Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)

1971-06-25 / nr. 7341

Vineri 25 iunie 1971 Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie in Republica Populară Mongolă COMUNICAT COMUN (Urmare din pag. 1-a) Iei, Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe al Repu­blicii Socialiste România, Sandu Ioan, ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste Ro­mânia în Republica Popu­lară Mongolă, precum şi Ştefan Andrei, membru su­pleant al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, prim-adjunct al şe­fului secţiei internaţionale a Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român. E­­milian Dobrescu şi Constan­tin Mitea, membri suple­anţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, consilieri la Comitetul Central al Partidului Co­munist Român. — din partea mongolă, tova­răşii: .lumjaaghim­ Tedenbal, prim-secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Popular Revoluţionar Mon­gol, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Populare Mongole, Jamsa­­ranghiin Sambu, membru al Biroului Politic al Comite­tului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mon­gol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongo­le, Sonomin Luvsan, mem­bru al Biroului Politic al Comitetului Central al Par­tidului Popular Revoluţio­nar Mongol, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Popu­lare Mongole, Demchigh­in Molomjant, membru al Bi­roului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Popular Revoluţionar Mon­gol, secretar al Comitetului Central al Partidului Popu­lar Revoluţionar Mongol, Tseveglavin Puntagnorov, membru al Comitetului Cen­tral al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Mongole, Bodonghiin Rincin, membru al Comite­tului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mon­gol, ministrul afacerilor ex­terne al Republicii Populare Mongole, Damdimnerenghiin Bataa, membru supleant al Comitetului Central al Par­tidului Popular Revoluţio­nar Mongol, ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Mon­gole în Republica Socialistă România, precum şi Punta­­ghiin Sagdarsuren şi Doji­­chin Cimiddorj, membri ai Comitetului Central al Par­­t­iului Popular Revoluţionar Mongol, şefi de secţie la Comitetul Central al Parti­dului Popular Revoluţionar Mongol, Deramin Jondon, adjunct al ministrului afa­cerilor externe al Republicii Populare Mongole. Delegaţia mongolă a rele­vat cu satisfacţie că, în de­cursul celor 27 de ani care s-au scurs de la eliberarea ţării de sub jugul fascist, harnicul popor român, sub conducerea Partidului Co­munist Român, a obţinut mari succese în construirea vieţii noi, transformind ţara intr-un stat socialist cu o industrie dezvoltată, agri­cultură cooperativizată şi cultură înfloritoare. Partea mongolă a felicitat cu căl­dură poporul frate român pentru marile realizări ob­ţinute şi i-a urat noi succese în îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român în vederea con­struirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă Româ­nia. Delegaţia română a salu­tat cu bucurie realizările în­semnate obţinute de poporul mongol, sub conducerea Par­tidului său Popular Revolu­ţionar, în cei 50 de ani care au trecut de la înfăptuirea revoluţiei populare. Partea română a felicitat călduros poporul frate mongol pen­tru rezultatele importante dobîndite, adresindu-i urări de succes în îndeplinirea sarcinilor trasate de Con­gresul al XVI-lea al Parti­dului Popular Revoluţionar Mongol în vederea desăvîr­­şirii construirii bazei tehni­­co-materiale a socialismu­lui în Republica Populară Mongolă. Cele