Munca, mai 1971 (Anul 27, nr. 7294-7319)

1971-05-01 / nr. 7294

DE 1 MAI Natură, oameni, timp împodobit Cu flori, cu păsări ciripind în soare Cu steaguri şi cu tot ce-i împlinit Cinstesc această zi nemuritoare. Trec vîrstele de ieri, de azi, de mîine Intr-un şuvoi de pură revărsare Ce-şi flutură drapelul roşu în zare Semnul izbînzii lumii proletare. Slăvită fie-n veci această zi De imnuri, de poeme, de credinţe De braţele deprinse a zidi Din temelie — aceste biruinţe. Ca o imensă horă legendară Sînt inimile-n piepturile lor — Cîntînd pentru Victorii, pentru Ţară Pentru Partid şi pentru Viitor. LIVIU VAL. MUNTEANU Cenaclul literar al sindicatelor din Gherla, judeţul Cluj Mîndri de rodnicia muncii noastre, venim la marea sărbătoare ) ■ 1 '­■ cu braţele încărcate de flori cu faldurile stindardelor purpurii larg desfăşurate, mi­lioane de locuitori ai planetei se vor aduna să sărbă­torească astăzi Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Zi de trecere în revistă a forţelor celor ce muncesc, de plenară afirmare a aspiraţiilor lor de libertate şi justi­ţie socială, de unire strînsă în lupta împotriva celor ce vor să tulbure pacea Terrei, Intîiul de Mai găseşte şi în acest an întregul nostru popor angajat într-un impre­sionant şi generos efort constructiv, înălţînd tot mai sus — sub conducerea eroicului Partid Comunist Român — edificiul luminos al socialismului. Ne-am deprins ca la asemenea sărbători să tragem linie şi să adunăm toate cele cîte am realizat pentru ca apoi să pornim şi mai hotărîţi, şi mai puternici, şi mai temerari în marea bătălie pentru cucerirea de noi înăl­ţimi. Nu vom prezenta aci cifre din bilanţul înfăptuiri­lor — sînt binecunoscute — însă se cuvine să amintim că ele ne-au adus un nou spor de demnitate, ne dau dreptul să păşim cu fruntea sus în rîndurile popoarelor înaintate ale lumii. In anul acesta sărbătorim 1 Mai sub semnul unui e­­veniment cu profunde şi majore semnificaţii : împlinirea a cincizeci de ani de la făurirea Partidului Comunist Ro­mân, de la făurirea acelui partid care a ştiut să con­ducă poporul cu înţelepciune şi clarviziune în marea bă­tălie pentru transformarea României într-o ţară socia­listă, liberă şi prosperă, în plin avînt creator. Sărbăto­rirea acestui eveniment de însemnătate crucială în is­toria contemporană a României a întărit o dată în plus­­hotărîrea întregului popor de a traduce în viaţă gran­diosul program de dezvoltare economică şi socială a ţării, stabilit de Congresul al X-lea al partidului, a mobi­lizat toate colectivele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate într-o pasionantă întrecere, statornicind în între­prinderi şi pe ogoare o atmosferă febrilă, caracteristică marilor acte de creaţie, un spirit de muncă propriu omu­lui conştient de înaltele sale responsabilităţi sociale. Aşa se face că putem astăzi să păşim mîndri şi demni pe sub Arcul de Triumf al marilor biruinţi, aducînd cu noi imaginea unei ţări socialiste înfloritoare. Forţa transformatoare a politicii partidului nostru, ca­pacitatea sa de a asigura înaintarea rapidă a ţării pe căile progresului şi prosperităţii se oglindesc cu preg­nanţă în importantele progrese calitative obţinute în în­treaga economie naţională, în accentuarea structurii sale moderne, în însăşi organizarea şi conducerea activităţii în acest sector esenţial al construcţiei noii orînduiri. Este un fapt de necontestat că economia ţării noastre răs­punde astăzi într-un grad superior cerinţelor progresului tehnic contemporan, că ea are astăzi capacitatea de a realiza o producţie de mare complexitate şi eficienţă, că ne dă posibilitatea să participăm intens şi în condiţii de competitivitate sporită la schimbul mondial de valori. Dacă la marile realizări obţinute în domeniul econo­miei vom adăuga salturile calitative în dezvoltarea ştiin­ţei şi culturii, îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, dacă vom adăuga apoi cuceri­rea cea mai de preţ , făurirea omului nou al societă­ţii noastre, afirmarea tot mai puternică a conştiinţei so­cialiste a maselor, transformările adînci petrecute în profilul spiritual al cetăţenilor — vom avea în faţă chipul luminos al României de azi. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului nostru, „Aceste realizări — atît pe planul creaţiei materiale şi spirituale, cit şi al exis­tenţei sociale — confirmă încă o dată, cu putere, că tot ceea ce întreprind partidul şi statul, sensul întregului efort de edificare a noii orînduiri in ţara noastră este bunăstarea şi fericirea omului, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregului popor, crearea posibilităţilor pentru toţi cetăţenii patriei de a se dezvolta multilateral, de a-şi afirma aptitudinile şi capacităţile creatoare, de a beneficia tot mai larg de cuceririle civilizaţiei moder­ne". Drumul nostru spre prosperitate este un drum di­ (Continuare in pag. 7­ a) Proletari din toate torile, unifi-va ! ANUL xxvi nr. 7294 ■ Sîmbătă 1 mai 1971 ■ 8 pagini 30 bani ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA , TRĂIASCĂ 1 MAI, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni! Desen de L. GREGORIAN Participarea activă a poporului la conducerea treburilor ţării— esenţa democraţiei socialiste Socialismul marchează primul moment din istoria omenirii de afirmare preg­nantă, pe temeiuri logice, a concordanţei între sensul e­­timologic al democraţiei (puterea poporului) şi reali­tatea social-politică. Noua orinduire a ridicat masele la creaţia istorică conştientă, făurind cadrul optim parti­cipării lor active şi eficien­te la conducerea societăţii. Socialismul şi democraţia sunt organic legate între ele. Democraţia intră în însăşi raţiunea existenţei socialis­mului. Aşa au conceput so­cialismul fondatorii mar­­xism-leninismului, aşa l-au înţeles toţi cei care n-au precupeţit nimic, mergînd pină la sacrificiul suprem,­in lupta aspră împotriva duşmanului de clasă, aşa îl înţeleg milioanele de oa­meni din lumea întreagă care-şi pun în socialism nă­dejdea lor într-o viaţă mai bună Democraţia şi-a găsit în orinduirea socialistă posibi­litatea afirmării ei autenti­ce, plenare, pentru că aici sunt înlăturate acele obsta­cole obiective care în orîn­­duirile exploatatoare nu în­găduie înfăptuirea ei reală. Aceasta nu înseamnă însă că democraţia socialistă se realizează în mod automat, ca urmare a cuceririi puterii de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea, cu toţi oamenii muncii sau că ea s-ar înfăptui în acelaşi mod în toate ţările socialiste. De aceea, una din preocupările fundamentale ale partidului nostru este transformarea posibilităţilor în realitate social-politică, lărgirea necontenită a de­mocraţiei socialiste, co­respunzător realităţilor soci­etăţii româneşti, în funcţie de cerinţele diferitelor etape ale construcţiei socialiste, de tradiţiile şi particulari­tăţile noastre naţionale. Pornind de la concepţia că socialismul şi democraţia sunt de nedespărţit, că „în esenţă — potrivit expresiei secretarului general al par­tidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, — pro­blema dezvoltării democra­ţiei socialiste este problema participării active a poporu­lui la conducerea treburilor ţării“. Partidul Comunist Român s-a preocupat cons­tant, dar îndeosebi după Congresul al IX-lea al par-Dr. ION