momente muzicale stereotipe, altele prea lungi — în special spre dimineaţă , unii autori, precum Ion Băieşu, au fost mai puţin inspiraţi ca de obicei... Dar programul in ansamblu a avut ritm, culoare, fantezie. Ne-a plăcut. Și, in fond, cașcavalul e făcut să aibă găuri... Altfel ar fi telemea... CALIN CALIMAN ION MARIN BRĂILA. La controlul întreprins ca urmare a sesizării dv, s-a constatat că într-adevâr, la simigeria nr. 71 Brăila, igiena lasă de dorit. Conducerea Trustului de alimentaţie publică locală ne informează că unitatea cu pricina a fost igienizată în toate compartimentele şi s-au luat măsuri pentru asigurarea ei cu cadre calificate. Totodată organele de resort din cadrul întreprinderii vor urmări îndeaproape calitatea preparatelor de simigerie, modul de deservire, astfel încît îndemnul „covrigi calzi, cornuri proaspete“ să satisfacă pe deplin gustul cumpărătorului. Prea bine, dar cum de n-a observat conducerea T.A.P.L., pînă acum, mizeria de la acea simigerie ? Pesemne nu i-a trecut cam de multișor pragul. MARIN VOINEA — PETROŞENI. Cele relatate de dv. în scrisoare sînt întemeiate. Consiliul municipal al sindicatelor Petroşeni ne aduce la cunoştinţă că au fost luate măsuri pentru a vă pune în drepturi. Cît priveşte carnetele de calificare ele au fost întocmite şi trimise la forul superior la semnat, după care vă vor fi înmînate. GHEORGHE POPESCU — BUCUREŞTI. Lucrurile se petrec întocmai cum le-aţi descris. Cînd eşti grăbit, tramvaiul îţi face pocinogul şi nu vine la timp. Direcţia generală I.T.B. ne încredinţează totuşi că, în ultima perioadă, conducerea întreprinderii acordă o atenţie sporită îmbunătăţirii transportului în comun prin creşterea numărului de tramvaie şi autobuze de mare capacitate şi prin respectarea graficului orar al mersului acestora. In ceea ce priveşte tramvaiul de pe linia 27 la care vă referiţi se zice că între orele 5—8 circulă la intervale de 3 minute şi 48 secunde, iar în restul timpului sub 6 minute. Aşa să fie?! TINICA CHINEAŢA — PIATRA OLT. Examinîndu-se la faţa locului cele sesizate de dv. a rezultat că, într-adevăr, în activitatea de aprovizionare a centrului de legume şi fructe al cărui gestionar a fost Gheorghe Gheorghe au existat o serie de neajunsuri datorită slabei preocupări a acestuia, care nu respecta programul de funcţionare, nu făcea aprovizionarea la timp şi avea o comportare necuviincioasă faţă de cumpărători. Pentru aceste abateri, conducerea I L.F. a luat „măsuri de schimbare a acestui gestionar“, cît şi pentru îmbunătăţirea aprovizionării şi deservirii populaţiei. Ce-o fi însemnînd să-l schimbe ? Gestionar la altă unitate a I.L.F. ? Dacă aşa stau lucrurile, informaţi-ne din nou şi vom reveni. D. VLASCEANU I IU I i'i'R itCTn^TCTfiTi Mai sunt „pene“ pe traseele transportului in comun In articolul „Pene pe traseele transportului in comun“, semnalam modul defectuos in care se circulă cu autobuzele pe liniile întreprinderii de Transporturi Auto — București, Centrala de Transporturi Auto, analizînd problemele ridicate în coloanele ziarului nostru, ne-a informat asupra măsurilor luate in scop asigurării unei mai bune circulaţii a curselor de autobuze. Spicuim citeva din acţiunile întreprinse n .această direcţie S-a Intensificat activitatea de reparaţii a autobuzelor, imbunătăţindu-se totodată, condiţiile de întreţinere a parcului de maşini. De asemenea, la autogara Bucureşti-Pantelimon s-a constituit o autocoloană care asigură asistenţă tehnică corespunzătoare şi au