două părţi au consta­tat cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Popular Revoluţionar Mongol, dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Populară Mongolă se dezvoltă conti­nuu, în interesul construcţi­ei socialismului în ambele ţări. A fost relevată colabo­rarea fructuoasă în dome­niul politic, economic şi co­mercial, cultural şi tehnico­­ştiinţific dintre cele două ţări. Delegaţiile au expri­mat hotărîrea partidelor şi guvernelor ţărilor lor de a lărgi şi aprofunda colaborar­­ea român­o-mongolă pe multiple planuri, de a în­tări legăturile de prietenie şi solidaritate dintre Parti­dul Comunist Român şi Par­tidul Popular Revoluţionar Mongol, pe baza principiilor marxism-leninismului şi in­ternaţionalismului socialist, de a continua schimbul de delegaţii şi de experienţă pe linia organelor de partid şi de stat, a organizaţiilor de masă şi culturale. Aceasta corespunde atît intereselor popoarelor român şi mon­gol, cit şi intereselor unită­ţii ţărilor socialiste. Delegaţiile de partid şi gu­vernamentale ale Republi­cii Socialiste România şi Republicii Populare Mon­gole constată că evoluţia mondială contemporană se caracterizează prin întărirea continuă a poziţiilor socia­lismului, prin avîntul ne­contenit al mişcării muncito­reşti internaţionale şi al luptei de eliberare naţională a popoarelor, prin creşterea şi consolidarea forţelor care militează pentru pace, de­mocraţie şi progres social, împotriva imperialismului şi războiului. Succesele şi realizările po­poarelor frăţeşti ale ţărilor socialiste în construirea so­cialismului şi comunismului sporesc puterea sistemului mondial al socialismului, e­­xercită o influenţă imensă asupra dezvoltării procesu­lui revoluţionar în lume. Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Popu­lară Mongolă consideră că, in condiţiile actuale, o im­portanţă primordială are în­tărirea unităţii ţărilor socia­liste în lupta comună îm­potriva imperialismului, pen­tru construirea socialismului. Părţile consideră că rela­ţiile dintre ţările socialiste trebuie întemeiate pe princi­piile marxist-leniniste ale e­­galităţii în drepturi, inde­pendenţei şi suveranităţii, neamestecului în treburile interne, ajutorului reciproc dezinteresat, sprijinului to­vărăşesc şi colaborării mul­tilaterale. Cele două părţi au expri­mat hotărîrea de a dezvolta şi intări şi în continuare co­laborarea cu ţările membre ale C.A.E.R. şi cu celelalte ţări socialiste în scopul folo­sirii cit mai depline a superi­orităţii socialismului. Ambele părţi au subliniat că şi în viitor vor desfăşura lupta împotriva politicii a­­gresive, aventuriste a im­perialismului, şi în primul rînd a imperialismului ame­rican, care îndreaptă tăişul acţiunilor sale împotriva so­cialismului, încearcă să înă­buşe forţele de eliberare naţională, să oprească pro­cesul ireversibil de înnoire revoluţionară a lumii. Părţi­le sprijină cu hotărîre lupta popoarelor împotriva colo­nialismului şi neocolonialis­­mului, pentru înfăptuirea independenţei politice şi e­­conomice a ţărilor recent e­­liberate, pentru dezvoltarea pe calea progresului social. Părţile română şi mongo­lă condamnă în mod ferm continuarea războiului agre­siv al imperialismului ame­rican in Indochina şi subli­niază necesitatea retragerii imediate, complete şi necon­diţionate a trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din Viet­namul de sud şi din Penin­sula Indochina, pentru a da posibilitate popoarelor a­­cestei regiuni să hotărască singure asupra destinelor lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmând solidaritatea deplină cu popoarele