IUGA titlului, de instituţionaliza­­rea şi perfecţionarea unor forme de activitate demo­cratică cit mai eficiente. La baza­ lor a stat concepţia u­­nitară privind esenţa, co­ordonatele şi cadrul demo­craţiei socialiste, specifici­tatea formelor organizatori­ce in funcţie de natura şi profilul fiecărui domeniu de activitate, îmbinarea lor în cadrul sistemului unitar al de­mocraţiei socialiste, o rea­listă şi largă viziune asupra tuturor premiselor şi conse­cinţelor, o permanentă scru­tare a viitorului. Modalităţi­le şi mijloacele de înfăptui­re a democraţiei socialiste iniţiate de partid au fost privite ca o parte insepara­bilă a transformărilor eco­nomice, politice, sociale, şti­inţifice, culturale, petrecute în România în anii socialis­mului. Edificarea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate, proces complex, caracteri­zat prin făurirea unei pu­ternice şi moderne baze teh­­nico-materiale, prin conti­nua perfecţionare a relaţii­lor de producţie, prin a­­vîntul ştiinţei, culturii, prin ridicarea bunăstării tuturor celor ce muncesc este de ne­conceput fără atragerea tu­turor oamenilor muncii la conducerea societăţii, în­făptuirea unor asemenea o­­biective evidenţiază necesi­tatea caracterului atotcu­prinzător al democraţiei, ea referindu-se la îmbunătăţi­rea continuă a organizării întregului mecanism de con­ducere a vieţii economice, social-politice şi obşteşti. Participarea maselor la con­ducerea societăţii înmănun­chează astfel o suită de ac­tivităţi cu un anumit speci­fic determinat din domeniul în care se desfăşoară, dar care pe plan naţional se interferează şi se condiţio­nează reciproc. In cadrul a­­cestui sistem sau ansamblu de forme instituţionale de conducere socială, un loc important îl ocupă cele pri­vind activitatea de partid şi statală. Creşterea com­plexităţii sarcinilor con­strucţiei socialiste în perioa­da actuală, implicaţiile pro­funde şi dinamice ale revo­luţiei tehnico-ştiinţifice, im­portanţa crescîndă a previ­ziunii şi prognozei presupun afirmarea tot mai puterni­că şi pe plan superior a ro­lului partidului şi statului în organizarea şi conducerea democratică a vieţii econo­mice şi social-politice. In sfera vieţii economice, ca şi în cea a activităţii de partid şi statală, sînt utili­zate atît forme ale demo­craţiei reprezentative cît şi forme directe. In acest con­text este de relevat că o manifestare a dublei cali­tăţi pe care o întrunesc oa­menii muncii în socialism — de proprietari ai mijloa­celor de producţie şi de be­neficiari ai produsului mun­cii — se înfăptuieşte sub forma organelor reprezenta­tive specifice unităţilor eco­nomice : comitetele de di­recţie şi consiliile de admi­nistraţie. Perioada care a trecut de la instituirea lor constituie un temeinic ex­periment social, soldat cu rezultate pozitive. In scopul ridicării activităţii lor pe un plan corespunzător sarci­nilor majore ale diferitelor unităţi economice şi al per­fecţionării lor, partidul nos­tru a învederat necesitatea lărgirii participării repre­zentanţilor oamenilor mun­cii în aceste organisme. O deosebită eficienţă în con­ducerea economică este asi­gurată de adunările genera­ (Continuare in pag. 7-a) în îNTIMPiNAREA cloriosului semicentenar al partidului Cu planul şi angajamentele îndeplinite • PORŢILE DE FIER Ieri la Sistemul hidro­energetic şi de navigaţie» Porţile de Fier s-a ter­minat proba complexă de 72 de ore la hidroa­­gregatul nr. 4. In tim­pul probelor toate in­stalaţiile au funcţionat în condiţii bune. Au fost realizaţi parametrii co­respunzători căderii ac­tuale a apei. Termina­rea probei complexe de 72 de ore marchează momentul intrării pri­mului