fost întocmite turnisuri care permit o folosire mai intensivă a autobuzelor pe traseele Bucureşti — Brăneşti şi Bucureşti — Buftea — Crevedia. In prezent se urmăreşte şi se analizează zilnic de către autocoloane, autobază şi I.T.A Bucureşti, mersul curselor de autobuze, luîndu-se măsuri din „mers" pentru prevenirea Întârzierilor. Din păcate, eforturile depuse de I.T.A. Bucureşti pentru îmbunătăţirea transportului in comun, nu au fost urmate şi de alte foruri. Se ştie că dereglările in mersul autobuzelor sunt accentuate şi de gradul redus de practicaArticolul intitulat „Reprezentanţii consumatorilor cer măsuri !“ publicat în ziarul nostru din 1 octombrie 1970 relata despre calitatea necorespunzătoare in care se desface mobila în reţeaua comercială. Se critica dezinteresul manifestat de unele unităţi comerciale pentru o aprovizionare ritmică şi variată, rabatul la calitate care se face de către Întreprinderile furnizoare (CE I Oradea, Constanţa şi Piteşti) precum şi lipsa de exigenţă a recepţionerilor comerţului, care semnează cu uşurinţă „Certificatul de garanţie”. Se arăta, de asemenea, Insuficienta preocupare pentru păstrarea mobilei, faptul că ea este depozitată în tocuri umede, din care cauză se degradează. Apreciind justeţea celor bilitate a unor drumuri pe care se circulă , condiţii deosebit de grele. Deşi s-a intervenit in repeate rinduri pe lingă consiliile populare ale judeţelor Ilfov, Ialomiţa, Dîmboviţa, in vederea amenajării unor drumuri, forurile respective n-au întreprins nimic in acest sens. Situaţia existentă impune luarea unor măsuri urgente, mai ales că suntem in plin sezon rece şi ignorarea acestor cerinţe poate deregla serios circulaţia autobuzelor semnalate. O.C.L. Mobila — București, ne comunică faptul că a intervenit pentru a bara pătrunderea la cumpărători a mobilei necorespunzătoare. Astfel, pentru remedierea defectelor cauzate de transport pe lingă unităţile de desfacere s-au format echipe de tîmplari retuşieri care asigură repunerea în condiţii calitative a produselor respective. S-au luat de asemenea măsuri pentru a asigura depozitarea şi conservarea in cele mai bune condiţiuni a mărfurilor Pentru lipsa de grijă în gospodărirea fondului de marfă şefii unităţilor nr. 21, 55 Şi 72 au fost puşi in discuţia colectivului şi sancţionaţi corespunzător abaterilor săvîrşite. Ce spuneţi, stimaţi cumpărători de mobilă, aşa stau lucrurile ? Cumpărătorilor, mobilă de bună calitate! MUNKA „Ceaikovski“ Filme despre compozitori, mai mult sau mai puţin celebri, sunt destule în filmografia mondială. Unele mai veridice şi mai exacte, altele plătind tribut unei romanţări excesive, iar citeva dintre ele izbutind să denatureze total atit biografia compozitorului cit mai ales sensurile operei sale. De aceea, ne-am obişnuit să întîmpinăm cu rezerve filmele de acest gen, aşteptîndu-ne la cele mai neplăcute surprize. Dar spre marea noastră satisfacţie — pentru că trebuie să mărturisim deschis că Îndrăgim creaţia lui Ceaikovski — filmul lui Igor Talankin închinat genialului compozitor rus este o fericită excepţie a genului, un spectacol cinematografic care încintă pe cei ce cunosc opera eroului lui, care oferă necunoscătorilor cheia spre înţelegerea unor lucrări ce au înfruntat timpul prin densitatea ideatică şi afectivă şi prin neasemuita lor melodicitate. Nu biografia lui Ceaikovski îi interesează în primul rînd pe creatorii filmului. Dramaturgia celor două serii conţine doar citeva elemente biografice : o semnificativă