Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)

1971-06-10 / nr. 7328

Pagina a 2-a MUNKA Oamenii muncii răspund cu însufleţire la Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Răspunzînd chemării Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste adresată cetăţenilor din ţara noastră în legătură cu înfăptuirea planului de dezvol­tare a economiei naţionale pe perioada 1971—1975, co­lectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din între­prinderi reanalizează în aceste zile, cu înalt simţ pa­triotic, în cadrul unor adunări la locul de muncă, po­sibilităţile de care dispun pentru dezvoltarea şi mai puternică a producţiei, îmbunătăţirea calităţii acesteia, dovedindu-şi preocuparea lor temeinică şi stăruitoare de a-şi aduce o contribuţie sporită la realizarea în condiţii optime a actualului plan cincinal. Animaţi de o înaltă conştiinţă de făuritori ai noii societăţi, oame­nii muncii de la oraşe şi sate mobilizează în acest scop, toate energiile creatoare, din fiecare sector de activi­tate, manifestîndu-şi şi cu acest prilej ataşamentul faţă de politica partidului nostru îndreptată spre creşterea potenţialului economic al ţării, spre ridicarea nivelului de trai al populaţiei, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. DIN ÎNTREPRINDE­RILE INDUSTRIALE ALE CAPITALEI au sosit veşti care ilustrează dorinţa şi eforturile colectivelor de muncă pentru sporirea an­gajamentelor iniţiale asu­mate în întrecerea socia­listă pe acest an. Munci­torii, tehnicienii şi ingine­rii cunoscutei uzine con­structoare de maşini „23 August", de exemplu, au găsit noi posibilităţi pen­tru folosirea mai bună a capacităţilor existente şi în acest fel, vor da în plus faţă de angajamentul ini­ţial încă 60 tone utilaje di­ferite pentru industria chi­mică­­In sectorul oţelărie angajamentul întreprin­derii a fost suplimentat cu 300 tone de oţel. Gos­­podărindu-se mai bine, constructorii de maşini de aici vor economisi, de ase­menea, în plus 210 tone combustibil convenţional şi un milion kwh energie electrică. Colectivul Uzinei de ma­şini grele şi-a suplimentat şi el angajamentul la pro­ducţia marfă cu 6,5 mili­oane lei, propunîndu-şi să realizeze, totodată­ în plus circa 200 tone utilaje me­talurgice. La Uzinele „Stea­ua Roşie“, chemarea Con­siliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste a însufleţit, de asemenea, întregul colectiv, care s-a angajat să realizeze in plus anul acesta 50 trolii, 200 vinciuri si 100 macarale portal, venind astfel în sprijinul constructorilor de pe şantierele patriei. Chemarea Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste a fost pri­mită cu entuziasm şi de colectivele de muncă din MUNICIPIUL SIGHIŞOA­RA. Oamenii muncii din unităţile industriale ma­jorează angajamentele ini­ţiale, pe baza valorificării unor noi resurse, locale. Astfel, la Combinatul tex­til — una din cele mai mari unităţi industriale ale municipiului- în urma u­­nor analize judicioase e­­fectuate în ateliere, secţii şi servicii s-a suplimentat angajamentul iniţial la 30 milioane lei la producţia marfă, realizînd pe această cale peste prevederi 850 000 mp. ţesături textile, pre­cum şi confecţii in valoare de 18 milioane lei. Combi­natul de sticlă şi faianţă din aceeaşi localitate şi-a propus să realizeze, pe baza valorificării unor re­zerve interne, peste pre­vederile de plan, produse de menaj faţă de angaja­mentul iniţial in valoare de 4 milioane lei, între­prinderea „Nicovala“, uni­tate specializată în uti­laje şi instalaţii, în cea mai mare parte unicate, şi-a propus să realizeze peste prevederile de plan o producţie de 4 milioane lei, să asimileze în fabri­caţie noi tipuri de maşini şi utilaje cu un înalt grad de tehnicitate. Muncitorii- inginerii şi tehnicienii Uzinelor meta­lurgice de metale neferoa­se şi rare din Baia Mare, analizînd şi ei posibilită­ţile existente la fiecare loc de muncă, răspund cu însufleţire chemării Con­siliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste. Prim-topitorii : Ion Cetă­ţean III, Erou al Muncii Socialiste, Ioan Foriş, şi Ilarian Pop, lăcătuşul