Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)

1971-06-11 / nr. 7329

Vineri 11 iunie 1971 Salonul internaţional de artă fotografică Microinterviu cu ing. SYLVIU COMĂNESCU, secretar general al Asociaţiei artiştilor fotografi Ieri, in sala Dalles, a avut loc ver­nisajul celei de-a 8-a ediţii a Salo­nului internaţional de artă fotogra­fică. Motto-ul actualului salon este „Arta fotografică in slujba progresu­lui material şi spiritual al societăţii“. Prestigiul de care s-au bucurat edi­ţiile precedente ale salonului în rîn­­durile participanţilor a atras şi de data aceasta un număr mare de ex­pozanţi din 54 de ţări : Franţa, U.R.S.S., Belgia, Turcia, Vietnam, Italia etc. L-am rugat pe interlocutor să ne dezvăluie cîteva aspecte din activi­tatea juriului, care, probabil, va mai avea încă multe de rezolvat pînă la ora vernisajului. — Pe adresa organizatorilor au so­sit peste 10 000 de lucrări. Juriul a fost pus la grea încercare, selecţio­­nînd din toate acestea numai 1 300. Alegerea a fost cu atît mai dificilă cu cit lucrările, după cum vedeţi, în marea lor majoritate, sînt de o ri­dicată valoare artistică. Este cert că arta fotografică a luat un mare avînt. Numai la noi în ţară cercurile de fotoamatori, concursurile judeţene şi naţionale, participarea la diferite competiţii internaţionale vorbesc despre interesul crescînd pentru a­­ceastă artă. — Cu ce vor fi încununate cele mai bune lucrări ? — Juriul avînd ca preşedinte pe publicistul Nestor Ignat, va acorda 20 de plachete pe genuri fotografice (peisaj, portret, reportaj, eseu foto­grafic), 3 medalii ale Federaţiei in­ternaţionale a artiştilor fotografi şi 5 distincţii pentru participările co­lective cele mai valoroase. — In ce constă ineditul acestei edi­ţii ? — Pentru prima dată un spaţiu al salonului va fi rezervat în scopul prezentării ultimelor realizări tehni­ce în materie de aparatură de foto­grafiat. Expun cu acest prilej 14 fir­me din Japonia, Franța, Italia, Re­publica Federală a Germaniei şi O­­landa. Trierea şi manevrarea trenurilor cu ajutorul radiotelefoniei în staţia CFR Oradea­­au montat 6 aparate de idiotelefonie cu ajutorul ărora personalul opera­­iv de dirijare triază şi manevrează trenurile de marfă. înzestrarea acestui mportant nod de cale fe­rată a ţării cu aparate mo­derne de dirijare a trenu­rilor şi vagoanelor de mar­fă contribuie la reducerea timpului de staţionare a acestora, la îmbunătăţirea simţitoare a procesului de compunere şi descompu­nere a trenurilor. Traficul sporit de transport din staţiile Oradea Est şi E­­piscopia­ Bihor a impus ca şi în aceste unităţi să fie instalate 9 aparate de ra­­diotelefonie pentru dirija­rea şi manevrarea trenuri­lor de marfă. „Midia" o nouă staţiune turistică La nord de Mamaia vor incepe în curind lucrări­le de construcţie pentru amenajarea unei noi sta­ţiuni turistice : Midia. După cum ne informează tov. Vasile Trandafir di­rector general al ONT „Litoral“, noua staţiune va fi mai mare decit Mamaia avînd în final o capacitate de 40 000 de locuri. In această zonă fiecare turist va avea la dispoziţie 10 mp de... plajă ! Prietenia româno-chineză (Urmare din pag. 1-a­­ţiunea română s-a dezvoltat şi s-a ridicat tot mai puter­nică şi mai unită". Poporul chinez susţine cu consecvenţă internaţionalismul proletar, se opune asupririi celor mici de către cei mari, împotriva ofensării celor slabi de către cei puternici şi se pronunţă pentru egalitate între toate ţările mari sau mici. In rela­ţiile între ele, indiferent dacă sistemele lor sociale sunt ace­leaşi sau nu, statele trebuie să respecte cu stricteţe prin­cipiile integrităţii teritoriale şi suveranităţii, neagresiunii, neamestecului