scenă din copilărie, prietenia compozitorului cu pianistul Nikolai Rubinstein, nefericita lui căsătorie şi tulburătoarea amiciţie epistolară cu ciudata baroană von Meck. Dar şi acestea sunt tălmăcite filmic prin prisma influenţei pe care au exercitat-o asupra creaţiei compozitorului, fiind abordate în funcţie de modul în care ele se reflectă, intr-un fel sau altul, în conţinutul operelor sale. Igor Talankin a găsit însă mijloacele de expresie cinematografică capabile să confere muzicii lui Ceaikovski atributele unui personaj de o complexitate infinită, funcţia unui alter ego al omului care avea extraordinara capacitate de a tălmăci gîndurile şi simţirea sa în sunete şi armonii de o copleşitoare frumuseţe. Foarte izbutite mi s-au părut în acest sens fragmentele consacrate realizării operelor „Evgheni Oneghin" şi I.Dama de pică“. Leit-motivul nesfîrşitei păduri de mesteceni, coment atit de specific naturii ruseşti, pe care compozitorul l-a transfigurat in fragmente melodice prezente în cea mai mare parte a compoziţiilor sale, la dimensiunile uriaşului ecran panoramic, conferă filmului un pregnant lirism şi o atmosferă de o emoţionantă autenticitate. Dar ceea ce este cu totul excepţional în acest film e interpretarea rolului principal de către uimitorul Innokenti Smoktunovski, distinsă de altfel pentru această realizare cu premiul de interpretare al Festivalului de la San Sebastian 1970. Este aproape de necrezut, dar realmente citim în ochii interpretului gîndurile, frămîntările, suferințele, bucuriile, extazul, sentimentele de o mare complexitate ale eroului. Dar nu numai atit. Asociată cu un montaj muzical stereofonic de o calitate extraordinară, Interpretarea lui Smoktunovski ne face să simţim concret cum se nasc imaginile muzicale în mintea compozitorului, ne face să percepem concret actul de creaţie. Spaţiul nu ne îngăduie să analizăm mai amănunţit calităţile deosebite ale acestui film care se înscrie ca un exemplu rar în categoria peliculelor biografice. Dar nu putem încheia aceste rinduri fără să subliniem satisfacţia estetică greu de exprimat în cuvinte pe care ne-o oferă această întîlnire cinematografică cu o muzică de o copleşitoare frumuseţe, care ne învăluie timp de aproape patru ore cu forţa ei uimitoare, purtîndu-ne pe aripile sale intr-o lume de idei şi sentimente de o bogăţie infinită. LUCIA BOGDAN Un început care trebuie continuat Apărut în ziarul „Munca" sub titlul „Finalizarea practică, operativă a soluţiilor — condiţie esenţială a progresului tehnic şi economic“, articolul amintit analiza diferite aspecte privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante — Bucureşti. Reierind unele rezultate valoroase obţinute de colectivul întreprinderii in promo— ne informează conducerea fabricii — a fost îmbunătăţit substanţial. S-a trecut la reorganizarea formaţiilor de lucru pentru mai buna deservire a extruderelor, au fost mecanizate operaţiile de pulverizare a schirbeului la maşinile de micaroliu, s-au înfiinţat 3 cursuri de ridicare a calificării, se va acorda o atenţie deosebită specializării personalului de întreţinere pe grupe de maşini ş a. m. d. __________PE URMELE ' ^ MATERIALELOR PUBLICATE varea progresului tehnic, materialul arăta însă că nu toate cazurile, studile, analizele şi soluţiile propuse, răspund celor mai arzătoare probleme ale procesului de producţie. Totodată se preia pentru o amplă mobilizare in vederea punerii în valoare a capacităţii creatoare a tuturor numcitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi economiştilor, pentru ca acţiunile întreprinse de acestea să îmbrace un cararter de masă De la publicarea articolului au trecut două luni. Ce s-a întreprins în această perioadă pentru promovarea progresului libnic? Iată citeva din măsurile luate. Planul M.T.O. pe anul 1971 Efectul măsurilor amintite însumează o economie de 300 000 ore om faţă de 160 000 în anul 1970. Este un început bun şi realizările ar putea fi şi mai mari, dacă la rîndu-li, întreprinderile care cooperează cu fabrica (Uzinele de mase plastice din Bucureşti şi Iaşi, Centrul de cercetare mase plastic şi Fabrica de hîrtie Buşteni) ar asigura producerea ritmică a materialelor destinate producţiei Pînă in prezent, conducerile acestor unităţi nu au recepţionat apelurile repetate făcute de Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante — Bucureşti. Poate vor face acest lucru de acum înainte. Un cuvint important in soluţionarea situaţiei amintite revine şi Ministerului IndusAm poposit din nou în staţiile-nod de cale ferată, din cadrul Complexului C.F.R. Oradea, de data aceasta pentru a vedea, la faţa locului, ce măsuri au întreprins organele care răspund de buna gospodărire a staţiilor şi a anexelor acestora, în urma raidului anchetă publicat de către ziarul „Munca“ din 18 nov. a. c. sub titlul : „Spiritul gospodăresc ocoleşte sălile de aşteptare“. După cum ne-am convins, reluînd traseul raidului anchetă, semnalele critice ale ziarulii au găsit ecoul cuvenit. Organele C.F.R. au analizat cu operativitate materialul publicat, preluîndu-l cu toţi şefii unităţilor şi ţiecînd ia măsuri concrete de remediere a neajunsurilor. In staţia C.F.R Oradea a început curăţirea generală a sălilor de aşteptare şi încăperilor anexe ale staţiei. Pereţii au şi fost zugrăviţi, sobele curăţate şi reclădite, ier hasele fotoliilor murdare şi rupte au fost schimbate cu altele noi. Baia C F.R., pînă mai ieri abandonată, are acum un tutore sigur: depoul C.F.R. care a început să o repare pentru a o reda in folosinţă ceferiştilor Striei Chimice, care are datoria să intervină energic şi operativ in vederea eliminării deficienţelor semnalate. Şi în staţia Ciumeghiu curăţenia din sălile de aşteptare a intrat în toate drepturile ei. Pereţii au fost zugrăviţi, geamurile etanşate, iar sobele reclădite sau curăţate. S-a cerut forului tutelar, divizia M.C. din Regionala C.F R. Cluj, schimbarea mobilierului vechi şi neaspectuos din sălile de aşteptare cu mobilier nou, modern. Tot aici, se înlocuiesc panourile vechi care împodobesc pereţii sălilor de aşteptare, cu panouri mai sugestive, care creează o ambianţă plăcută şi primitoare. Menţionăm, totodată, că in scrisorile trimise ziarului ca răspuns la ancheta publicată, factorii vizaţi şeful secţiei L 4 Oradea, şeful staţiei C.F.R Oradea, şeful Depoului de locomotive C.F.R. Oradea , mulţumind pentru sprijinul acordat înfăţişează şi alte măsuri care urmează a fi înfăptuite şi care vor determina îmbunătăţirea continuă a condiţiilor oferite publicului călător infaliile C.F.R. din judeţul Bihor. M. ADRIAN C. SERAC Avem asigurări că spitul gospodăresc nu va mai ocoli sălile de așteptare din gări Luni 4 # T • $M ^ Cu puţin timp în urmă, Comisia pentru probleme de sport şi turism din cadrul Consiliului Central al U.G.S.R. a organizat o şedinţă de instruire, la care au participat reprezentanţii tuturor judeţelor din ţară, respectiv membrii in birourile executive (cu probleme de sport) ale consiliilor