Ka­­talia Anton, operatorul chimist Alexandru Bunea, au evidenţiat cu prilejul analizelor făcute la locul de muncă noi căi de valo­rificare a resurselor exis­tente, îndeosebi pentru sporirea productivităţii in­stalaţiilor de topire­ şi pentru reducerea cheltu­ielilor generale de pro­ducţie. S-au preconizat, de asemenea, noi măsuri pentru reducerea timpului de execuţie a reparaţiilor şi sporirea duratei de func­ţionare a instalaţiilor. Ţi­­nînd seama de aceste re­zerve- metalurgiştii şi chi­­miştii băimăreni s-au an­gajat ca pînă la finele a­­nului să realizeze o pro­ducţie de 80 milioane lei, faţă de 40 milioane cit pre­vedea angajamentul iniţial. sa­u ■ ■ ■ Lucrările Comisiei pentru politica externă a Marii Adunări Naţionale La 9 iunie, Comisia pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, întrunită sub preşedinţia tovarăşului Mihai Dalea, a examinat şi discutat Proiectul de lege cu pri­vire la cetăţenia română. Proiectul de lege a fost prezentat în faţa comisiei de Nicolae State, adjunct al Ministrului afacerilor interne, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, şi Nico­lae Popovici, adjunct al ministrului justiţiei. De asemenea, comisia a ascultat o informare a Mi­nisterului Afacerilor Ex­terne asupra acţiunilor României pe plan euro­pean, prezentat de Nicolae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor ex­terne. Proiectul de lege cu privire la cetăţenia română a fost examinat şi discu­tat­ de asemenea, într-o şedinţă a Comisiei juri­dice, prezidată de prof. univ. Traian Ionaşcu. Lucrările comisiilor con­tinuă. Socialiste NICOLAE CEAUȘESCU secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România CIU EN-LAI membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin, 9 iunie 1971 Joi 10 iunie 1971 ÎNCHEIEREA VIZITEI DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA COMUNICAT COMUN ROMÂNO-CHINEZ (Urmare din pag. l­a) liste România, Manea Mă­­nescu, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, vicepreședinte al consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, prim-secre­­tar al Comitetului munici­pal București al Partidului Comunist Român, primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, se­cretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, George Macovescu, membru al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, prim-ad­­junct al ministrului afaceri­lor externe, Aurel Duma, membru al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, ambasado­rul Republicii Socialiste România în Republica Popu­lară Chineză, Ioan Florescu, membru supleant al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, şef de secţie la Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân, Ştefan Andrei, mem­bru supleant al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, prim-ad­junct de şef de secţie la Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român, Constantin Mitea şi Emilian Dobrescu, membri supleanţi ai Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, consilieri la Comitetul Central al Partidului Co­munist Român. Din partea chineză, tova­rășii : Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat. Huan Iun-sen, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Chinez, șef al Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Elibe­rare, Jao Wen- juan, mem­bru al Biroului Politic al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Chinez. Li Sieu-J­ien, membru al Bi­roului Politic al Comitetu­­lui Central al Partidului Comunist Chinez, vicepre­­mier al Consiliului de S­ent, Ciu Yi-tso, membru al Bi­roului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Chinez, adjunct al șefului Marelui Stat Ma­jor al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ren Biao, membru al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Chinez, şeful sec­ţiei relaţii externe a Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez, Ci Pan-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, membru supleant al Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Chinez, mi­nistru al relaţiilor econo­mice cu străinătatea, Li