hidroagregat de fabricaţie românească în producţia industrială, cu 2 luni mai devreme faţă de termenul stabi­lit. I. MITRIC • PIATRA NEAMŢ Rezultatele obţinute de industria judeţului Neamţ în cinstea glorio­sului semicentenar al partidului se materiali­zează în livrarea, peste plan, a unor importante cantîtăţi de mărfuri. Un exemplu concludent in această privinţă îl con­stituie întreprinderile producătoare de mate­riale de construcţii. De pildă, cimentiştii din Bi­­caz, în perioada scursă de la începutul anului şi pînă ieri, au livrat peste prevederile planu­lui circa 7 000 tone ci­ment, 14 000 mp plăci de azbociment şi 6 000 tone var. IACOB LUPU • BUZĂU Valoarea producţiei marfă obţinută supli­mentar de unităţile in­dustriale ale judeţului Buzău se ridică la 16,1 milioane lei, ceea ce în­seamnă depăşirea anga­jamentului asumat pînă la 8 Mai cu 23,2 milioa­ne lei. Printre întreprin­derile care au obţinut importante sporuri de producţie se numără U­­zina de sîrmă şi produ­se din sîrmă, Fabrica de zahăr, Uzina de prelu­crare a maselor plastice, întreprinderea „Metalur­gica“, Uzina mecanică Buzău, întreprinderea de produse ceramice din Berea, Unitatea de ex­ploatare şi industrializa­re a lemnului din Ne­­hoiu. I MIN­ANIJ 001*119 • SLATINA Aluminiştii Slatinei s-au angajat anul acesta să desfăşoare o muncă neobosită pentru depăşi­rea prevederilor cuprin­se în planul de producţie cu 500 tone aluminiu, din care 250 tone în cinstea semicentenarului P.C.R. Eforturile şi munca de­pusă se concretizau pînă ieri în livrarea peste prevederile asumate a 307 tone aluminiu, cu 57 tone mai mult decît se prevăzuse iniţial. însem­nate depăşiri s-au obţi­nut şi la preţul de cost. IlldUlllCU ttt wwwwtfvj. v*­if prezintă 2,5 milioane lei peste angajament, pre­cum şi 3,5 milioane lei beneficii suplimentare. De menţionat că întrea­ga cantitate de aluminiu dată peste plan se înca­drează în categoriile cla­selor cele mai superioa-e. BURCEA • BACĂU Colectivele întreprin­derilor industriale şi in­stituţiilor economice din raza municipiului Gh. Gheorghiu-Dej au înre­gistrat, odată cu îndepli­nirea cu 3 zile mai de­vreme a planului de pro­ducţie aferent primelor 4 luni ale anului, o pro­ducţie globală suplimen­tară în valoare de peste 26 milioane lei. L. IONAŞCU • PRAHOVA Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Pra­hova au anunţat termi­narea însămînţării po­rumbului pe o suprafa­ţă de aproape 37 000 ha, evidenţiindu-se lucrăto­rii din I.A.S.-urile din judeţ care au terminat î­n că­mînistru­l porumbului pe întreaga suprafaţă planificată. LUCIAN BĂRBIERI­ U BRĂILA Printre succesele dedi­cate apropiatei aniver­sări a semicentenarului partidului se remarcă lansarea la apă de că­tre constructorii brăileni a unui nou remorcher din seria de 1640 CP. Vecinii de la Galaţi au ţinut să adauge şi ei două noi premiere : lan­sarea de pe cala bazin, înainte de termen a u­nui nou cargou de 4 500 tdw, urmînd ca la aceas­tă cală să aibă loc anul acesta şi lansarea pri­mului prototip de cargou de 7 500 tdw, iar de la dana de armare a plecat în probe de marş de a­­semenea, înainte de ter­men, mineralierul „Vul­can“ — a 4-a navă din seria de 12 500 tdw. M. CIŞMAN • TIMIŞ La Uzina de utilaje de construcţii din Timişoa­ra a fost dată în func­ţiune ieri, cu intreaga capacitate o nouă hală industrială cu o su­prafaţă utilă de pro­ducţie de 6 000 mp în care se vor fabrica di­ferite utilaje destinate şantierelor de construc­ţii. O bună parte din in­stalaţiile tehnologice montate în cadrul halei, printre care mai multe maşini de frezat, maşini de găurit multiax şi al­tele au fost executate de specialiştii uzinei.

Next