judeţene ale sindicatelor. Cu acest prilej s-a făcut un fructuos schimb de experienţă, stabilindu-se totodată liniile directoare ale activităţii sportive ce urmează să o desfăşoare în viitor asociaţiile şi cluburile sportive din întreprinderi şi instituţii. Profitind de prezenţa in Capitală a factorilor investiţi cu responsabilităţi in domeniul sportului, am purtat un dialog deschis şi deosebit de util cu reprezentanţii judeţelor Harghita, Braşov, Prahova şi Vilcea, care ne-au furnizat o serie de amănunte interesante, legate de acţiunile ce se vor organiza în timpul sezonului sportiv de iarnă, iată, in continuare, in mod succint răspunsurile primite. In scopul desfăşurării unei activităţi susţinute in domeniul sporturilor de iarnă , ne-a relatat TRAIAN POPA, membru in Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Harghita — în judeţul nostru s-a întocmit un amplu plan de măsuri, menit să contribuie la revitalizarea unor sporturi tradiţionale. Astfel, in sezonul sportiv 1970—1971 se va acorda o atenţie deosebită extinderii jocului de hochei şi patinajului, în toate zonele judeţului, urmărindu-se creşterea numărului de echipe de hochei pe gheaţă şi asigurarea unui caracter de masă la patinaj. In vederea practicării spărturilor de iarnă de către un număr cît mai mare de oameni ai muncii, se vor amenaja pîrtii de schi la Bilbor, Lunca de Jos, Topliţa etc., şi patinoare simple, valorificînd din plin resursele locale. De asemenea, pentru îndrumarea şi iniţierea celor dornici să practice sportul, vor fi angrenate cadrele tehnice de specialitate, antrenorii şi profesorii de educaţie fizică, instructorii voluntari şi activul obştesc. De notat că, începînd cu luna decembrie, au luat fiinţă 11 centre de iniţiere la hochei in localităţile : Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Topliţa, Gheorghieni etc. Printre competiţiile pe care le va organiza Consiliul judeţean al sindicatelor Harghita, amintim cupele „Lacul roşu” şi „Tîrnava” la hochei, „Cupa 30 Decembrie” la patinaj, „Cupa Unirii", „Cupa 16 Februarie" la schi. După cum ne-a încunoştinţat tov. GHEORGHE GAMAN, membru in Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Braşov — recent Comitetul judeţean al P.C.R. Braşov a analizat în cadrul unei şedinţe de lucru posibilităţile de dezvoltare a sporturilor de iarnă in judeţul Braşov, la care au luat parte şi factorii de răspundere pe linia sportului şi turismului braşovean. Din planul de perspectivă prezentat de C.J.E.F.S., la realizarea căruia şi-a adus aportul şi Consiliul judeţean al sindicatelor, am observat că s-a stabilit un larg complex de măsuri destinate agrementului, turismului şi sportului de performanţă. Consecvenţa preocupărilor avute în ultimii ani, în vederea dezvoltării bazei materiale a sporturilor de iarnă, in judeţul Braşov se vor amenaja patinoare naturale şi pîrtii la Braşov, Făgăraş, Poiana Braşov etc. Cu sprijinul cluburilor sportive Steagul roşu şi Dinamo în localităţile Boboc-Criste şi Fundata, pentru lărgirea bazei de masă a schiului, vor funcţiona noi centre de iniţiere. In planul de măsuri sunt cuprinse, de asemenea, o serie de concursuri populare de schi, săniuţe şi patinaj, dotate cu diverse trofee, ce vor avea loc la Rişnov, Săcele, Bran, Boboc, Poiana etc., iniţiate de către Consiliul judeţean al sindicatelor Braşov. Datorită sprijinului şi atenţiei acordate sporturilor de iarnă de către organele locale braşovene, sperăm ca şi celelalte aspecte legate de problemele sportului de