viet­­namez, laoţian şi cambod­gian, cele două părţi declară că sunt hotărîte să acorde şi un viitor sprijin susţinut lup­tei lor juste pentru apăra­rea libertăţii, independenţei şi unităţii ţărilor lor. Părţile sprijină lupta dreaptă a poporului coreean pentru retragerea trupelor S.U.A. din Coreea de sud, pentru unificarea paşnică a patriei. Ele se declară solidare cu lupta poporului cubanez îm­potriva ameninţărilor impe­rialismului american, pentru apărarea independenţei ţă­rii, pentru construirea socia­lismului. Părţile se pronun­ţă pentru soluţionarea pro­blemei din Orientul Apro­piat, în conformitate cu re­zoluţia Consiliului de Secu­ritate din 22 noiembrie 1961. Cele două părţi au subli­niat că una din problemele cardinale ale vieţii interna­ţionale actuale o constituie realizarea securităţii euro­pene, statornicirea unor re­laţii de colaborare, pe baze egale, între toate statele continentului. Ele au relevat necesitatea luării de măsuri practice pentru pregătirea şi ţinerea conferinţei gene­­ral-europene în probleme­le securităţii şi colaborării. Părţile au subliniat necesi­tatea intensificării luptei popoarelor pentru înfăptui­rea dezarmării generale şi totale şi, în primul rând, a dezarmării nucleare, pentru interzicerea producerii şi folosirii armelor nucleare şi distrugerea stocurilor exis­tente de asemenea arme. Cele două părţi se pronun­ţă pentru stabilirea şi dez­voltarea relaţiilor dintre sta­te cu orînduiri sociale di­ferite, pe baza principiilor coexistenţei paşnice. Părţile şi-au exprimat con­vingerea că forţele revoluţio­nare, antiimperialiste, iubi­toare de pace, acţionând în strînsă unitate, sunt capabile să zădărnicească planurile imperialiste de pregătire a unui nou război mondial, să asigure mersul înainte al so­cietăţii pe calea progresului şi păcii. Partidul Comunist Român şi Partidul Popular Revolu­ţionar Mongol declară că vor dezvolta şi în viitor relaţiile de colaborare tovărăşească şi vor întări solidaritatea fră­ţească cu partidele comuniste şi muncitoreşti pe baza mar­xism-leninismului şi interna­ţionalismului proletar. Cele două părţi apreciază că vizita oficială de prietenie in Republica Populară Mon­golă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, precum şi schimbul de păreri care a avut loc între condu­cătorii celor două ţări in nu­meroase probleme vor servi întăririi continue a relaţiilor de prietenie şi colaborare din­tre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Popular Re­voluţionar Mongol, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Mon­golă, corespunzător interese­lor unităţii mişcării comunis­te şi muncitoreşti internaţio­nale, ale sistemului socialist mondial, ale cauzei socialis­mului şi păcii. Comitetul Central al Par­tidului Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialis­te România au adresat invi­taţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală condusă de tovarăşul Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al Comitetului Central al Par­tidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republi­cii Populare Mongole, să facă o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă Ro­mânia. Partea mongolă a ex­primat mulţumiri şi a accep­tat invitaţia. Ulan Bator, 23 iunie 1971 Dispensarelor de întreprindere le lipsesc in primul rînd... medicii (Urmare din pag. 1-a) uşoare în ceea ce priveşte morbiditatea ginecologică. Acum situaţia este cu totul alta“. La rîndul lor muncitoarele se plîng, acuzind timpul pierdut la policlinicile teri­toriale, unde nu totdeauna reuşesc să fie primite la consultaţii. De aici, absenţe