Cian, membru al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Chinez, ministru adjunct al Comerţului Exte­rior, Cian Hai-fan, amba­sadorul Republicii Populare Chineze în Republica So­cialistă România, Li Lien­­cin, Han Siu şi Liu Ka-min, lucrători cu munci de răs­pundere în ministerele inte­resate. Partea română a informat partea chineză despre reali­zările obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Ro­mân, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în edifi­carea socialismului, despre activitatea creatoare pe care o desfăşoară munci­torii, ţăranii cooperatori, in­telectualii pentru îndeplini­rea sarcinilor planului cin­cinal 1971—1975 în vederea dezvoltării continue a eco­nomiei, ştiinţei şi culturii, a perfecţionării organizării şi conducerii vieţii sociale, a realizării obiectivului tra­sat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ro­mân — făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Partea chineză a informat despre istoria luptei celor două linii în interiorul Partidului Comunist Chinez, despre semnificaţia şi nece­sitatea marii revoluţii cul­turale proletare, iniţiată şi condusă personal de tova­răşul Mao Tzedun, şi despre marile victorii obţinute în această revoluţie. De ase­menea, ea a informat des­pre construcţia socialismu­lui în Republica Populară Chineză şi despre succesele obţinute de poporul chinez în înfăptuirea sarcinilor de luptă trasate de" Congresul al IX-lea al Partidului Co­munist Chinez pentru des­făşurarea continuă a proce­sului luptă-critică-transfor­mare, pentru transpunerea multilaterală în practică a liniei de a promova revo­luţia.­, de a stimula munca, producţia şi pregătirile îm­potriva războiului. Partea română a subliniat uriaşa însemnătate interna­ţională a victoriei luptei re­voluţionare a poporului chi­nez, sub conducerea Parti­dului Comunist. Crearea Republicii Populare Chine­ze a determinat o cotitură radicală în destinele po­porului chinez, şi, totodată, a produs o schimbare isto­rică în raportul de forţe pe plan internaţional, sporind considerabil potenţialul so­cialismului în lume. Prin munca sa eroică şi plină de abnegaţie, harnicul şi ta­lentatul popor chinez a în­făptuit, sub conducerea glo­riosului partid comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, profunde transfor­mări revoluţionare în toate domeniile vieţii sociale, a obţinut succese strălucite in opera de făurire a societăţii noi, socialiste. Poporul ro­mân se bucură din toată inima de marile realizări dobindite de poporul frate chinez în sporirea continuă a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al ţării, văzînd în acestea o contri­buţie de preţ la creşterea puterii şi prestigiului so­cialismului în lume, la con­solidarea forţelor care lup­tă împotriva politicii agre­sive a imperialismului, pen­tru libertate şi indepen­denţă, pentru salvgardarea păcii. Poporul român adre­sează poporului chinez feli­citări cordiale şi îi urează noi succese în opera de con­struire a socialismului în Republica Populară Chineză. Partea chineză a elogiat în mod călduros spiritul re­voluţionar de luptă al po­porului român. Harnicul şi curajosul popor român, sub conducerea Partidului Co­munist Român, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a ţinut piept cu hotărîre presiunilor imperialiste, ob­­ţinînd astfel victorii însem­nate în lupta pentru apăra­rea independenţei naţionale şi a suveranităţii ţării. Po­porul român, ducînd în mod consecvent o politică inde­pendentă de sine stătătoa­re, de valorificare a pro­priilor forţe şi a resurselor ţării, a dezvoltat, prin mun­ca sa harnică, economia in­tr-un ritm accelerat şi a do­bândit în felul acesta mari succese în opera de con­struire a socialismului. Partea chineză a reafirmat că poporul chinez, călit prin marea revoluţie cultu­rală proletară, îndepliniţi­n­du-şi îndatoririle internaţio­naliste, sprijină cu fermi­tate, ca şi pînă acum, lupta dreaptă a poporului român pentru apărarea indepen­denţei naţionale şi suvera­nităţii de stat, sprijină cu fermitate poporul român, în opera sa de construire a