Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)
1971-06-11 / nr. 7329
Vineri 11 iunie 1971 Salonul internaţional de artă fotografică Microinterviu cu ing. SYLVIU COMĂNESCU, secretar general al Asociaţiei artiştilor fotografi Ieri, in sala Dalles, a avut loc vernisajul celei de-a 8-a ediţii a Salonului internaţional de artă fotografică. Motto-ul actualului salon este „Arta fotografică in slujba progresului material şi spiritual al societăţii“. Prestigiul de care s-au bucurat ediţiile precedente ale salonului în rîndurile participanţilor a atras şi de data aceasta un număr mare de expozanţi din 54 de ţări : Franţa, U.R.S.S., Belgia, Turcia, Vietnam, Italia etc. L-am rugat pe interlocutor să ne dezvăluie cîteva aspecte din activitatea juriului, care, probabil, va mai avea încă multe de rezolvat pînă la ora vernisajului. — Pe adresa organizatorilor au sosit peste 10 000 de lucrări. Juriul a fost pus la grea încercare, selecţionînd din toate acestea numai 1 300. Alegerea a fost cu atît mai dificilă cu cit lucrările, după cum vedeţi, în marea lor majoritate, sînt de o ridicată valoare artistică. Este cert că arta fotografică a luat un mare avînt. Numai la noi în ţară cercurile de fotoamatori, concursurile judeţene şi naţionale, participarea la diferite competiţii internaţionale vorbesc despre interesul crescînd pentru această artă. — Cu ce vor fi încununate cele mai bune lucrări ? — Juriul avînd ca preşedinte pe publicistul Nestor Ignat, va acorda 20 de plachete pe genuri fotografice (peisaj, portret, reportaj, eseu fotografic), 3 medalii ale Federaţiei internaţionale a artiştilor fotografi şi 5 distincţii pentru participările colective cele mai valoroase. — In ce constă ineditul acestei ediţii ? — Pentru prima dată un spaţiu al salonului va fi rezervat în scopul prezentării ultimelor realizări tehnice în materie de aparatură de fotografiat. Expun cu acest prilej 14 firme din Japonia, Franța, Italia, Republica Federală a Germaniei şi Olanda. Trierea şi manevrarea trenurilor cu ajutorul radiotelefoniei în staţia CFR Oradeaau montat 6 aparate de idiotelefonie cu ajutorul ărora personalul operaiv de dirijare triază şi manevrează trenurile de marfă. înzestrarea acestui mportant nod de cale ferată a ţării cu aparate moderne de dirijare a trenurilor şi vagoanelor de marfă contribuie la reducerea timpului de staţionare a acestora, la îmbunătăţirea simţitoare a procesului de compunere şi descompunere a trenurilor. Traficul sporit de transport din staţiile Oradea Est şi Episcopia Bihor a impus ca şi în aceste unităţi să fie instalate 9 aparate de radiotelefonie pentru dirijarea şi manevrarea trenurilor de marfă. „Midia" o nouă staţiune turistică La nord de Mamaia vor incepe în curind lucrările de construcţie pentru amenajarea unei noi staţiuni turistice : Midia. După cum ne informează tov. Vasile Trandafir director general al ONT „Litoral“, noua staţiune va fi mai mare decit Mamaia avînd în final o capacitate de 40 000 de locuri. In această zonă fiecare turist va avea la dispoziţie 10 mp de... plajă ! Prietenia româno-chineză (Urmare din pag. 1-aţiunea română s-a dezvoltat şi s-a ridicat tot mai puternică şi mai unită". Poporul chinez susţine cu consecvenţă internaţionalismul proletar, se opune asupririi celor mici de către cei mari, împotriva ofensării celor slabi de către cei puternici şi se pronunţă pentru egalitate între toate ţările mari sau mici. In relaţiile între ele, indiferent dacă sistemele lor sociale sunt aceleaşi sau nu, statele trebuie să respecte cu stricteţe principiile integrităţii teritoriale şi suveranităţii, neagresiunii, neamestecului în treburile interne, egalităţii şi avantajului reciproc, ale coexistenţei paşnice. China nu va acţiona niciodată ca „superputere“, nici în prezent şi nici în viitor — a spus premierul Ciu En-lai. Noi vom sta întotdeauna alături de ţările şi popoarele asuprite, opunîndu-ne în mod ferm politicii de forţă a „superputerilor“. Relaţiile de prietenie şi colaborare dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei — se spune în Comunicatul comun româno-chinez — sunt bazate pe marxism-leninism şi internaţionalism proletar, pe respectarea cu stricteţe a principiilor egalităţii depline în drepturi, independenţei, respectului reciproc şi neamestecului în treburile interne, relaţii care pot rezista la încercări. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi China este în folosul cauzei revoluţionare a celor două popoare şi a popoarelor din lumea întreagă. Ambele părţi au exprimat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prietenia revoluţionară şi unitatea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a lărgi relaţiile de colaborare in diferite domenii. Exprimîndu-şi bucuria şi aprobarea deplină pentru rezultatele vizitei de prietenie făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de soţia sa, Elena Ceauşescu în Republica Populară Chineză, poporul român este ferm convins că prietenia româno-chineză se va dezvolta în continuare, spre binele ambelor popoare, fiind o puternică contribuţie la cauza păcii, colaborării multilaterale şi prieteniei între toate popoarele lumii. Poporul român aşteaptă cu bucurie vizita pe care urmează să o facă in ţara noastră o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Chineze, fiind hotărît ca prin tradiţionala sa ospitalitate să-şi manifeste încă o dată prietenia caldă, entuziastă pentru marele popor chinez, constructor al socialismului. (Urmare din pag. 1-a) faptul că la producţia globală planul a fost realizat în proporţie de 107 la sută, reprezentind 55 la sută din planul pe acest an, iar indicatorul de productivitate a muncii a fost depăşit cu 4 procente. Aceste cifre nu sunt altceva decit rodul eforturilor conjugate ale constructorilor şi montorilor, al cadrelor tehnice şi economice pentru a răspunde încrederii acordate de partid, Chemării lansate de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Cu mici excepţii, stadiile fizice, după cum am avut prilejul să ne convingem la faţa locului, corespund prevederilor graficelor coordonatoare, elaborate pe baza metodei „drumului critic“. „Totdeauna fugeam de grafice — ne-a declarat ing. Bazil Crişan, şeful şantierului Zalău, al I.C.M. Cluj, — deoarece, probabil, nu avuseserăm ocazia să ne convingem de marea lor utilitate. Abia acum ne-am dat seama ce „instrument“ preţios e graficul, adevărată oglindă a modului cum fiecare din factori şi-a respectat obligaţiile, „avertizor de alarmă“ când timpul critic este periclitat. Numai stricta respectare a cotelor şi îndatoririlor reciproce este de natură să asigure onorarea întocmai a angajamentului nostru comun de a se tăia panglica inaugurală, la cele trei obiective, în preajma zilei de 23 August — cea mai mare sărbătoare naţională a poporului român“. Investigaţiile noastre pe şantiere, discuţiile purtate cu cadre de conducere şi activişti sindicali, cu maiştri, şefi de echipe şi muncitori fruntaşi au scos la iveală, pe lingă măsurile bune care au fost luate, pe lingă succesele de prestigiu menţionate şi care fac cinste constructorilor şi beneficiarilor, şi o serie de lipsuri şi greutăţi a căror eradicare nu admite aminări. Bunăoară, dacă la Filatură, tovarăşul inginer Ion Bratu, directorul acestei unităţi, ne-a asigurat că nu există nici un fel de piedici care să pună sub semnul Întrebării începerea probelor tehnologice şi a fabricaţiei la datele planificate, la Fabrica de armături se profilează unele obstacole care vor fi greu de trecut dacă nu se intervine acum, operativ şi cu toată răspunderea. Aici, ca de altfel şi la celelalte două obiective, ponderea o deţine montajul. Or , după cum remarca ing. Cornel Pavel, directorul fabricii — lotul de montori aparţinind şantierului de instalaţii din Cluj, pendinte de întreprinderea nr. 10 instalaţii Braşov, nu dispune încă de dotaţia tehnică necesară (aparate de