nemotivate, întîrzieri, neplă­ceri cu concediile medicale. Intervenţiile făcute la Direc­ţia sanitară a municipiului au primit în toate cazurile acelaşi răspuns : lipsa medi­cilor. Dacă folosirea în cabine­tele de întreprindere a unor medici din reţea pune încă probleme (este vorba de greutatea satisfacerii cu a­­ceeaşi disponibilitate a am­belor atribuţii), soluţia uti­lizării medicilor pensionari poate fi luată in consideraţie. Vorbind de imposibilitatea de a face faţă cu aceeaşi exi­genţă, concomitent, proble­melor puse de asistenţa me­dicală din reţea şi din în­treprinderi, ne gîndim prin­tre multe alte cazuri, la ca­binetul întreprinderii „Su­veica“ unde cu toate stră­duinţele doctoriţei, proble­mele de sănătate pe care le avea de rezolvat cu munci­torii, cu controlul locurilor de muncă, depăşeau cu mult timpul ce-l avea afectat pen­tru întreprindere. Direcţiile sanitare din ju­deţe ca Prahova, Argeş, Bi­hor, Arad, Brăila, Dîmboviţa şi municipiul Bucureşti, au constatat că din aceleaşi mo­tive a suferit fisuri sistemul examinării medicale a sala­riaţilor la angajare, precum şi o acţiune de certă valoare preventivă — examenul me­dical periodic, care a fost făcut numai la o mică parte din salariaţii ce lucrează di­rect in producţie. Pentru mai buna desfăşu­rare a activităţii sanitare în întreprinderi, Ministerul Să­nătăţii preconizează unele măsuri cum ar fi : acordarea asistenţei în timpul liber al angajaţilor şi nu în cel afec­tat orelor de producţie, atri­buirea dreptului de a elibera certificate medicale, pe o pe­rioadă mai mare de timp, medicului de întreprindere, drept ce ii va permite să ur­mărească mai eficient recu­perarea capacităţii de muncă a angajaţilor şi ii va scuti pe aceştia de noi drumuri şi consultaţii la policlinici pen­tru prelungirea concediului medical. In vederea ridicării calificării profesionale a me­dicilor din întreprindere se va înfiinţa secundariatul de medicină a muncii la Insti­tutul de igienă şi sănătate publică şi la catedrele de igienă a muncii din institu­ţiile medicale de învăţămînt superior. Dar cum ocrotirea sănătăţii muncitorilor este o problemă complexă, de rezolvarea că­reia sunt responsabile atit organele sanitare, cit şi cele obşteşti, urmează ca, într-o primă etapă, Comitetul Uniu­nii sindicatelor din unităţile sanitare, de comun acord cu conducerile administrati­ve şi cu sprijinul direcţiilor sanitare, să acţioneze pentru întărirea reţelei de asistenţă medicală la locul de muncă prin angajarea de medici pe posturi vacante la dispensa­rele şi policlinicile marilor întreprinderi, de cadre medii cu pregătire la dispensarele şi punctele sanitare din uni­tăţile cu un număr mai mic de salariaţi. Totodată, prin sindicatele lucrătorilor sani­tari este necesar să se des­făşoare o intensă muncă de convingere a medicilor care îşi desfăşoară activitatea de bază la catedrele învăţămîn­­tului medical superior, pen­tru a accepta să efectueze ore suplimentare plătite cu indemnizaţie clinică, la uni­tăţile sanitare din Întreprin­deri unde există posturi va­cante, în spiritul măsurilor adop­tate la recenta plenară a Comitetului Uniunii sindica­telor din unităţile sanitare vor trebui depuse eforturi conjugate cu cele ale orga­nelor sanitare, spre a conferi medicinei muncii o mai dis­tinctă profilare şi un carac­ter activ în ocrotirea sănătă­ţii salariaţilor, prin partici­parea medicului de întreprin­dere la activitatea comite­tului de direcţie, la îmbu­nătăţirea climatului uzi­nal, raţionalizarea efortu­rilor şi alimentaţiei, îndeo­sebi la tinerii nefamilişti. Maria popescu — Hunedoara. Salariul ac­tual nu vi s-a