Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)

1971-06-01 / nr. 7320

ŢARA să ne fie mai bogată, VIAŢA să ne fie mai frumoasă Cu deplină aprobare şi satisfacţie au primit sindicatele din ţara noastră Che­marea adresată de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste către toţi oa­menii muncii de la oraşe şi sate, către ce­tăţenii şi cetăţenele patriei noastre — Re­publica Socialistă România. Chemarea Frontului Unităţii Socialiste dă glas hotărîrii manifestate de milioa­nele de oameni ai muncii din ţara noas­tră, de întregul popor, de a munci cu en­tuziasm şi energie creatoare pentru a în­deplini şi depăşi prevederile actualului plan cincinal, care orientează economia naţională spre un înalt ritm de creştere, punînd accent pe laturile calitative ale activităţii, pe dezvoltarea rapidă a ramu­rilor industriale moderne. înfăptuirea pla­nului cincinal 1971 — 1975 — se spune în Chemarea Frontului Unităţii Socialiste — va ridica ţara noastră pe o treaptă superi­oară de dezvoltare, va marca un pas im­portant pe calea apropierii sale de nivelul ţărilor dezvoltate din punct de vedere e­­conomic, pe calea transpunerii în viaţă a obiectivului fundamental stabilit de Con­gresul al X-lea al Partidului Comunist Român — edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Este un obiectiv măreţ, izvorît din interesele fundamentale ale poporului nostru, iar realizarea lui a devenit o cauză scumpă tuturor oamenilor muncii din oraşele şi satele patriei noa­stre. La recenta plenară a Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, în cadrul căruia a fost dezbătut cu un înalt spirit de responsabilitate pro­iectul planului de dezvoltare a economiei naţionale pe perioada 1971-1975, repre­zentanţii aleşi ai celor peste 5 000 000 de oameni ai muncii din patria noastră — organizaţi în sindicate — au aprobat în unanimitate proiectul planului cincinal şi şi-au luat angajamentul să militeze pen­tru valorificarea deplină a energiilor crea­toare ale oamenilor muncii şi a rezervelor materiale existente în fiecare unitate e­­conomică în vederea realizării şi depăşi­rii sarcinilor de plan la un nivel calitativ superior. Cu spirit de adevăraţi, harnici şi pricepuţi gospodari, oamenii muncii — în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producţie şi principali făuritori ai bu­nurilor materiale — analizează în aceste zile, posibilităţile concrete existente în fiecare întreprindere, în fiecare unitate e­­conomică, pentru valorificarea mai de­plină a resurselor materiale, a maşinilor şi utilajelor în vederea suplimentării an­gajamentelor asumate de a depăşi preve­derile planului pe primul an al noului cincinal. Rezultatele obţinute în primele cinci luni ale anului au demonstrat încă­­o dată imensa valoare pe care o are expe­rienţa şi entuziasmul oamenilor muncii, care au ajuns la concluzia — demonstrată de practică — că prevederile planului de stat trebuie apreciate întotdeauna ca fiind sarcini minimale, care pot fi îmbunătăţite şi depăşite în fiecare an, pe măsură ce se îmbogăţeşte experienţa muncitorilor, in­ginerilor şi tehnicienilor, pe măsură ce sunt introduse în producţie cuceririle re­voluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi se perfecţionează metodele de organi­zare şi conducere a economiei. In momen­tul acesta în toate unităţile economice se pregătesc condiţiile pentru reuşita depli­nă a planului de stat pentru anul 1972. Bunul gospodar lucrează întotdeauna ţi­­nînd seama de perspectivă şi, de aceea, sindicatele au datoria să-şi aducă din plin contribuţia la reuşita acestor pregătiri, ţi­­nînd seama de faptul că indicatorii de bază ai sarcinilor de plan ce revin fiecărei întreprinderi vor fi dezbătuţi în adunările generale ale salariaţilor care vor avea loc la sfîrşitul acestui semestru. In cadrul acestei acţiuni complexe, de valorificare superioară a tuturor resurse­lor economiei noastre naţionale, sindicate­lor, parte componentă a Frontului Unităţii Socialiste, le revine sarcina de a fi în primele rînduri ale celor care militează pentru a da viaţă cit mai operativ Chemă­rii Frontului Unităţii Socialiste. Avem convingerea fermă că oamenii muncii din patria noastră