sudură, de nituit etc.), şi nici de efectivul de muncitori cerut de volumul sarcinilor, mai ales de cele dintr-un viitor apropiat. De altfel, chiar tehnicianul Emeric Barta, şeful lotului a recunoscut că pentru satisfacerea cerinţelor actuale, dublarea numărului de montori-instalatori este o condiţie indispensabilă. De aceea, întreprinderea 10 — instalaţii Braşov (director general, ing. Ion Dobrescu), şi şantierul Cluj (şef şantier, ing. Ion Neamţu) vor trebui să ia măsurile cuvenite pentru a asigura condiţii propice desfăşurării ritmice a montajului şi a preveni nerespectarea termenelor de punere în funcţiune. De o atenţie deosebită in actuala etapă trebuie să se bucure şi asistenţa tehnică din partea proiectantului — I.T.C.M. — Deşi la solicitările şantierului — menţiona inginerul şef Gheorghe Habrian — institutul a răspuns că săptămînal două zile vor fi prezenţi specialişti în mijlocul constructorilor pentru a clarifica problemele ce se ivesc din neconcordanţa documentaţiei de execuţie cu realitatea, aceasta n-a depăşit stadiul de promisiune. De subliniat că, dacă pînă acum o serie de nepotriviri şi omisiuni — şi sînt cu duiumul — au putut să aştepte pină cind institutul a binevoit să trimită pe cineva aici, acum orice întîrziere pune în pericol termenul de dare în funcţiune. La Fabrica de armături mai sunt şi alte probleme de soluţionat : racordul la reţeaua de apă industrială şi la calea ferată (lipsă proiect de subtraversare a căii ferate), terminarea lucrărilor la centrala de termoficare (lipsă unele celule de la uzinele „Electroputere“Craiova), inexistenţa unor proiecte pentru reţelele de distribuţie a gazului metan şi altele — mici in aparenţă, dar care condiţionează intrarea în probe tehnologice a atelierului de prelucrări mecanice şi a turnătoriei de fontă. Deşi cu merite incontestabile, constructorul n-a ajuns cu unele lucrări la studiul fizic consemnat în graficul-reţea. Este vorba în principal despre uscătorul de nisip, de silozurile pentru amestecurile de formare. Cum ciclul de finalizare a lor este de circa 6 luni se impune dinamizarea lucrului, mai ales că pentru uscător au şi sosit utilaje din import. Este imperios necesară grăbirea închiderilor laterale a halelor de fabricaţie, în prezent constructorii dispunînd de tot ceea ce au nevoie pentru aceasta. Trebuie intensificat ritmul de finisaj in halele de prelucrări la rece şi la cald, la operaţiile de nivelat suprafeţele şi de executat pardoseala. Deşi au fost organizate două schimburi cu program prelungit, în luna aprilie valoarea lucrărilor executate a fost de 5,5 milioane lei, în mai nu a depăşit 3,5 milioane lei, iar în iunie probabil, că va fi şi mai mică. Remarca directorul fabricii că „pe măsură ce lucrările cer mai multă manoperă, deşi valoarea lor este mai mică, ritmul de execuţie încetineşte“, ni se pare că reflectă întrutotul realitatea. Acest mod inechitabil de a acţiona, a devenit, din păcate, o practică întîlnită pe multe şantiere. Nu este normal ca în partea finală a lucrărilor ritmul să încetinească, iar termenul de punere în funcţiune să fie periclitat. Consiliul judeţean al sindicatelor va trebui ca paralel cu organizarea întrecerii socialiste şi stabilirea de obiective concrete specifice fiecărui loc de muncă, în scopul intensificării ritmului de execuţie pe şantiere, să acorde prioritate soluţionării problemelor semnalate, intervenind in acest scop, dacă va fi cazul, pină la Consiliul economic şi de pregătire a cadrelor al Consiliului Central al U.G.S.R. Darea in funcţiune la datele stabilite a noilor obiective şi capacităţi să constituie o îndeletnicire cotidiană, de cea mai mare importanţă, obiectivul principal în actuala etapă, în jurul căruia să fie polarizată întreaga capacitate şi energie de care dispun cadrele sindicale, toţi factorii răspunzători ai acestor unităţi economice, în vederea fructificării mai depline a posibilităţilor existente pentru realizarea investiţiilor