stabilit în raport de anii de mun­că. Este încadrarea lega­lă, corespunzătoare func­ţiei ce o ocupaţi. Sporul la salariu pentru vechi­me neîntreruptă în ace­eaşi unitate se pare de a­­semenea că este bine cal­culat. H.C.M. nr. 914/1938 prevede, pentru 15—20 de ani vechime neîntre­ruptă în aceeaşi unitate, un spor egal cu 7% din salariul tarifar de înca­drare. Dacă aţi împlinit 20 de ani, atunci vi se cuvine un spor de 10 la sută din salariu. TOMA PETRESCU — oraşul Plopeni, jud. Pra­hova. Bineînţeles că din moment ce lucraţi nu­mai o jumătate de nor­mă vi se va impoza nu­mai ceea ce practic cîş­­tigaţi. Raportarea la nor­ma întreagă se face doar pentru aplicarea cotei de impozit. Dum­neavoastră, revenin­­du-vă doar jumătate din salariul normei întregi, impozitul va fi aplicat acestei sume. COSTA ROŞU — Med­gidia. Vă menţineţi con­ B­IR­O­U­­L vă răspunde lim­itatea în aceeaşi în­treprindere numai dacă transferul s-a efectuat în interesul serviciului. AURELIA COMAN, — comuna Mîneciu, jud. Prahova, Titular de alo­caţie este soţul — tatăl copiilor. Puteţi lua dv. alocaţia, în condiţiile an­gajării pe durată nede­terminată, numai dacă există o hotărîre judecă­torească din care să re­zulte că familia este a­­bandonată sau că soţul este obligat la plata pen­siei pentru întreţinerea copiilor, întreprinderea nu pu­tea modifica retroactiv natura contractului dv. de muncă. Aşa că drep­tul de alocaţie va de­curge după 3 luni de la data angajării pe durată nedeterminată. NICULAI MANEA — Galaţi, în condiţiile în care vă transferaţi, nu restituiţi vechii unităţi compensaţia bănească ce aţi primit pentru conce­diul de odihnă. Potrivit actelor normative în vi­goare regularizarea con­turilor se va face între întreprinderi. De aceea se şi cere ca în decizia de transferare să se men­ţioneze dacă aţi benefi­ciat sau nu de concediu. MUNKA Tovarăşului J. TEDENBAL Prim-secretar al C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole Tovarăşului J. SAMBU Preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Părăsind teritoriul Republicii Populare Mongole, ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi cola­borare dintre partidele şi ţările noastre, dintre poporul român şi poporul mongol vor cunoaşte o continuă dez­voltare. Vă urăm dv., comuniştilor, întregului popor mongol, noi şi noi succese în construcţia socialismului, în înflo­rirea patriei. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România LA CHEMAREA CONSILIU AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE RĂSPUNS FERM ŞI ENTUZIAST COMITETUL JUDEŢEAN de PARTID CLUJ a adre­sat C.C. al P.C.R., tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, o te­legramă în care se exprimă sentimentele de înalt pa­triotism, generatoare de noi energii, cu care oamenii muncii din judeţ au răs­puns Chemării Consiliului Naţional al Frontului Unită­ţii Socialiste. Evaluînd în mod competent, cu spi­rit de răspundere, posibili­tăţile existente, colectivele de muncă din întreprinde­rile industriale ale judeţu­lui au hotărît să-şi majo­reze angajamentele luate iniţial în întrecerea socia­listă, după cum urmează : la producţia marfă — de la 150 milioane, la 250 milioa­ne lei, la export — de la 3 milioane lei valută, la 4,6 milioane lei valută, la be­neficii — de la 33 milioane, la 46,1 milioane lei, econo­miile realizate prin reduce­rea preţului de cost vor fi sporite, de asemenea, de la 2,5 milioane lei, la 16,5 mi­lioane lei. Sporurile­­respec­tive vor fi realizate prin depăşirea producţiei fizice stabilite în plan, cu 700 tone oţel, 1 300 tone laminate fi­nite, 1100 tone ţagle, 900 tone bare trase, 1 050 tone sîrme, 17 000 tone ciment, 600 000 tricotaje, 30 000 mp ţesături, utilaje tehnologice în valoare de 4 milioane lei şi alte produse. Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste a găsit un larg ecou şi în rîndul co­lectivelor în cadrul UNITĂ­ŢILOR INDUSTRIALE ale JUDEŢULUI HUNEDOA­­ ­­ RA. Analizînd posibilităţile de care dispun, oamenii muncii din întreprinderile hunedorene s-au angajat să dea peste plan o producţie marfă în valoare de 185 000 000 lei, reprezentînd suplimentarea angajamen­tului iniţial cu 65 000 000 lei. A fost majorat cu 10 000 000 angajamentul pri­vind realizarea de beneficii suplimentare. Se vor reali­za, peste angajamentul ini­țial, 34 000 tone cărbune, 35 000 tone aglomerat fieros, 4 000 tone fontă şi 10 000 tone laminate, 2 120 mc pre­fabricate din beton şi 20 000 cărmizi dialit pentru izolaţii termice. ★ COLECTIVELE ÎNTRE­PRINDERILOR INDU­STRIALE ŞI ALE UNITĂ­ŢILOR ECONOMICE DIN JUDEŢUL MEHEDINŢI şi-au reînnoit angajamente­le pe acest an, suplimen­­tînd simţitor prevederile i­­niţiale. Din însumarea aces­tora rezultă că oamenii muncii din acest judeţ vor da peste prevederile anga­jamentului asumat la înce­putul anului o producţie marfă a cărei valoare va depăşi 10 000 000 lei, vor diminua cu încă un mi­lion lei cheltuielile la pre­ţul de cost. Ei vor produ­ce în plus 1 575 000 kWh energie electrică, iar prin reducerea consumurilor spe­cifice vor economisi încă 160 tone metal şi 112 mc material lemnos. •­ COLECTIVELE DE MUN­CA DIN UNITĂŢILE JU­DEŢULUI BRAŞOV şi-au sporit substanţial angaja­mentele in întrecerea so­cialistă pe acest an. Faţă de prevederile iniţiale se va realiza în plus o producţie marfă în valoare de 62 mi­lioane lei, beneficii eva­luate la 26,2 milioane lei, iar prin reducerea cheltuie­lilor de producţie se va ob­ţine, peste angajamentele iniţiale, o economie de 6 milioane lei. ★ Oamenii muncii români şi maghiari, din UNITĂ­ŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI HARGHITA şi-au reevaluat, în cadrul unor însufleţite adunări care au avut loc pe atelie­re, secţii şi servicii, posi­bilităţile de valorificare a noi şi importante rezerve interne. Pe această bază, industria judeţului va rea­liza o producţie marfă pes­te prevederi, estimată la 47 milioane lei. Paralel, la fondul pieţii vor fi livrate produse în valoare de pes­te 8,6 milioane lei. Vor fi reduse cheltuielile de pro­ducţie, faţă de angajamen­tul iniţial, cu încă 330 000 lei iar volumul beneficiilor realizate peste prevederile planului va spori cu încă 1,2 milioane lei. (Agerpres) JUDEŢUL BUZĂU Răspunzind chemării Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste, oamenii muncii din judeţul Buzău îşi suplimentează angajamen­tele iniţiale, asumate în întrecerea socialistă, la începutul anului. Examinînd cu spirit de răspundere resursele existente pentru folosirea mai eficientă a timpului de lucru şi utilizarea raţională a suprafeţelor de producţie, a materiilor prime şi ma­terialelor, colectivul Uzinei de sîrmă şi produse din sîrmă Buzău, de pil­dă, şi-a suplimentat angajamentul a­­nual de 6,6 milioane Iei cu încă 3,4 milioane lei. La rîndul lor, salariaţii Fabricii de confecţii din Rimnicu Sărat, ca şi cei ai Uzinei de prelu­crarea maselor plastice din Buzău şi-au suplimentat angajamentul a­­nual cu cite 1 milion lei. De asemenea, colectivul U.E.I.L. Buzău a hotărît să adauge angaja­mentului luat pe anul acesta încă 900 000 lei, cel al U.E.I.L. Nehoiu — 600 000 lei, iar petroliştii de la Sche­la Berea încă 500 000 lei. Drept urmare, ,pe judeţ angaja­mentul a fost sporit de la 42 500 