socialismului. La convorbiri, cele două părţi au subliniat că po­porul român şi poporul chinez şi-au manifestat în­totdeauna simpatia unul faţă de altul, s-au sprijnit reciproc şi au închegat o profundă prietenie militan­tă in lupta comună împo­triva imperialismului şi reacţiunii, împotriva po­liticii de forţă, precum şi în opera de construire a socialismului în ambele ţări. Cele două părţi au rele­vat cu satisfacţie că, în ul­timii ani, s-au dezvoltat foarte puternic relaţiile dintre cele două partide, ţări şi popoare ale Româ­niei şi Chinei, au sporit în­tâlnirile dintre conducătorii celor două ţări, s-a adîncit cunoaşterea reciprocă, a cunoscut o întărire şi lărgi­re însemnată colaborarea româno-chineză în dome­niile politic, economic, cul­tural şi în alte domenii. Relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei sunt ba­zate pe marxism-leninism şi internaţionalism prole­tar, pe respectarea cu stricteţe a principiilor ega­lităţii depline în drepturi independenţei, respectului reciproc şi neamestecului în treburile interne, relaţii care pot rezista la încer­cări. Dezvoltarea relaţiilor de­­ prietenie şi colaborare dintre România şi China este în folosul cauzei revo­luţionare a celor două po­poare şi a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părţi au exprimat în una­nimitate hotărîrea de a în­tări mai departe prietenia revoluţionară şi unitatea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a lărgi relaţiile de colabo­rare în diferite domenii. Partea română a expri­mat şi cu acest prilej Partidului Comunist Chi­nez şi Guvernului Republi­cii Populare Chineze vii mulţumiri din partea po­porului român pentru soli­daritatea tovărăşească şi prietenească manifestată prin ajutorul material pre­ţios acordat, in mod gra­tuit, în legătură cu cala­mităţile naturale din pri­măvara anului 1970. Partea chineză a expri­mat mulţumiri cordiale pentru sprijinul şi ajutorul pe care Partidul Comunist Român, Republica Socialis­tă România şi poporul ro­mân le-au acordat poporu­lui chinez în lupta sa re­voluţionară şi în opera de construire a socialismului. Ambele părţi consideră că evoluţia situaţiei inter­naţionale actuale este tot mai favorabilă popoarelor lumii şi tot mai defavorabi­lă imperialismului american şi tuturor reacţionarilor. Cele două părţi au ară­tat că Indochina constituie în prezent principalul cîmp de bătălie în cadrul luptei duse de popoarele din în­treaga lume împotriva im­perialismului american. In deplin acord, părţile au reafirmat că sprijină cu hotărîre eroicele popoare vietnamez, cambodgian şi laoţian în războiul lor de rezistenţă împotriva agre­siunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţionale.Ele au constatat cu bucu­rie că, după conferinţa la nivel înalt a popoarelor din Indochina, unindu-se strîns şi coordonîndu-şi eforturi­le, popoarele din Vietnam, Cambodgia şi Laos au de­venit tot mai puternice pe măsură ce luptă, au creat o situaţie excelentă pe cîmpul de bătălie. Ambele părţi felicită cu căldură cele trei popoare din Indo­china pentru marile victo­rii dobindite în războiul de rezistenţă împotriva agre­siunii americane şi pentru apărarea fiinţei naţionale­ Ele felicită cu căldură po­porul cambodgian pentru marile victorii obţinute sub conducerea şefului de stat, prinţul Norodom Sianik, şi a Frontului Unit Naţio­nal din Cambodgia, in lupta dreaptă împotriva imperialismului american şi a lacheilor lui de la Pnom Penh şi Saigon ; ele salută cu căldură marea victorie obţinută pe şo­seaua nr. 9. Ambele părţi consideră că problema vietnameză trebuie să fie rezolvată pe baza soluţiei globale în zece puncte şi a iniţiativei în opt puncte prezentate de Frontul Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud şi Guvernul Revoluţio­nar Provizoriu al Republi­cii Vietnamului de Sud. De asemenea, ele consi­deră că problema laoţiană trebuie soluţionată de po­porul laoţian însuşi, în conformitate cu propune­rile în cinci puncte privind rezolvarea politică, prezen­tate de Partidul Neo Lao Haksat, la 6 martie 1970. Cele două părţi sprijină cu fermitate poziţia so­lemnă, cuprinsă