judeţului în condiţii de maximă eficienţă. NOILE CAPACITĂŢI VOR fI RACORDATE MUNKA Comunicat comun româno-cambodgian La 2 iunie 1971, excelenţa sa domnul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, şi excelenţa sa domnul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, s-au întîlnit la Pekin cu Samdech Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Samdech Penn Nouth, preşedintele Biroului Politic al Comitetului Central al F.U.N.K. şi prim-ministru al Guvernului Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire oficială, la care au participat , — din partea română , excelențele lor domnii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului Municipal de partid București, primarul general al Capitalei, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în R.P. Chineză. — din partea cambodgiană : excelenţele lor domnii Keat Chon, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.R. şi ministru delegat la preşedinţia Consiliului de Miniştri, Thiounn Prasith, membru supleant al Biroului Politic al CC. al F.U.N.R. şi ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională, alteţa sa Sisowath Methavi, directorul Cabinetului şefului statului, şi Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R.P. Chineză. In cadrul convorbirilor, partea română a informat despre munca şi activitatea desfăşurată de poporul român, sub conducerea Partidului comunist, pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român în vederea construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La rîndul său, partea cambodgiană a informat despre situaţia din Cambodgia înainte şi după lovitura de stat reacţionară din 18 martie 1970, despre lupta unită a poporului cambodgian împotriva agresiunii imperialismului S.U.A. şi al lacheilor săi de la Saigon, împotriva clicii Lon Noi — Sirik Matak — Son Ngok Thanh, pentru redobîndirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, pentru construirea unei Cambodgii independente, paşnice, neutre, democratice şi prospere. Partea română a condamnat această agresiune imperialistă, a dat o înaltă apreciere luptei juste duse de forţele populare din Cambodgia sub conducerea F.U.N.K. Ea a reafirmat simpatia şi solidaritatea poporului român cu poporul cambodgian, care, alături de popoarele vietnamez şi laoţian, îşi apără dreptul sacru la libertatea şi independenţa naţională. Partea cambodgiană a exprimat recunoştinţă poporului român şi guvernului Republicii Socialiste România, care au recunoscut de la început Guvernul Regal de Unitate Naţională ca fiind singurul guvern legal şi legitim al Cambodgiei, precum şi pentru sprijinul acordat luptei poporului cambodgian. Ea a exprimat cele mai călduroase felicitări pentru strălucitele succese obţinute în toate domeniile de către poporul român şi Republica Socialistă România, sub conducerea Partidului Comunist, în construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ea sprijină politica Republicii Socialiste România, întemeiată pe coexistenţa paşnică, de dezvoltare a cooperării între state pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii, neamestecului în treburile interne şi egalităţii în drepturi. Partea română sprijină propunerile făcute de Samdech Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, în declaraţia sa în 5 puncte din 23 martie 1970. Cele două părţi cer ca Statele Unite ale Americii să respecte drepturile naţionale fundamentale ale poporului cambodgian, garantate prin acordurile de la Geneva din 1954 şi ca, în acest scop, Statele Unite să înceteze toate bombardamentele şi celelalte acte de agresiune împotriva Cambodgiei şi a poporului cambodgian, să fie retraşi consilierii şi personalul american, precum şi trupele saigoneze. Cele două părţi condamnă extinderea intervenţiei imperialismului S.U.A. în Cambodgia, Vietnam şi Laos, care reprezintă o încălcare a normelor şi principiilor dreptului internaţional şi constituie un pericol