000 lei la 50 400 000 Iei. MIHAIL DORAȘ Pagina a 3-a UN PROCEDEU EFICIENT PENTRU REDUCEREA PIERDERILOR PE ŞANTIERE Transportul materialelor de zidărie în pachete In industria producătoare de materiale de construcţii, ca şi în celelalte ramuri ale econo­miei naţionale, se pune cu tot mai multă acui­tate sarcina promovării pe scară largă a celor mai noi metode şi procedee tehnice, care să asi­gure, cu cheltuieli minime, creşterea mai rapi­dă a producţiei şi productivităţii muncii. Pe a­­ceste coordonate se înscrie şi schimbul de expe­rienţă organizat recent de COMITETUL UNIU­NII SINDICATELOR DIN CONSTRUCŢII ŞI IN­DUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUC­ŢII, împreună cu CENTRALA INDUSTRIEI CE­RAMICE ŞI MARMUREI din M.I.M.C., la fabrica de cărămizi şi ţigle „Arieşul“ din Cîmpia Turzii cu tema „TRANSPORTUL PACHETIZAT AL CĂRĂMIZILOR CU MIJLOACE AUTO“. Conducătorilor de întreprinderi, cadrelor teh- t­­nico-economice, precum şi preşedinţilor comite­telor sindicatelor din întreprinderi de materiale \'\ de construcţii şi unităţi de construcţii din mai multe judeţe ale ţării, participanţi la schimbul­­ de experienţă, li s-a creat posibilitatea să cu- ge­noască în detaliu noul procedeu, să discute des- « pre modalitatea de introducere a acestuia în pro- fi ducţie. v› Pentru a oferi cititorilor noştri amănunte în ›’ legătură cu acest nou procedeu ne-am adresat in- ‹n ginerului VICTOR CARP, şeful serviciului me­ v cano-energetic al Centralei industriei ceramice şi a marmurei. /­ — In ce constă, de fapt, transportul pacheti­­zat al cărămizilor ? — Se ştie că, în general, datorită procedeelor utilizate in manipularea şi transpor­tul cărămizilor de la fabrică la şantier, devine inutiliza­bilă, ca urmare a spargerilor, circa 20 la sută din produc­ţia finită înregistrată de producători. Potrivit unor calcule, anual se pierde o cantitate de cărămizi din care s-ar putea construi cir­ca 12 000 de apartamente. In plus, se realizează un consum mare de manoperă, atit la transport, cit şi la eliminarea din circuit a cărămizilor re­­butate care nu mai pot fi utilizate. Căutind să înlăture această anomalie, specialişti din ca­drul M.I.M.C. şi al Ministeru­lui Construcţiilor Industriale au conceput unele procedee tehnice noi care prezintă o serie de avantaje economice, atit pentru producători, cit şi pentru întreprinderile de transport şi unităţile de con­strucţii. Este vorba de tran­sportul în pachete, cu mij­loace mecanizate, al materia­lului de zidărie, respectiv al cărămizilor, de la producător la locul de muncă pe şantie­re, pe un traseu continuu, pina la preluarea cărămizilor de către zidar, folosindu-se mijloace mecanizate. Cărămi­zile se așează în pachete tehnologice înainte de ardere, intr-un anumit format. Pen­tru manipularea pachetelor, care numără pînă la 610—620 cărămizi fiecare, s-au cons­truit dispozitive speciale de­servite de mijloace de trans­port şi de ridicat, produse in ţară. — Spuneţi-ne, vă ru­găm, care sunt aceste mij­loace ? — Este vorba de palete confecţionate din lemn sau metal,capace de protecţie fo­losite în timpul transportului pachetelor­ autostivuitoare, dotate cu furci speciale și cu un sistem de deplasare pe o­­rizontală sau automacara în­zestrată cu un dispozitiv cu furci. Pentru efectuarea transpor­tului de la fabrică pe șantier se pot folosi autocamioane SR 113, autobasculante tip­­ A.B.S. sau semiremorcă S.R.P. 10. Poate fi utilizat orice alt mijloc de transport la care lăţimea interioară a caroseriei este de minimum 2 250 milimetri. De asemenea, constructorul trebuie să dispună pentru preluarea pachetelor