în declara­ţia în cinci puncte, făcută la 23 martie 1970, de prin­ţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia. Trupele agresoare ale Statelor Unite ale Ameri­că şi ale sateliţilor lor tre­buie să fie retrase com­plet din Indochina şi să fie respectat dreptul po­poarelor vietnamez, lao­ţian şi cambodgian de a-şi hotărî singure destinele, fără nici un amestec din afară. Popoarele din Indo­china vor învinge în mod sigur, iar imperialiştii a­­mericani şi lacheii lor vor eşua cu siguranţă. Ambele părţi sprijină cu hotărîre lupta popoarelor japonez, coreean şi din alte ţări ale Asiei împotriva re­învierii militarismului ja­ponez de către reacţiunea americano-japoneză. Părţile sprijină cu fermi­tate lupta dreaptă a eroi­cului popor coreean contra agresiunii imperialismului american şi pentru unifi­carea paşnică a patriei. Cele două părţi şi-au reafirmat solidaritatea şi sprijinul hotărît cu lupta popoarelor din Asia, Africa şi America Latină împotri­va imperialismului, colo­nialismului şi neocolonia­­lismului, pentru eliberarea naţională şi menţinerea in­dependenţei naţionale şi a suveranităţii de stat. Părţile sprijină în mod ferm lupta poporului cu­banez împotriva agresiunii şi ameninţării din partea imperialismului american, pentru apărarea indepen­denţei şi suveranităţii na­ţionale. Expunîndu-şi poziţiile în legătură cu soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat, cele două părţi au reafirmat solidaritatea cu lupta dreaptă a popoa­relor arabe împotriva im­perialismului, pentru apă­rarea independenţei naţio­nale, pentru progres social. Ele se pronunţă pentru re­zolvarea problemei popu­laţiei palestiniene în con­formitate cu interesele ei naţionale. Ambele părţi sunt solida­re cu lupta popoarelor din diferite ţări pentru retra­gerea tuturor trupelor stră­ine de pe teritoriul altor state, pentru desfiinţarea tuturor bazelor militare străine, pentru desfiinţa­rea tuturor blocurilor mi­litare. Cele două părţi au sub­liniat că imperialismul în­treprinde agresiuni, promo­vează o politică de dictat, dominaţie şi subminare, se amestecă în treburile in­terne ale altor state. A­­ceasta constituie sursa în­cordării situaţiei interna­ţionale. Atita vreme cit mai există imperialismul, continuă să existe perico­lul unui nou război mon­dial. De aceea, popoarele lumii trebuie să fie vigilen­te şi pregătite. Cele două părţi consideră că prin lup­ta popoarelor se pot obţine cu siguranţă noi victorii împotriva imperialismului, pentru pace. Părţile au relevat că, in ultimii ani, tot mai multe state mici şi mijlocii se u­­nesc şi se împotrivesc po­liticii imperialiste de for­ţă, îşi apără interesele na­ţionale, independenţa şi su­veranitatea. Aceasta consti­tuie o componenţă impor­tantă a luptei ce se desfă­şoară în prezent împotriva imperialismului şi neocolo­­nialismului. Ambele părţi consideră că relaţiile dintre state, in­diferent de regimul lor so­cial, indiferent dacă sunt mari sau mici, trebuie să se întemeieze pe respectul reciproc al principiilor su­veranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale, al neagresiunii reciproce, al neamestecului reciproc în treburile interne, al ega­lităţii şi avantajului reci­proc, al coexistenţei paşni­ce. Partea română a infor­mat despre activitatea des­făşurată de România în ve­derea realizării securităţii în Europa, pentru a se pre­veni orice agresiune sau acte de folosire a forţei, ori de ameninţare cu forţa. Partea chineză a exprimat sprijinul său faţă de a­­ceastă activitate a Româ­niei şi a afirmat că pentru menţinerea păcii şi secu­rităţii, popoarele din Euro­pa trebuie să se pronunţe cu hotărîre împotriva im­perialismului, a politicii de dominaţie şi dictat , trebuie ca popoarele şi ţările eu­ropene, mari sau mici, să depună eforturi comune, să întreprindă măsuri con­crete şi, în felul acesta, să obţină pacea şi securitatea europeană. Partea română declară că rezolvarea durabilă a marilor probleme ale vieţii internaţionale nu poate fi concepută astăzi fără parti­ciparea Republicii Popu­lare Chineze. Tendinţele tot mai pronunţate care se observă, în