în treburile in­terne, egalităţii şi avantaju­lui reciproc, ale coexistenţei paşnice. China nu va acţiona niciodată ca „superputere“, nici în prezent şi nici în vii­tor — a spus premierul Ciu En-lai. Noi vom sta întotdeau­na alături de ţările şi popoa­rele asuprite, opunîndu-ne în mod ferm politicii de forţă a „superputerilor“. Relaţiile de prietenie şi co­laborare dintre cele două partide, ţări şi popoare ale României şi Chinei — se spu­ne în Comunicatul comun ro­­mâno-chinez — sunt bazate pe marxism-leninism şi interna­ţionalism proletar, pe res­pectarea cu stricteţe a prin­cipiilor egalităţii depline în drepturi, independenţei, res­pectului reciproc şi neames­tecului în treburile interne, relaţii care pot rezista la în­cercări. Dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi China este în folosul cauzei revoluţionare a celor două popoare şi a popoarelor din lumea întrea­gă. Ambele părţi au expri­mat în unanimitate hotărîrea de a întări mai departe prie­tenia revoluţionară şi unita­tea de luptă dintre cele două partide, ţări şi popoare, de a lărgi relaţiile de colabora­re in diferite domenii. Exprimîndu-şi bucuria şi a­­probarea deplină pentru re­zultatele vizitei de prietenie făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de soţia sa, Elena Ceauşescu în Republi­ca Populară Chineză, poporul român este ferm convins că prietenia româno-chineză se va dezvolta în continuare, spre binele ambelor popoare, fiind o puternică contribuţie la cauza păcii, colaborării multilaterale şi prieteniei în­tre toate popoarele lumii. Po­porul român aşteaptă cu bucurie vizita pe care urmea­ză să o facă in ţara noastră o delegaţie de partid şi gu­vernamentală a Republicii Populare Chineze, fiind hotă­­rît ca prin tradiţionala sa os­pitalitate să-şi manifeste încă o dată prietenia caldă, entu­ziastă pentru marele popor chinez, constructor al socialis­mului. (Urmare din pag. 1-a) faptul că la producţia glo­bală planul a fost realizat în proporţie de 107 la sută, reprezentind 55 la sută din planul pe acest an, iar in­dicatorul de productivitate a muncii a fost depăşit cu 4 procente. Aceste cifre nu sunt altceva decit rodul efor­turilor conjugate ale con­structorilor şi montorilor, al cadrelor tehnice şi eco­nomice pentru a răspunde încrederii acordate de par­tid, Chemării lansate de Consiliul Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste. Cu mici excepţii, stadiile fizice, după cum am avut prilejul să ne convingem la faţa locului, corespund pre­vederilor graficelor coordo­natoare, elaborate pe baza metodei „drumului critic“. „Totdeauna fugeam de grafice — ne-a declarat ing. Bazil Crişan, şeful şantieru­lui Zalău, al I.C.M. Cluj, — deoarece, probabil, nu avu­seserăm ocazia să ne con­vingem de marea lor utili­tate. Abia acum ne-am dat seama ce „instrument“ pre­ţios e graficul, adevărată oglindă a modului cum fie­care din factori şi-a respec­tat obligaţiile, „avertizor de alarmă“ când timpul critic este periclitat. Numai stricta respectare a cotelor şi înda­toririlor reciproce este de natură să asigure onorarea întocmai a angajamentului nostru comun de a se tăia panglica inaugurală, la cele trei obiective, în preajma zilei de 23 August — cea mai mare sărbătoare naţio­nală a poporului român“. Investigaţiile noastre pe şantiere, discuţiile purtate cu cadre de conducere şi activişti sindicali, cu mai­ştri, şefi de echipe şi mun­citori fruntaşi au scos la iveală, pe lingă măsurile bune care au fost luate, pe lingă succesele de prestigiu menţionate şi care fac cinste constructorilor şi benefi­ciarilor, şi o serie de lipsuri şi greutăţi a căror eradicare nu admite aminări. Bună­oară, dacă la