pentru pacea în Asia şi în întreaga lume. Ele cer să se pună capăt acţiunilor agresive ale S.U.A. în Indochina, să fie retrase toate trupele americane şi ale aliaţilor lor, să se asigure respectarea dreptului popoarelor cambodgian, vietnamez şi laoţian de a-şi rezolva singure problemele interne, fără nici un amestec din afară, potrivit aspiraţiilor şi voinţei lor. Ele sprijină propunerile prezentate în acest sens de R.D. Vietnam, Frontul Naţional de Eliberare şi Guvernul Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi Frontul Patriotic din Laos. In cursul convorbirilor, s-a evidenţiat necesitatea ca, paralel cu intensificarea luptei armate a poporului cambodgian şi a celorlalte popoare din Indochina, să se desfăşoare o activitate politică şi diplomatică mai susţinută, să fie mobilizate eforturile tuturor forţelor antiimperialiste, pentru a determina cercurile imperialiste americane să înceteze agresiunea lor împotriva popoarelor indochineze şi să accepte cît mai curînd o soluţionare politică a problemelor din această regiune. Cele două părţi şi-au reafirmat încrederea ca popoarele cambodgian, vietnamez şi laoţian, acţionînd unite, pe baza declaraţiei comune adoptate la conferinţa la nivel înalt a popoarelor din Indochina, şi bucurîndu-se de sprijinul tuturor forţelor democratice, progresiste, de pretutindeni, vor obţine cu siguranţă victoria în lupta împotriva intervenţiei străine, pentru dezvoltarea ţărilor lor în condiţii de pace, libertate şi progres social. Părţile îşi exprimă convingerea fermă că relaţiile dintre Republica Socialistă România şi regatul Cambodgia se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român şi cambodgian, al luptei împotriva imperialismului, al cauzei progresului şi păcii în lume, în numele poporului român şi al guvernului Republicii Socialiste România, excelenţa sa, domnul Nicolae Ceauşescu, a invitat pe Samdech Norodom Sianuk să efectueze o vizită oficială în Republica Socialistă România. Samdech Norodom Sianuk a acceptat cu căldură această invitaţie. Data vizitei va fi stabilită ulterior de comun acord între guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate şi prietenie reciprocă. Primireadelegaţiei de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-română Joi dimineaţa, tovarăşul Pompiliu Macovei, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a primit delegaţia de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-română (A.P.S.R.), condusă de tovarăşul V. P. Kudîkin, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei „Znanie“, membru în conducerea centrală a A.P.S.R., care, la invitaţia Consiliului General A.R.L.U.S., a făcut o vizită în schimb de experienţă în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, au participat tovarăşii Mihail Roşianu, membru al C C. al P.C.R., preşedintele Consiliului General A.R.L.U.S., şi Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost prezent V.I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. ★ In aceeaşi zi, delegaţia a părăsit Capitala, întreptîndu-se spre patrie. (Agerpres) INFORMAŢII Joi dimineaţa a plecat la Viena delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va face o vizită în Austria, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Traian Dudaş, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Mehedinţi al P.C.R., Dumitru Ghişe, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. ★ La invitaţia secretarului de stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Canada, între 15 şi 18 iunie 1971. A. Intilnire prietenească la Consiliul Central al U.G.S.R. Tovarăşul Virgil Trofin a primit pe participanţii la Sesiunea Comitetului de conducere al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Transporturi, Porturi şi Pescuit Miercuri, după amiază, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a primit pe participanţii la sesiunea Comitetului de conducere al U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit. Intre participanţi s-au aflat : Ibrahim Zaharia, secretar al Federaţiei Sindicale Mondiale, Jean Brun, preşedinte, şi Debkumar Ganguli, secretar general al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Transporturi, Porturi şi Pescuit, membri ai Comitetului de conducere al U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit, reprezentanţi ai sindicatelor din ramură din Bulgaria, Cehoslovacia, Cipru, Dahomey, Franţa, R. D. Germană, India, Italia, Polonia, Siria, Ungaria, U.R.S.S. şi Uruguay. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din Transporturi şi Telecomunicaţii. In numele Consiliului Central al U.G.S.R., al sindicatelor şi oamenilor muncii din ţara noastră, tovarăşul Virgil Trofin a adresat un călduros salut tovărăşesc participanţilor la Sesiunea Comitetului de conducere al U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit, găzduită în Capitala patriei noastre. în continuare, preşedintele Consiliului Central al U.GS.R. i-a informat pe oaspeţi despre preocupările actuale ale sindicatelor din România pe plan economic, social şi cultural, despre modul cum acţionează ele pentru transpunerea în viaţă a importantelor hotărîri adoptate la recentul Congres al U.G.S.R. Evidenţiind faptul că sindicatele din Republica Socialistă România — care sprijină întru totul politica externă a partidului şi statului nostru — sunt animate de profunde sentimente internaţionaliste, tovarăşul Virgil Trofin a arătat că acestea acţionează în permanenţă pentru strîngerea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu organizaţiile sindicale din toate ţările socialiste, din celelalte ţări ale lumii — indiferent de afilierea lor internaţională, sau dacă sunt autonome — în scopul întăririi solidarităţii şi unităţii sindicatelor şi oamenilor muncii din lumea întreagă în lupta împotriva imperialismului, pentru progres social, pace şi înţelegere între popoare. Problemele majore, interesele comune ce unesc sindicatele şi oamenii muncii din lumea întreagă trebuie să precumpănească, în interesul realizării unei tot mai puternice unităţi de acţiune a mişcării sindicale şi muncitoreşti internaţionale. In acest spirit, Uniunea Generală a Sindicatelor din România îşi aduce o contribuţie activă la dezvoltarea activităţii F.S.M., la întărirea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre sindicatele din lumea întreagă. In cuvîntul său, Jean Brun, preşedintele U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit, în numele tuturor participanţilor la Sesiunea Comitetului de conducere al U.I.S., a adresat calde mulţumiri Consiliului Central al U.G.S.R., Uniunii sindicatelor din transporturi din România, pentru ospitalitatea de care au dat dovadă şi pentru condiţiile optime create în vederea unei bune desfăşurări a lucrărilor sesiunii. El a relevat că în timpul scurt de cînd se află în România, oaspeţii au putut remarca o parte din realizările sociale obţinute de poporul român, precum şi frumuseţile Capitalei României socialiste. Asociindu-se celor spuse de preşedintele U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit, tovarăşul Ibrahim Zaharia, secretar al Federaţiei Sindicale Mondiale, a arătat că sindicatele din România desfăşoară o activitate rodnică în cadrul F.S.M., pentru întărirea unităţii şi colaborării în cadrul mişcării sindicale internaţionale, în numele Biroului F.S.M., vorbitorul a transmis conducerii Consiliului Central al U.G.S.R., sindicatelor şi tuturor oamenilor muncii din Republica Socialistă România calde salutări şi urări sincere de noi succese în munca şi activitatea lor, pe calea progresului şi bunăstării. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească Pagina a 3-a încheierea lucrărilor celei de-a XXIII-a Sesiuni a Comitetului de conducere al U.I.Stransporturi, Porturi şi Pescuit Ieri s-au încheiat la Bucureşti lucrările celei de-a 23-a sesiuni ordinare a Comitetului de conducere al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Transporturi, Porturi şi Pescuit. Participanţii la sesiune — membri ai Comitetului de conducere — din 4 continente ale lumii — au dezbătut timp de 3 zile una din cele mai stringente probleme care confruntă oamenii muncii şi anume : „Progresul tehnologico-ştiinţific în industria transporturilor, consecinţele sale sociale asupra muncitorilor şi sarcinile sindicatelor“. Reprezentanţii sindicatelor din ţările capitaliste şi în curs de dezvoltare au evidenţiat pe larg în discuţii situaţia din ţările lor, necesitatea desfăşurării unei lupte unitare a tuturor oamenilor muncii din transporturi, pentru a impune monopolurilor revendicările celor ce muncesc, pentru ca o parte din beneficiile realizate, ca urmare a introducerii noilor tehnici în acest sector de activitate, să fie folosite în interesul oamenilor muncii, pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. Reprezentanţi ai sindicatelor din ţările socialiste au subliniat actualitatea temei în discuţie, prezentînd informaţii detaliate despre modul cum sunt rezolvate problemele progresului tehnologic şi implicaţiile sale în condiţiile orînduirii socialiste. în cuvîntul său, tov. Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din Transporturi şi Telecomunicaţii din România, a arătat că abordarea unei astfel de probleme de către Comitetul de conducere al U.I.S. răspunde unor cerinţe reale şi actuale. Schimbul de informaţii pe care-l prilejuieşte Sesiunea noastră — a spus vorbitorul — experienţa diferitelor organizaţii ne arată că pe astfel de chestiuni concrete, profesionale şi de larg interes se pot realiza contacte cu organizaţiile de cele mai diferite tendinţe şi orientări. Vorbitorul a relevat apoi principalele coordonate ale activităţii oamenilor muncii şi sindicatelor din ramura transporturi şi telecomunicaţii din Republica Socialistă România. Acţionînd pentru dezvoltarea şi modernizarea transporturilor din România — a subliniat tovarăşul Alexandru Grecu —, militînd pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor din transporturi, pentru apărarea intereselor fundamentale al acestora. Uniunea noastră şi sindicatele afiliate îşi aduc astfel contribuţia la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la creşterea bunăstării materiale şi spirituale a poporului român. Tot ieri, membrii Comitetului de conducere al U.I.S. au aprobat „Planul de activitate al U.I.S.“, „Raportul Comisiei de cenzori", cererile de afiliere a „Sindicatului feroviarilor din India de nord“ şi a „Federaţiei naţionale a feroviarilor din reţeaua de vest din Bolivia“. Comitetul de conducere a adoptat, de asemenea, următoarele documente : „Rezoluţie“ cu privire la Raportul de la primul punct al ordinei de zi şi o „Declaraţie“ referitoare la poziţia Comitetului de conducere al U.I.S. faţă de unele probleme internaţionale actuale. Participanţii la Sesiune au mulţumit gazdelor pentru ospitalitatea manifestată şi pentru condiţiile optime de lucru create în vederea desfăşurării unei munci fructuoase. In încheiere a luat cuvîntul preşedintele U.I.S., Jean Brun, care a reliefat pe scurt sarcinile de viitor ale U.I.S., necesitatea unirii eforturilor tuturor organizaţiilor afiliate pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, pentru întărirea unităţii de acţiune a tuturor celor ce muncesc din transporturi, în lupta împotriva exploatării şi asupririi, a imperialismului şi neocolonialismului, pentru drepturi democratice şi libertăţi sindicale, pentru pace şi progres social. ★ Seara, Biroul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a oferit în cinstea oaspeţilor străini o masă tovărăşească. Au participat tovarăşii Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului Uniunii sindicatelor din transporturi şi telecomunicaţii, membri ai Biroului Executiv al Uniunii, activişti ai Consiliului Central, ziarişti. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. ŞTEFAN IANCU