de cărămizi şi transportarea lor la îndemîna zidarului de macara-turn, automacara „Steagul roşu“ sau alt mij­loc de ridicat pe verticală, care să fie dotat cu dispo­zitiv special de macara. Do­resc să menţionez că dispozi­tivele amintite au o utilizare multiplă pentru toate ,sorti­mentele de materiale de zi­dărie. — Cum se procedează practic la efectuarea transportului ? — Pentru pachetele teh­nologice scoase din cuptoare­le de ardere şi aşezate pe va­­gonete, doi muncitori fixează capacele metalice de protec­ţie. Tot ei aşează pachetul pe paletele metalice şi efec­tuează transportul acestora in autocamion sau în depozi­tul intermediar. Aplicarea procedeului im­plică, desigur, şi alte detalii, care se cer cunoscute practic de către cei care efectuează încărcarea mijloacelor de transport auto şi transporta­rea pachetelor în cadrul şan­tierului. — Ce ne puteţi spune despre costurile de pro­ducţie care se înregistrea­ză ca urmare a aplicării procedeului amintit ? — Din calculele efectuate de noi, o tonă de cărămizi transportată de la fabrica „A­­rieşul“ din Cîmpia Turzii la şantierul „Oprişani“ al Trus­tului judeţean de construcţii Cluj — şantier aflat la 13 km de producător — îl cos­tă pe producător, dacă este transportată în pachete, cu autocamioane de 5,5 tone, 8,68 lei faţă de 16,50 lei în cazul transportării cu autoca­mionul, cu încărcare şi des­cărcare după procedeele obiş­nuite. De asemenea, pentru constructor preţul de cost al transportului este în cazul aplicării acestui procedeu de 20,72 lei pe tonă, faţă de 43,92 lei în condiţiile ma­nipulării cărămizilor în mod obişnuit. Avantajul economic este şi mai mare în cazul în care se utilizează mijloace de trans­port proprii, îndeosebi semi­remorci, pentru care­ tariful este redus cu 35 la sută. De­sigur, aceste diferenţe de costuri sunt variabile depin­­zînd de condiţiile specifice ale fiecărei fabrici sau ale fiecărui şantier. Transportul pachetelor de cărămizi cu autocamioane este economic pînă la 30 km, iar pentru re­morci pînă la 50 km. Dacă se folosesc mijloace proprii, transportul auto devine ren­tabil pînă la 75 km. — Vă rugăm să vă refe­riţi şi la modalităţile de procurare a dispozitivelor necesare transportului pachetizat. — Costul dispozitivelor res­pective este relativ mic. Ţin să menţionez că Centrala in­dustriei ceramice şi marmu­rei furnizează modelele de referinţă sau execută inte­gral orice comandă prin Fa­brica de materiale de cons­trucţii „1 Mai“ — Bucov Ploieşti. Specialiştii Centralei asigură şi asistenţa tehnică pentru stabilirea detaliilor le­gate de aplicarea acestui pro­cedeu atît la producător cit şi la consumator. — Vorbeaţi şi de un al doilea procedeu ... — Da, acest procedeu se referă la transportul cărămi­zilor în pachete aşezate pe palete după ardere. Avanta­jul utilizării lui este aproape exclusiv în favoarea consu­matorului şi din acest motiv, de la caz la caz, este necesar să se vină în întîmpinarea producătorului pentru a-l sti­mula prin redistribuirea cos­turilor. Aplicarea celor două pro­cedee trebuie să cointereseze în egală măsură pe producă­tor și consumator, apreciind în mod corect deplasarea de costuri care se face în favoa­rea consumatorului. Este deci în avantajul consumato­rului şi al producătorului să se treacă la transportul pa­chetizat al cărămizilor cu mijloace auto. In acest circu­it al transportului cărămizi­lor în pachete trebuie atrase şi unităţile de transport au­to, care, prin mecanizarea ma­­nipulării materialelor de con­strucții, pot folosi mai in­tensiv și la capacitate maxi­mă mijloacele de transport. MARIN OPREA

Next