Filatură, tova­răşul inginer Ion Bratu, di­rectorul acestei unităţi, ne-a asigurat că nu există nici un fel de piedici care să pună sub semnul Întrebării înce­perea probelor tehnologice şi a fabricaţiei la datele planificate, la Fabrica de armături se profilează unele obstacole care vor fi greu de trecut dacă nu se intervine acum, operativ şi cu toată răspunderea. Aici, ca de alt­fel şi la celelalte două obiec­tive, ponderea o deţine mon­tajul. Or , după cum re­marca ing. Cornel Pavel, di­rectorul fabricii — lotul de montori aparţinind şantie­rului de instalaţii din Cluj, pendinte de întreprinderea nr. 10 instalaţii Braşov, nu dispune încă de dotaţia teh­nică necesară (aparate de sudură, de nituit etc.), şi nici de efectivul de munci­tori cerut de volumul sarci­nilor, mai ales de cele din­­tr-un viitor apropiat. De altfel, chiar tehnicianul Emeric Barta, şeful lotului a recunoscut că pentru sa­tisfacerea cerinţelor actuale, dublarea numărului de mon­­tori-instalatori este o condi­ţie indispensabilă. De aceea, întreprinderea 10 — instala­ţii Braşov (director general, ing. Ion Dobrescu), şi şan­tierul Cluj (şef şantier, ing. Ion Neamţu) vor trebui să ia măsurile cuvenite pentru a asigura condiţii propice desfăşurării ritmice a mon­tajului şi a preveni neres­­pectarea termenelor de pu­nere în funcţiune. De o atenţie deosebită in actuala etapă trebuie să se bucure şi asistenţa tehnică din partea proiectantului — I.T.C.M. — Deşi la solicitările şan­tierului — menţiona ingine­rul şef Gheorghe Habrian — institutul a răspuns că săp­­tămînal două zile vor fi pre­zenţi specialişti în mijlocul constructorilor pentru a cla­rifica problemele ce se ivesc din neconcordanţa documen­taţiei de execuţie cu reali­tatea, aceasta n-a depăşit stadiul de promisiune. De subliniat că, dacă pînă acum o serie de nepotriviri şi omisiuni — şi sînt cu duiu­mul — au putut să aştepte pină cind institutul a bine­voit să trimită pe cineva aici, acum orice întîrziere pune în pericol termenul de dare în funcţiune. La Fabrica de armături mai sunt şi alte probleme de soluţionat : racordul la re­ţeaua de apă industrială şi la calea ferată (lipsă pro­iect de subtraversare a căii ferate), terminarea lucrări­lor la centrala de termofi­­care (lipsă unele celule de la uzinele „Electroputere“­­Craiova), inexistenţa unor proiecte pentru reţelele de distribuţie a gazului metan şi altele — mici in aparen­ţă, dar care condiţionează intrarea în probe tehnolo­gice a atelierului de prelu­crări mecanice şi a turnăto­riei de fontă. Deşi cu merite incontes­tabile, constructorul n-a a­­juns cu unele lucrări la studiul fizic consemnat în graficul-reţea. Este vorba în principal despre uscătorul de nisip, de silozurile pentru amestecurile de formare. Cum ciclul de finalizare a lor este de circa 6 luni se impune dinamizarea lucru­lui, mai ales că pentru us­­cător au şi sosit utilaje din import. Este imperios nece­sară grăbirea închiderilor laterale a halelor de fabri­caţie, în prezent constructo­rii dispunînd de tot ceea ce au nevoie pentru aceasta. Trebuie intensificat ritmul de finisaj in halele de pre­lucrări la rece şi la cald, la operaţiile de nivelat supra­feţele şi de executat pardo­seala. Deşi au fost organi­zate două schimburi cu pro­gram prelungit, în luna aprilie valoarea lucrărilor executate a fost de 5,5 mi­lioane lei, în mai nu a de­păşit 3,5 milioane lei, iar în iunie probabil, că va fi şi mai mică. Remarca directorul fabri­cii că „pe măsură ce lucră­rile cer mai multă manope­ră, deşi valoarea lor este mai mică, ritmul de execu­ţie încetineşte“, ni se pare că reflectă întrutotul reali­tatea. Acest mod inechita­bil de a acţiona, a devenit, din