masă şi de performanţă să fie rezolvate cu succes. Interesante şi atractive acţiuni sportive — ne mărturisea tor. STELIAN DUMITRESCU, membru in Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Prahova — vor avea loc în sezonul de iarnă şi pe Valea Prahovei. La reuşita activităţilor organizate cu sprijinul Consiliului judeţean al sindicatelor, vor contribui darea în folosinţă a 7 patinoare naturale, centrele de iniţiere de schi de la Sinaia, Buşteni şi Azuga, centrul de învăţare a bobului de pe lingă asociaţia sportivă „Vulturul" Comarnic, precum şi competiţiile sportive de masă „Cupa primei zăpezi” la schi, „Cupa 24 Ianuarie, „Cupa Bucegi" la bob, „Cupa semicentenarului" la box, şah şi tenis de masă. Numeroase activităţi recreative şi sportive ne-au fost prezentate de către I. CELIC, membru in Biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Vilcea. Astfel, in calendarul competiţional local sunt incluse organizarea unor concursuri populare pentru desemnarea celui mai bun patinator, schior şi bober, întreceri ce se vor desfăşura pe asociaţii, în localităţile : Voineasa, Brezoi, Călimăneşti, Horezu, Rm. Vilcea, Drăgăşani etc. Adăugind şi competiţiile „Paleta speranţelor” la tenis de masă şi „Cupa Feroviarului" la popice, organizate între secţii şi schimburi, în cadrul asociaţiilor sportive din întreprinderile şi instituţiile judeţului, ne vom da seama de atenţia cu care este privită activitatea sportivă de iarnă in această parte a ţării. Din cele relatate de către interlocutorii noştri, a reieşit faptul că organele locale, factorii investiţi cu responsabilităţi în domeniul sportului, in acest an, au manifestat o mai atentă preocupare in vederea revitalizarii activităţii sportive pe timpul iernii. Planurile de măsuri judicios întocmite, rod al colaborării fructuoase intre organele sportive locale demonstrează odată in plus că acolo unde sunt folosite cu eficienţă resursele locale, adeziunea tinerilor către exerciţiul fizic, pasiunea oamenilor pentru sport, rezultatele vin să confirme strădaniile depuse. Este necesar insă ca toate asociaţiile şi cluburile din întreprinderi şi instituţii, in această perioadă a sezonului de iarnă, să-şi canalizeze eforturile spre materializarea obiectivelor propuse, astfel incit planurile de măsuri să aibă o bază reală, să nu devină doar simple cifre cuprinse in filele dosarelor. GH. CIOBANU ANCHETA NOASTRĂ Ce veţi întreprinde în sezonul sportiv de iarnă? • Despre planul de dezvoltare al activităţii sportive de iarnă din judeţul Harghita • Probleme ale turismului şi sportului de performanţă braşovean • Centrele de iniţiere de pe Valea Prahovei • Lărgirea bazei de masă a schiului şi patinajului în judeţul Vilcea. AGENDĂ^ • STOCKHOLM. — In cadrul turneului internaţional masculin de baschet de la Goeteborg (Suedia), selecţionata Franţei a surclasat cu 115—58 (68—27) formaţia Angliei. Cei mai buni jucători ai învingătorilor au fost Ledent şi Gilles, care au înscris cite 19 puncte fiecare. Intr-o partidă deosebit de echilibrată, reprezentativa Suediei a dispus la limită : 75—73 (38—37) de echipa Finlandei. In clasamentul competiţiei conduce Franţa cu 4 puncte (207—138), urmată de Suedia — 4 puncte (176—136), Finlanda si Anglia cu cite 2 puncte. • PRAGA. — La Presov, in cadrul grupei A, a campionatului european de hochei pe gheaţă (juniori), echipa R. F. a Germaniei a întrecut cu scorul de 5—2 (0—1, 3—1, 2—0), selecţionata Norvegiei. în clasamentul competiţiei conduce neinvinsă reprezentativa