ultimul timp, din partea unor state capi­taliste pentru normalizarea relaţiilor cu Republica Populară­­ Chineză cores­pund cauzei colaborării în­tre state cu orînduiri socia­le diferite, intereselor păcii şi securităţii internaţionale. România se pronunţă cu hotărîre pentru retragerea bazelor militare ale S.U.A. din Taiwan — teritoriu ina­lienabil al Republicii Popu­lare Chineze. Partea Ro­mână reafirmă şi cu acest prilej sprijinul său hotărît în favoarea restabilirii dreptului legitim al Repu­blicii Populare Chineze la Organizaţia Naţiunilor U­­nite, în Consiliul de Secu­ritate şi în alte organisme internaţionale. Cele două părţi au con­statat cu bucurie că rela­ţiile dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Co­munist Chinez au cunoscut o nouă dezvoltare în ulti­mii ani. Ambele părţi au căzut de acord să între­prindă măsuri corespunză­toare pentru a dezvolta şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comu­nist Chinez. Părţile au apreciat că vizita de prietenie în Re­publica Populară Chineză a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republi­cii Socialiste România a adus o contribuţie preţioasă la întărirea şi mai puterni­că a prieteniei militante şi a unităţii revoluţionare din­tre cele două partide, ţări şi popoare. Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Guvernul Republi­cii Socialiste România au adresat Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez şi Guvernului Repu­blicii Populare Chineze in­vitaţia ca o delegaţie de partid şi guvernamentală să efectueze o vizită de prietenie în Republica So­cialistă România. Partea chineză a acceptat cu plă­cere această invitație, data efectuării vizitei urmînd să fie stabilită ulterior. Plecarea din Pekin (Urmare din pag. 1-a) oaspeţi români. Se află, de asemenea, prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice a­­­­creditaţi in­ capitala R. P. Chineze. Se intonează im­nurile de stat ale Republi­cii Socialiste România şi Republicii Populare Chi­neze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu premierul Ciu­jn-lai trec în revistă unităţile repre­zentative ale trupelor te­restre, marinei şi aviaţiei, miliţiei populare şi gărzilor roşii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenţi izbucnesc în urale, scan­dează pentru prietenia din­tre popoarele român şi chi­nez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile româ­nă şi chineză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegaţiei de partid şi guvernamentale române". Grupuri de tineri şi tinere îmbrăcaţi în costume pito­reşti interpretează dansuri populare chinezeşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi mem­bri ai delegaţiei ro­mâne, îşi iau rămas bun cu căldură de la premie­rul Ciu En-lai. Tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Ciu En-lai îşi string cu căl­dură mîinile, se îmbrăţi­şează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân şi preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România şi cei­lalţi membri ai delegaţiei române îşi iau rămas bun de la Huan Jun-sen, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, şeful marelui Stat Major al Ar­matei Populare Chineze de Eliberare, Cian Cian-Ciao, membru al Biroului Poliţie, prim-secretar al Comitetu­lui de partid al oraşului Sanhai, Jao Ven-toan, mem­bru al Biroului Politic, Li Sien-nien, membru al Bi­roului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Birou­lui Politic, vicepreşedinte al Comisiei militare din ca­drul C.C. al P.C. Chinez, Ie Ciun, membru al Birou­lui Politic, soţia vicepre­şedintelui Lin Biao, U Fa­­sien, Li Tso-pen, Ciu Yu­­tso, membri ai Biroului Po­litic, adjuncţi ai şefului marelui Stat Major al Ar­matei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sen, membri supleanţi ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreşedinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor populari din întreaga Chi­nă, Ken Biao, membru al CC., şeful secţiei relaţii extermne a C.C. al P.C. Chi­nez, U De, membru al Co­mitetului Central, al doilea secretar al Comitetului mu­nicipal Pekin, al