păcate, o practică întîl­­nită pe multe şantiere. Nu este normal ca în partea fi­nală a lucrărilor ritmul să încetinească, iar termenul de punere în funcţiune să fie periclitat. Consiliul judeţean al sin­dicatelor va trebui ca para­lel cu organizarea întrece­rii socialiste şi stabilirea de obiective concrete specifice fiecărui loc de muncă, în scopul intensificării ritmului de execuţie pe şantiere, să acorde prioritate soluţionării problemelor semnalate, in­tervenind in acest scop, dacă va fi cazul, pină la Consi­liul economic şi de pregăti­re a cadrelor al Consiliului Central al U.G.S.R. Darea in funcţiune la datele stabi­lite a noilor obiective şi ca­pacităţi să constituie o în­deletnicire cotidiană, de cea mai mare importanţă, obiec­tivul principal în actuala etapă, în jurul căruia să fie polarizată întreaga capaci­tate şi energie de care dis­pun cadrele sindicale, toţi factorii răspunzători ai a­­cestor unităţi economice, în vederea fructificării mai depline a posibilităţilor existente pentru realizarea investiţiilor judeţului în condiţii de maximă efi­cienţă. NOILE CAPACITĂŢI VOR fI RACORDATE MUNKA Comunicat comun româno-cambodgian La 2 iunie 1971, exce­lenţa sa domnul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia, preşedintele Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secre­tar general al Partidului Comunist Român, şi exce­lenţa sa domnul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, s-au întîlnit la Pe­kin cu Samdech Norodom Sianuk, şeful statului Cam­­bodgia, preşedintele­­ Fron­tului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Samdech Penn Nouth, preşedintele Biroului Politic al Comite­tului Central al F.U.N.K. şi prim-ministru al Gu­vernului Regal de Unita­te Naţională al Cambod­giei. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire oficială, la care au participat , — din partea română , excelențele lor domnii Ma­nea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., vi­cepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui Municipal de partid București, primarul gene­ral al Capitalei, George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-ad­­junct al ministrului aface­rilor externe, Aurel Du­ma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Re­publicii Socialiste România în R.P. Chineză. — din partea cambodgi­­ană : excelenţele lor dom­nii Keat Chon, membru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al F.U.N.R. şi ministru delegat la preşe­dinţia Consiliului de Mi­niştri, Thiounn Prasith, membru supleant al Birou­lui Politic al CC. al F.U.N.R. şi ministru însăr­cinat cu coordonarea efor­turilor luptei pentru elibe­rarea naţională, alteţa sa Sisowath Methavi, directo­rul Cabinetului şefului statului, şi Ker Meas, am­basadorul Cambodgiei în R.P. Chineză. In cadrul convorbirilor, partea română a informat despre munca şi activita­tea desfăşurată de po­porul român, sub conduce­rea Partidului comunist, pentru îndeplinirea sarcini­lor trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român în vederea­ con­struirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. La rîndul său, partea cambodgiană a informat despre situaţia din Cam­­bodgia înainte şi după lo­vitura de stat reacţionară din 18 martie 1970, des­pre lupta unită a popo­rului cambodgian împotri­va agresiunii imperialis­mului S.U.A. şi al lacheilor săi de la Saigon, împotri­va clicii Lon Noi — Sirik Matak — Son Ngok Thanh, pentru redobîndirea suve­ranităţii şi integrităţii te­ritoriale a ţării, pentru construirea unei Cambod­­gii independente, paşnice, neutre, democratice şi prospere. Partea română a con­damnat această agresiune imperialistă, a dat o înaltă