vor găsi resur­sele necesare pentru ca prevederile actua­lului cincinal să fie realizate înainte de termen, în ritmuri de creştere şi la para­metri calitativi superiori celor prevăzuţi în proiectul planului cincinal. Avem a­­ceastă convingere, izvorîtă din cunoaşte­rea devotamentului şi entuziasmului cu care oamenii muncii au răspuns întotdea­una chemării partidului de a acţiona cu forţe sporite pentru a face patria noastră tot mai bogată, pentru a face viaţa noas­tră tot mai frumoasă. „O dată cu dezvol­tarea forţelor de producţie, cu creşterea producţiei de bunuri materiale şi spiritua­le , sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în cuvîntarea rostită la a 50-a aniversare a partidului , se va ridi­ca şi mai mult nivelul de trai al poporu­lui, se va îmbunătăţi viaţa fiecărui cetă­ţean, înfăptuindu-se astfel obiectivul cen­tral al construcţiei socialiste, ţelul suprem al întregii politici a partidului nostru co­munist — bunăstarea şi fericirea omului“. Prea multă încetineală in „lansarea“ cantinelor-restaurant Legea privind cantine­­le-restaurant a stîrnit­ un larg interes în rîndurile oa­menilor muncii, a familiilor acestora. In faza de proiect, legea a fost — după cum se ştie — temeinic dezbătută, acţiune concretizată in pes­te 15 000 de adunări, la care au participat un milion de salariaţi, prilej cu care au fost făcute peste 3 000 de propuneri şi sugestii. La rin­­dul ei, presa a publicat un mare număr de opinii şi su­gestii. S-a desprins astfel largul interes cu care oa­menii muncii din întreprin­deri şi instituţii aşteaptă în­făptuirea celor prevăzute în lege. Intr-adevăr legea creea­ză un cadru favorabil ca în cantinele-restaurant să se asigure meniuri variate, con­sistente, de bună calitate şi la preţuri accesibile tutu­ror categoriilor de salariaţi, pensionari şi a membrilor de familie ai acestora. Aşa cum prevede legea, cantinele existente şi can­tinele-restaurant care func­ţionează pe lingă întreprin­deri urmează să treacă în subordinea organizaţiilor co­merciale sau direcţiilor co­merciale. De bună seamă, operaţia nu este un lucru simplu, ci dimpotrivă, com­portă o multitudine de mă­suri şi de acţiuni, impuse de­­ inventarierea mărfurilor, a bunurilor materiale de care dispun, de transferarea per­sonalului tehnico-adminis­­­­trativ. Până la 1 iunie trebuia preluate cantinele cu o bu­nă activitate, în cursul lu­nii iunie celelalte, iar apoi să se treacă la înfiinţarea de noi cantine. Determină­rile concrete se vor face pe plan local, intrînd in a­­tribuţiile comitetelor execu­tive ale consiliilor populare judeţene şi a întreprinde­rilor pe lingă care func­ţionează, solicitîndu-se în acest scop şi sprijinul or­ganelor sindicale din unită­ţile respective. Oricît de complexă ar fi această operaţie, e surprinză­toare totuşi încetineala cu care se procedează în multe locuri. Aşa stau lucrurile, de pildă, în judeţul Praho­va. De la tovarăşul Teodor Buga, directorul adjunct al direcţiei comerciale ju­deţene, am putut afla că s-a stabilit care anume canti­ne vor fi preluate de re­ţeaua comercială şi care de către Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum. S-au prelucrat prevederile legii, s-au făcut precizări în legătură cu predarea şi funcţionarea cantinelor, s-a stabilit un plan de măsuri. . Pină aici toate bune. Dar iată că adresînd­u-n­e T.A.P.L. Ploieşti, organi­zaţie care urmează să pre­ia un număr important de cantine, am constatat că lucrurile sunt departe de a fi clare. Astfel, şeful serviciu­lui organizare, tovarăşul A­­drian Vasilescu, ne-a spus că după ştiinţa sa se vor prelua trei cantine, în timp ce tovarăşul Georgel Ne­gru, director comercial, ne-a informat că se vor prelua 11 VASILE ANDREI (Continuare in pag. 5) Proletari din toate ț­uri­le, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7320 i£ Marţi 1 iunie 1971 6 pagini 30 bani • INDUSTRIA DIMBOVITEANA A LIVRAT IN PLUS IN CELE 5 LUNI scurse din acest an 8 500 tone ciment, 6 500 tone cărbune, 32 000 mp ţesături din bumbac, 600 mc beton celular, o importantă canti­tate de ţiţei şi material lemnos etc. (B. Lucian). • COMPLEXUL SANATORIAL DE 1 000 LOCURI DIN STATIUNEA BALNEARA „FELIX", JUDEŢUL