P. C. Chi­nez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lim Cia-mei, soţia vicepremierului Li Sien­­nien, şi alte persoane ofi­ciale. Au fost de faţă ambasa­dorul României la Pekin, Aurel Duma, şi membrii ambasadei. Delegaţia română a fost salutată cu aceleaşi sen­timente de caldă priete­nie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegaţia de par­tid şi guvernamentală ro­mână în R. P. Chineză. Cu prilejul celei de-a doua aniversări a creării Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud Cu prilejul celei de-a do­ua aniversări a creării Gu­vernului Revoluţionar Pro­vizoriu al Republicii Viet­namului de Sud, miercuri după-amiază, la Uzina me­canică „Nicolina“ din Iaşi a avut loc un miting organi­zat sub egida Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii Socialiste, şi a Comitetului Naţional de Solidaritate cu Lupta Poporului Vietnamez. La festivitate au participat prof. dr. Constantin Cordu­­neanu, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al F.U.S., prof. dr. docent Pe­tre Jitariu, membru al Co­mitetului Naţional de Solida­ritate cu Lupta Poporului Vietnamez, numeroşi oameni ai muncii din întreprindere. Au fost prezenţi Lam Van- Luu, ambasadorul Re­publicii Vietnamului de Sud, Hoang Manh Tu, însărcina­tul cu afaceri ad-interim al Republicii Democrate Viet­nam la Bucureşti şi membri ai celor două ambasade. Directorul uzinei, tovară­şul Gheorghe Cioacă, a vor­bit despre semnificaţia a­­cestui eveniment memorabil în istoria luptei poporului vietnamez. Victoriile remar­cabile obţinute pe plan mili­tar şi diplomatic au reliefat şi mai mult hotărîrea nes­trămutată a poporului viet­namez de a-şi cîştiga in­dependenţa şi a construi o viaţă paşnică pe pămintul insingerat al Vietnamului. Poporul român — a sublinia­ vorbitorul — urmăreşte cu deosebită simpatie succesele remarcabile ale patrioţilor vietnamezi, îşi afirmă ata­şamentul profund faţă de aspiraţiile legitime de liber­tate ale acestui popor greu încercat şi, alături de în­treaga opinie publică mon­dială, îşi manifestă deplina solidaritate faţă de cauza dreaptă a Vietnamului. Ţara noastră, care sprijină activ lupta plină de sacrificii a popoarelor din Indochina şi-a exprimat în numeroase rînduri convingerea că so­luţia cea mai potrivită pen­tru stingerea focarului de război din această parte a lumii şi pentru asigurarea­ dezvoltării libere a acestor popoare constă în retrage­rea trupelor agresoare, î­n încetarea oricăror intervenţii împotriva R. D. Vietnam, în numele întregului colec­tiv al uzinei, vorbitorul a transmis un călduros salut forţelor patriotice, întregii populaţii sud-vietnameze, şi a urat noi victorii in lup­ta lor eroică pentru apăra­rea independenţei naţionale, împotriva agresorilor impe­rialişti. A luat apoi cuvîntul Lam Van Luu, ambasadorul Re­publicii Vietnamului de Sud, care s-a referit la succesele obţinute de popoarele din Indochina, de poporul Viet­namului de Sud, sub con­ducerea Guvernului Revolu­ţionar Provizoriu, in lupta lor împotriva agresorilor imperialişti. Cauza noastră justă — a spus vorbitorul — s-a bucurat întotdeauna de simpatia şi sprijinul cres­­cînd al ţărilor frăţeşti, şi al popoarelor progresiste ale lumii întregi. Folosim acest prilej pentru a reînnoi mul­ţumirile noastre sincere a­­dresate Partidului Comunist Român, Guvernului Repu­blicii Socialiste România şi poporului român frate, pen­ -­ tru sprijinul preţios şi aju­torul multilateral acordat luptei juste a poporului nos­tru. In încheiere au fost pre­zentate filme documentare vietnameze. ★ Miercuri la amiază, tova­răşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşe­dintele Consiliului popular judeţean, a primit la sediul Comitetului judeţean de partid pe Lam Van Luu, ambasadorul Republicii Vi­etnamului de Sud, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. D Vietnam şi alţi membri ai ambasadei. Au fost de faţă prof. univ. Constantin Cordunea- A­nu, vicepreşedinte al Consi- ■ liului judeţean al F.U.S., ’ Petre Jitariu, membru al Comitetului Naţional de So­lidaritate cu Lupta Poporu­lui Vietnamez. (Agerpres)

Next