apreciere luptei juste duse de forţele populare din Cambodgia sub conducerea F.U.N.K. Ea a reafirmat simpatia şi solidaritatea poporului român cu popo­rul cambodgian, care, ală­turi de popoarele vietna­mez şi laoţian, îşi apără dreptul sacru la libertatea şi independenţa naţională. Partea cambodgiană a exprimat recunoştinţă po­porului român şi guver­nului Republicii Socialiste România, care au recunos­cut de la început Guver­nul Regal de Unitate Na­ţională ca fiind singurul guvern legal şi legitim al Cambodgiei, precum şi pentru sprijinul acordat luptei poporului cambod­gian. Ea a exprimat cele mai călduroase felicitări pentru strălucitele succe­se obţinute în toate dome­niile de către poporul ro­mân şi Republica Socialis­tă România, sub conduce­rea Partidului Comunist, în construirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Ea sprijină politi­ca Republicii Socialiste România, întemeiată pe coexistenţa paşnică, de dezvoltare a cooperării în­tre state pe baza principii­lor independenţei şi suve­ranităţii, neamestecului în treburile interne şi egalită­ţii în drepturi. Partea română sprijină propunerile făcute de Sam­dech Norodom Sianuk, şe­ful statului Cambodgia, în declaraţia sa în 5 punc­te din 23 martie 1970. Cele două părţi cer ca Statele Unite ale Americii să respecte drepturile naţionale f­undamentale ale poporului cambodgian, ga­rantate prin acordurile de la Geneva din 1954 şi ca, în acest scop, Statele Uni­te să înceteze toate bom­bardamentele şi celelalte acte de agresiune împo­triva Cambodgiei şi a po­porului cambodgian, să fie retraşi consilierii şi perso­nalul american, precum şi trupele saigoneze. Cele două părţi condam­nă extinderea intervenţiei imperialismului S.U.A. în Cambodgia, Vietnam şi Laos, care reprezintă o în­călcare a normelor şi prin­cipiilor dreptului interna­ţional şi constituie un peri­col pentru pacea în Asia şi în întreaga lume. Ele cer să se pună capăt acţiunilor agresive ale S.U.A. în In­dochina, să fie retrase toa­te trupele americane şi ale aliaţilor lor, să se asigure respectarea dreptului po­poarelor cambodgian, viet­namez şi laoţian de a-şi rezolva singure problemele interne, fără nici un ames­tec din afară, potrivit as­piraţiilor şi voinţei lor. Ele sprijină propunerile pre­zentate în acest sens de R.D. Vietnam, Frontul Na­ţional de Eliberare şi Gu­vernul Revoluţionar Pro­vizoriu al Republicii Viet­namului de Sud şi Frontul Patriotic din Laos. In cursul convorbirilor, s-a evidenţiat necesitatea ca, paralel cu intensifica­rea luptei armate a poporu­lui cambodgian şi a celor­lalte popoare din Indochi­na, să se desfăşoare o ac­tivitate politică şi diploma­tică mai susţinută, să fie mobilizate eforturile tutu­ror forţelor antiimperialis­­te, pentru a determina cercurile imperialiste a­­mericane să înceteze agre­siunea lor împotriva po­poarelor indochineze şi să accepte cît mai curînd o soluţionare politică a pro­blemelor din această re­giune. Cele două părţi şi-au reafirmat încrederea ca popoarele cambodgian, vi­etnamez şi laoţian, acţio­­nînd unite, pe baza decla­raţiei comune adoptate la conferinţa la nivel înalt a popoarelor din Indochina, şi bucurîndu-se de spriji­nul tuturor forţelor demo­cratice, progresiste, de pretutindeni, vor obţine cu siguranţă victoria în lup­ta împotriva intervenţiei străine, pentru dezvoltarea ţărilor lor în condiţii de pace, libertate şi progres social. Părţile îşi exprimă con­vingerea fermă că relaţiile dintre Republica Socialis­tă România şi regatul Cambodgia se vor dezvol­ta continuu, spre binele popoarelor român şi cam­bodgian, al luptei împotri­va imperialismului, al cau­zei progresului şi păcii în lume, în numele