BIHOR se află în faza finisărilor­­Constantin Seraci. • IN JUDEŢUL BOTOŞANI PRIN EFECTUAREA UNOR LUCRĂRI DE DESECĂRI, au intrat anul acesta în circuitul agricol încă 1 500 hectare teren. (Mihai Ţintar). • LA UZINA „HIDROMECANICA“ DIN BRAŞOV a intrat în funcţiune o nouă secţie de tratamente termice, cu o capacitate anuală de 2 200 tone piese. (Ilie Mihalea) • LA DRĂGĂŞANI, JUDEŢUL VILCEA, s-au des­făşurat zilele trecute bogate manifestări cultural-ar­­tistice şi omagiale prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la mişcarea revoluţionară a lui Tudor Vladimirescu. (I. Vidrighin). • IN ULTIMII 5 ANI, ca rod al inteligenţei crea­toare a celor peste 1 500 de inovatori de la CEN­TRALA MINEREURILOR DIN BAIA MARE, au fost aplicate aproape 850 de inovaţii, 30 de invenţii şi sute de raţionalizări. (C. Ardelean), • LA PLOIEŞTI, APROAPE DE CENTRUL ORAŞU­LUI SE LUCREAZĂ DIN PLIN, pe o suprafaţă de 25 hectare, la amenajarea viitorului parc cultural-spor­­tiv, înzestrat cu un turn de paraşutism sportiv, tere­nuri de fotbal, handbal, tenis de cîmp şi o pistă din beton de 700 m lungime pentru întrecerile de carturi. (Lucian Bărbieri) • IERI, AU ÎNCEPUT PE LITORAL PRIMELE EMI­SIUNI ALE STUDIOULUI RADIODIFUZIUNII ŞI TE­LEVIZIUNII ROMÂNE „RADIO VACANŢA“. Ca şi în anii precedenţi programele, sunt difuzate în limbile română, germană, engleză, rusă şi franceză. (Gheor­­ghe Dima). PAGINA A 2-A : Neîntreruptul dialog dintre OM ȘI TEHNICĂ PAGINA A 3-A : Copilăria în drepturile ei Aici, la secţia de montaj general a Fabricii de motoare electrice din Piteşti, prind viaţă noi şi noi generatori de cai putere. Putem remarca în clişeu executarea ultimelor retuşuri înainte de expedierea unui nou lot de motoare electrice. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Mae Ceauşescu, a plecat spre Pekin Luni dimineaţă a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Co­munist Chinez şi a guver­nului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în a­­ceastă ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal­­ București al P.C.R., Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetu­lui Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Ma­­covescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasa­dorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeropor­tul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu , Mihai Dalea­n, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai­ Marines­­cu, Ion Păţan, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de ase­menea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinne­­renghiin Bataa, ambasado­rul R.P. Mongole în Repu­blica Socialistă România, şefii misiunilor diplomati­ce acreditaţi în România, alţi membri ai corpului di­plomatic. La plecare, membrii de­legaţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetă­ţeni ai Capitalei. Ei scan­dau „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Ghe­orghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii veniţi la aeroport. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului ge­neral al partidului, celor­lalţi conducători de partid şi de stat. ¥■ In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialis­te România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut o escală la Novo­sibirsk. Pe aeroportul împodo­bit cu drapele de stat ale Uniunii Sovietice şi Repu­blicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F.S. Goriacev, prim-secre­tar al Comitetului regio­nal de partid Novosibirsk, împreună cu soţia, A.I. Zeriev, preşedintele Comi­tetului Executiv al Sovie­tului regional împreună cu soţia, secretari ai Comitetu­lui regional de partid, alţi reprezentanţi ai or­ganelor de partid şi de stat locale. Au fost pre­zenţi, de asemenea, Teo­dor Marinescu, ambasado­rul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la No­vosibirsk, delegaţia româ­nă va continua călătoria spre Pekin. (Agerpres) Tovarăşului L. I. BREJNEV Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Tovarăşului N. V. PODGORNÍI Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Tovarăşului A. N. KOSIGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste MOSCOVA Survolînd teritoriul Uniunii Sovietice, dorim să vă a­­dresăm un cald salut tovărăşesc în numele delegaţiei noastre de partid şi guvernamentale. Folosim acest prilej pentru a vă transmite dumnea­voastră şi popoarelor Uniunii Sovietice cordiale urări de noi succese pe calea construirii comunismului, a înflo­ririi şi prosperităţii întregii ţări. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România De la bordul avionului ECONOMISIREA METALULUI -O ACŢIUNE DE MASA • Reducerea cu un procent a cheltuielilor materiale, în ultimul an al cincinalului, asigură creşterea cu circa 8 miliarde lei a venitului naţional • Reproiectarea unor produse şi subansamble contribuie la eco­nomisirea metalului • Tipizarea construc­tivă şi tehnologică şi economicitatea fabri­caţiei • Vinidurul — o masă plastică care înlocuieşte cu succes metalul şi lemnul In expunerea la aduna- centenarului partidului, to­rsa solemnă din Capitală varăşul Nicolae Ceauşescu, ţinută la data de 7 mai 1971, arăta între altele : „In ce cu ocazia sărbătoririi semi- priveşte cheltuielile mate­riale, ponderea acestora în produsul social, urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970 la 54,4 la sută în anul 1975. Deşi s-au adus în a­­ceastă direcţie unele îmbu­nătăţiri esenţiale prevede­rilor iniţiale, vor trebui lua­te noi măsuri pentru micşo­rarea continuă a cheltuie­lilor materiale de produc­ţie, care în economia noas­tră­ continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creştere a ve­nitului naţional şi, implicit, de îmbunătăţire a con­diţiilor de viaţă ale mase­lor“. Cincinalul actual prevede reducerea cu 11 —12 la sută a cheltuielilor la 1 000 lei producţie de marfă in 1975 în industria de stat faţă de 1970. Marea majoritate­­ a acestei economii urmează a fi obţinută pe seama redu­cerii cheltuielilor materia­le de producţie. Aşa cum a subliniat în re­petate rînduri conducerea partidului, şi cum de alt­fel s-a arătat pe larg şi în lucrările recentului Con­gres al Uniunii Generale a Sindicatelor din ţara noas­tră, între reducerea preţu­lui de cost, a cheltuielilor materiale de producţie şi ri­dicarea nivelului de trai al poporului, există o strînsă legătură. Cu cit produsele realizate au preţuri de cost mai scăzute, cu atît creşte beneficiul şi, pe această bază, sporeşte venitul naţional creîndu-se posibilităţi mai mari pentru ridicarea ni­velului de trai al maselor muncitoare. Cît de important este pentru economia naţională, pentru ridicarea nivelului de viaţă al celor ce mun­cesc, ca ponderea cheltuie­lilor materiale în produsul social să scadă continuu, re­zultă şi din faptul că, re­ducerea cu un singur pro­cent a cheltuielilor materia- IOAN BUNEA (Continuare în pag. 4-a) Excelenţei Sale Domnul HABIB BQURGUIBA Preşedintele Republicii Tunisiene TUNIS Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, am deosebita plăcere să vă adresez, în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, cele mai calde felicitări şi urări de sănătate şi fericire pentru Excelenţa Voastră, de pace şi progres poporului tunisian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul HEDI NOUIRA Prim-ministru al Republicii Tunisiene TUNIS Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Tunisiene, adre­sez cordiale felicitări şi urări de fericire personală Ex­celenţei Voastre, de pace şi prosperitate pentru poporul tunisian. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului din Cuba, al Partidului Comu­nist şi al Guvernului Revoluţionar vă exprimăm dum­neavoastră şi, prin intermediul dumneavoastră, Parti­dului Comunist Român, guvernului şi poporului român gratitudinea noastră pentru mesajul transmis cu pri­lejul sărbătoririi celei de-a X-a aniversări a victoriei de la Playa Giron. Totodată, ne este­ plăcut să vă reînnoim urările noa­stre cele mai bune pentru fericirea şi progresul poporu­lui român, al Partidului Comunist Român, şi al Guver­nului Republicii Socialiste România. Cu sentimente de înaltă consideraţiune şi prietenie. Dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba Comandant FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba Prim -ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba

Next