U.R.S.S. cu 8 puncte, urmată de echipele Cehoslovaciei — 7 puncte, Suediei — 5 puncte, Finlandei — 4 puncte, R. F. a Germaniei — 2 puncte, Norvegiei — 0 puncte. • LONDRA. — Rezultate înregistrate in turul trei al „Cupei Angliei“ la fotbal : Crystal Palace—Chelsea 2—2; Cardiff — Brighton 1—0 ; Blackpool—West Ham United 4—0 ; Chester—Derby 1—2 ; Everton — Blackburn Rovers 2—0 j Liverpool—Aldershot 1—0 ; Huddersfield— Birmingham 1—1 ; Manchester City-Wigan Athletic I—0; Manchester United—Middlesbrough 0—0; Nottingham Forest—I ,u ton Town 1—1 ; Portsmouth—Sheffield United 2—0. Din cauza terenurilor impracticabile, zece partide au fost aminate. • BERLIN. — Tradiţionalul turneu internaţional masculin de handbal de la Berlin a fost ciştigat in acest an de selecţionata oraşului Leipzig, care a totalizat 12 puncte. Pe locurile următoare s-au clasat in ordine echipele oraşelor Magdeburg — 8 puncte, Bucureşti — 6 puncte (59—50), Budapesta — 6 puncte (70—70), Berlin — 5 puncte, Copenhaga — 4 puncte, Praga — 1 punct. în ziua a doua a competiţiei, care s-a disputat după sistemul fulger, echipa oraşului Bucureşti a obţinut două victorii (18—10 cu Praga şi 11—9 cu Magdeburg) și a suferit o înfrîngere (5—6 cu Berlin). Alte rezultate : Magdeburg— Copenhaga 11—10 : Berlin— Praga 7—7 : Leipzig—Copenhaga 10—5 : Magdeburg—Budapesta 11—10 : Leipzig— Praga 12—10 : Leipzig—Berlin 7—4 : Budapesta—Copenhaga 16—13. • MÜNCHEN - Echipa de volei (juniori) a Franţei şi-a început turneul in R. F. a Germaniei jucînd la Osnabrück cu selecţionata de Juniori a ţării gazdă. Tinerii voleibalişti vest-germani au terminat învingători cu scorul de 3—0 (15—6, 15—12, 15—10). • MOSCOVA 3 (Agerpres) — In urma anchetei organizate în rindurile ziariştilor sportivi şi ale comentatorilor de radio şi televiziune din U.R.S.S., cel mai bun fotbalist sovietic al anului 1970 a fost desemnat Albert Şesternev de la clubul TS.K.A. Moscova. în vîrstă de 29 de ani, Albert Şesternev a fost selecţionat pînă in prezent de 81 de ori in echipa reprezentativă a U.R.S.S. • MÜNCHEN — Pe pista patinoarului din Inzell au continuat întrecerile competiţiei internaţionale de patinaj viteză dotată cu „Cupa celor patru piste“, în proba feminină de 1 000 m, victoria a revenit campioanei vestgermane, Monika Pflug, cronometrată în 1’35”5/10. Proba feminină de 3 000 m a fost cîștigată de Sonja Paans cu timpul de 5’21”. Iată și clasamentul combinatei (după patru probe) : 1. Monika Pflug (R.F. a Germaniei) — 200,517 puncte; 2. Sonja Paans (Olanda) — 208,750 puncte ; 3. Maria Tasnadi (România) — 216.883 puncte , 4. Linda Rambouts (Belgia) — 220350 puncte, Christa Traher (România) — 221.567 puncte etc. NEW YORK 3. — Numeroşi spectatori au urmărit la „Madison Square Garden“ din New York prima partidă din cadrul competiţiei internaţionale de tenis (rezervată jucătorilor profesionişti) „Campionatul clasic 1971“, care a opus pe cunoscuţii campioni australieni Rod Laver şi Ken Rosewall. La capătul unei dispute spectaculoase victoria a revenit lui Laver în trei seturi : 6—3 6—2, 7—5. DE LA ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă din 3 decembrie 1970, au ieşit următoarele opt combinaţi de litere : E.R.W. LET. I. G.X. V.V.X. J. L.U. G.Y.O. A.I.Z. V.Z.X. Toţi asiguraţii care au poliţele în vigoare şi au trecute în ele, una sau mai multe din aceste combinaţii ale căror litere sunt înscrise în ordinea ieşirii la tragere, se vor prezenta la unităţile ADAS, pentru a-şi primi sumele cuvenite.