poporului ro­mân şi al guvernului Re­publicii Socialiste Româ­nia, excelenţa sa, domnul Nicolae Ceauşescu, a in­vitat pe Samdech Norodom Sianuk să efectueze o vizi­tă oficială în Republica Socialistă România. Sam­dech Norodom Sianuk a acceptat cu căldură aceas­tă invitaţie. Data vizitei va fi stabilită ulterior de co­mun acord între guvernul Republicii Socialiste Ro­mânia şi Guvernul Regal de Unitate Naţională al Cambodgiei. Convorbirile s-au desfă­şurat într-o atmosferă de cordialitate şi prietenie re­ciprocă. Primirea­­delegaţiei de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-română Joi dimineaţa, tovarăşul Pompiliu Macovei, mem­bru al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a primit delegaţia de activişti ai Asociaţiei de prietenie sovieto-română (A.P.S.R.), condusă de to­varăşul V. P. Kudîkin, prim-vicepreşedinte al Aso­ciaţiei „Znanie“, membru în conducerea centrală a A.P.S.R., care, la invi­taţia Consiliului General A.R.L.U.S., a făcut o vi­zită în schimb de experi­enţă în ţara noastră. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră caldă, prietenească, au participat tovarăşii Mihail Roşianu, membru al C C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului General A.R.L.U.S., şi Nicolae Ionescu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost prezent V.I. Droz­­denko, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. ★ In aceeaşi zi, delegaţia a părăsit Capitala, întreptîn­­du-se spre patrie. (Agerpres) INFORMAŢII Joi dimineaţa a plecat la Viena delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., care va face o vizită în Austria, la invitaţia Comi­tetului Central al Partidu­lui Comunist din Austria. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vlad, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Traian Dudaş, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului judeţean Mehe­dinţi al P.C.R., Dumitru Ghişe, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. ★ La invitaţia secretarului de stat pentru afacerile ex­terne al Canadei, Mitchell Sharp, ministrul afacerilor externe al Republicii Socia­liste România, Corneliu Mă­nescu, va face o vizită ofi­cială în Canada, între 15 şi 18 iunie 1971. A. Intilnire prietenească la Consiliul Central al U.G.S.R. Tovarăşul Virgil Trofin a primit pe participanţii la Sesiunea Comitetului de conducere al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Transporturi, Porturi şi Pescuit Miercuri, după amiază, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Gene­rale a Sindicatelor din România, a primit pe par­ticipanţii la sesiunea Co­mitetului de conducere al U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit. Intre participanţi s-au aflat : Ibrahim Zaharia, secretar al Federaţiei Sindicale Mondiale, Jean Brun, pre­şedinte, şi Debkumar Gan­­guli, secretar general al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Transpor­turi, Porturi şi Pescuit, membri ai Comitetului de conducere al U.I.S.­­ din Transporturi, Porturi şi Pescuit, reprezentanţi ai sindicatelor din ramură din Bulgaria, Cehoslovacia, Cipru, Dahomey, Franţa, R. D. Germană, India, Ita­lia, Polonia, Siria, Unga­ria, U.R.S.S. şi Uruguay. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Pe­­trescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R­, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., Alexandru Grecu, preşedintele Comi­tetului Uniunii Sindicate­lor din Transporturi şi Telecomunicaţii. In numele Consiliului Central al U.G.S.R., al sin­dicatelor şi oamenilor muncii din ţara noastră, tovarăşul Virgil Trofin a adresat un călduros salut tovărăşesc participanţilor la Sesiunea Comitetului de conducere al U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit, găzduită în Ca­pitala patriei noastre. în continuare, preşe­dintele Consiliului Central al U.GS.R. i-a informat pe oaspeţi despre preocu­pările actuale ale sindica­telor din România pe plan economic, social şi cultu­ral, despre modul cum ac­ţionează ele pentru trans­punerea în viaţă a impor­tantelor hotărîri adoptate la recentul Congres al U.G.S.R. Evidenţiind faptul că­­ sindicatele din Republica Socialistă România — care sprijină întru totul politi­ca externă a partidului şi statului nostru — sunt a­­nimate de profunde sen­timente internaţionaliste, tovarăşul Virgil Trofin a arătat că acestea acţionea­ză în permanenţă pentru strîngerea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu organizaţiile sindicale din toate ţările socialiste, din celelalte ţări ale lumii — indiferent de afilierea lor internaţională, sau dacă sunt autonome — în scopul întăririi solidarităţii şi u­­nităţii sindicatelor şi oa­menilor muncii din lumea întreagă în lupta împo­triva imperialismului, pen­tru progres social, pace şi înţelegere între popoare. Problemele majore, inte­resele comune ce unesc sindicatele şi oamenii muncii din lumea întrea­gă trebuie să precumpă­nească, în interesul reali­zării unei tot mai puterni­ce unităţi de acţiune a mişcării sindicale şi mun­citoreşti internaţionale. In acest spirit, Uniunea Ge­nerală a Sindicatelor din România îşi aduce o con­tribuţie activă la dezvol­tarea activităţii F.S.M., la întărirea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre sindicatele din lu­mea întreagă. In cuvîntul său, Jean Brun, preşedintele U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit, în numele tu­turor participanţilor la Se­siunea Comitetului de con­ducere al U.I.S., a adresat calde mulţumiri Consiliu­lui Central al U.G.S.R., Uniunii sindicatelor din transporturi din România, pentru ospitalitatea de care au dat dovadă şi pen­tru condiţiile optime cre­ate în vederea unei bune desfăşurări a lucrărilor se­siunii. El a relevat că în timpul scurt de cînd se a­­flă în România, oaspeţii au putut remarca o parte din realizările sociale ob­ţinute de poporul român, precum şi frumuseţile Ca­pitalei României socialiste. Asociindu-se celor spuse de preşedintele U.I.S. din Transporturi, Porturi şi Pescuit, tovarăşul Ibra­him Zaharia, secretar al Federaţiei Sindicale Mon­diale, a arătat că sindica­tele din România desfă­şoară o activitate rodnică în cadrul F.S.M., pentru întărirea unităţii şi cola­borării în cadrul mişcării sindicale internaţionale, în numele Biroului F.S.M., vorbitorul a transmis con­ducerii Consiliului Central al­ U.G.S.R., sindicatelor şi tuturor oamenilor mun­cii din Republica Socia­listă România calde salu­tări şi urări sincere de noi succese în munca şi activitatea lor, pe calea progresului şi bunăstării. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească­ Pagina a 3-a încheierea lucrărilor celei de-a XXIII-a Sesiuni a Comitetului de conducere al U.I.St­ransporturi, Porturi şi Pescuit Ieri s-au încheiat la Bucu­reşti lucrările celei de-a 23-a sesiuni ordinare a Co­mitetului de conducere al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Transpor­turi, Porturi şi Pescuit. Par­ticipanţii la sesiune — membri ai Comitetului de conducere — din 4 conti­nente ale lumii — au dez­bătut timp de 3 zile una din cele mai stringente pro­bleme care confruntă oame­nii muncii şi anume : „Pro­gresul tehnologico-ştiinţific în industria transporturilor, consecinţele sale sociale a­­supra muncitorilor şi sarci­nile sindicatelor“. Reprezen­tanţii sindicatelor din ţări­le capitaliste şi în curs de dezvoltare au evidenţiat pe larg în discuţii situaţia din ţările lor, necesitatea desfă­şurării unei lupte unitare a tuturor oamenilor muncii din transporturi, pentru a impune monopolurilor re­vendicările celor ce mun­cesc, pentru ca o parte din beneficiile realizate, ca ur­mare a introducerii noilor tehnici în acest sector de activitate, să fie folosite în interesul oamenilor muncii, pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor lor de muncă şi de viaţă. Reprezentanţi ai sindica­telor din ţările socialiste au subliniat actualitatea temei în discuţie, prezentînd in­formaţii detaliate despre modul cum sunt rezolvate problemele progresului teh­nologic şi implicaţiile sale în condiţiile orînduirii so­cialiste. în cuvîntul său, tov. Alexandru Grecu, preşedin­tele Comitetului Uniunii Sindicatelor din Transpor­turi şi Telecomunicaţii din România, a arătat că abor­darea unei astfel de proble­me de către Comitetul de conducere al U.I.S. răspun­de unor cerinţe reale şi ac­tuale. Schimbul de informa­ţii pe care-l prilejuieşte Se­siunea noastră — a spus vorbitorul — experienţa di­feritelor organizaţii ne ara­tă că pe astfel de chestiuni concrete, profesionale şi de larg interes se pot realiza contacte cu organizaţiile de cele mai diferite tendinţe şi orientări. Vorbitorul a relevat apoi principalele coordonate ale activităţii oamenilor muncii şi sindicatelor din ramura transporturi şi telecomuni­caţii din Republica Socialis­tă România. Acţionînd pentru dezvol­tarea şi modernizarea tran­sporturilor din România — a subliniat tovarăşul Ale­xandru Grecu —, militînd pentru îmbunătăţirea conti­nuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor din transporturi, pentru a­­părarea intereselor funda­mentale al acestora. Uniu­nea noastră şi sindicatele afiliate îşi aduc astfel con­tribuţia la edificarea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate, la creşterea bu­năstării materiale şi spiri­tuale a poporului român. Tot ieri, membrii Comite­tului de conducere al U.I.S. au aprobat „Planul de acti­vitate al U.I.S.“, „Raportul Comisiei de cenzori", cere­rile de afiliere a „Sindica­tului feroviarilor din India de nord“ şi a „Federaţiei naţionale a feroviarilor din reţeaua de vest din Boli­via“. Comitetul de conduce­re a adoptat, de asemenea, următoarele documente : „Rezoluţie“ cu privire la Raportul de la primul punct al ordinei de zi şi o „Decla­raţie“ referitoare la poziţia Comitetului de conducere al U.I.S. faţă de unele pro­bleme internaţionale ac­tuale. Participanţii la Sesiune au mulţumit gazdelor pen­tru ospitalitatea manifesta­tă şi pentru condiţiile opti­me de lucru create în vede­rea desfăşurării unei munci fructuoase. In încheiere a luat cuvîn­tul preşedintele U.I.S., Jean Brun, care a reliefat pe scurt sarcinile de viitor ale U.I.S., necesitatea unirii eforturilor tuturor organi­zaţiilor afiliate pentru în­deplinirea obiectivelor pro­puse, pentru întărirea uni­tăţii de acţiune a tuturor celor ce muncesc din tran­sporturi, în lupta împotri­va exploatării şi asupririi, a imperialismului şi neocolo­­nialismului, pentru drepturi democratice şi libertăţi sin­dicale, pentru pace şi pro­gres social. ★ Seara, Biroul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a oferit în cin­stea oaspeţilor străini o masă tovărăşească. Au participat tovarăşii Gheorghe Petrescu, vice­preşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., A­­lexandru Grecu, preşedin­tele Comitetului Uniunii sindicatelor din transpor­turi şi telecomunicaţii, membri ai Biroului Execu­tiv al Uniunii, activişti ai Consiliului Central, ziarişti. Masa s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, to­vărăşească. ŞTEFAN IANCU

Next