Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)

1971-06-25 / nr. 7341

Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7341 Vineri 25 iunie 1971 4 pagini 30 bani DELEGAŢIA DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, şi-a Încheiat vizita oficiala de prietenie In republica POPULARA MONGOLA Plecarea din Ulan-Bator Joi dimineaţa, delegaţia de partid şi guvernamen­tală română, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Sociali­st­te România, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Repu­blica Populară Mongolă, la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia română a fost condusă de tovarăşii Jum­­jaaghiin Tedenbal, prim-se­­cretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Popu­lare Mongole, Jamsaran­­ghiin Sambu, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mongole, de alţi conducători de par­tid şi de stat mongoli. Pe aeroport se aflau un mare număr de cetăţeni din ca­pitala R.P. Mongole. Erau, de asemenea, pre­zenţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi în R.P. Mongolă, precum şi personalul Ambasadei Ro­mâne la Ulan Bator. In cadrul ceremoniei ofi­ciale de plecare au fost in­tonate Imnul de Stat al Re­publicii Socialiste România şi Imnul de Stat al Repu­blicii Populare Mongole şi s-au tras 21 de salve de tun. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de tovarăşul Jum­­jaaghiin Tedenbal şi Jam­­saranghiin Sambu, au tre­cut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aero­port. Un grup de pionieri au oferit membrilor delega­ţiei române buchete de flori, în încheierea solemnităţii de plecare, tovarăşul Jam­­saranghiin Sambu, preşe­dintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republi­cii Populare Mongole şi to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român,­ pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, au rostit scurte cu­­vîntări. COMUNICAT COMUN La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popu­lar Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, intre 21 şi 24 iunie­ 1971, o delegaţie de partid şi guvernamenta­lă a Republicii Socialiste România, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă. In această vizită, tovară­şul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu. In timpul şederii în Re­publica Populară Mongolă, delegaţia de partid şi gu­vernamentală a României a vizitat întreprinderi indus­triale şi instituţii de cultură din oraşul Ulan Bator, s-a intilnit cu membrii unei u­­nităţi agricole din armacul central, a luat cunoştinţă de viaţa oamenilor muncii din Republica Populară Mon­golă, de realizările lor în construcţia socialistă, bucu­­rîndu-se pretutindeni de o primire caldă, tovărăşească. Delegaţia română a expri­mat vii mulţumiri pentru ospitalitatea cu care a fost înconjurată, văzînd în a­­ceasta o manifestare a prie­teniei frăţeşti care leagă poporul român şi poporul mongol. Intre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale Re­publicii Socialiste România şi Republicii Populare Mon­gole au avut loc convorbiri, în cursul cărora s-a efectuat un schimb de păreri privind dezvoltarea relaţiilor româ­­no-mongole şi asupra unor probleme de interes comun ale vieţii internaţionale şi mişcării comuniste şi mun­citoreşti. Convorbirile s-au desfăşu­rat intr-o atmosferă tovără­şească, în spirit de prietenie şi sinceritate. La convorbiri au parti­cipat : — din partea română, to­varășii: Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului E­xecutiv, al Prezidiului Per­manent al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, președintele Consi­liului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, Manea Mânescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, vicepreședinte al Consiliului de Stat a! Repu­blicii Socialiste România, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Român, prim-secretar al Comitetului municipal București al Par­tidului Comunist Român, primarul general al Capita­(Continuch­e în pag. a 3-a) Delegaţia de partid şi guvernamentală română a făcut o escală la Moscova In drum spre patrie, de­legaţia de partid şi guver­namentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnuko­­vo-2, delegaţia română a fost întîmpinată de A. N. Kosîghin, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C­ U.S., preşedintele Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., M. A. Suslov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C C. al P.C.U.S., K. V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., N. N. Ro­dionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locţiitor al minis­trului afacerilor externe al U.R.S.S., de alţi activişti de partid şi de stat sovietici.. Au fost, de asemenea, prezenţi ambasadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republi­cii Populare Democrate Coreene, Republicii Demo­crate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum şi ambasadorul Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud şi ambasadorul Guver­nului Cambodgian de Uni­tate Naţională. în întîmpinarea delegaţi­ei au venit, de asemenea, tovarăşul Gheorghe Rădu­­lescu, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, aflat la Moscova cu prilejul participării la şe­dinţa Comitetului Executiv al C.A.E.R., precum şi, Te­odor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., ambasa­dorul Republicii Socialiste România la Moscova, şi membri ai Ambasadei ro­mâne în U.R.S.S­. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un prînz în cinstea delegaţiei de par­tid şi guvernamentale ro­mâne. (Agerpres) ÎNAPOIEREA DELEGAŢIEI DE PARTID 81 GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU Joi după-amiază, s-a îna­poiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamenta­lă a Republicii Socialiste România, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, în­tovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, a făcut vi­zite oficiale de prietenie în Republica Populară Chine­ză, Republica Populară De­mocrată Coreeană, Repu­blica Democrată Vietnam şi Republica Populară Mon­golă. Din delegaţie au fă­cut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Ma­nea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al p.c.R, vicepreședinte al Consiliu­lui de Stat, Dumitru­ Popa, membru al Comitetului­ E­­xecu­tiv al C.C. al P.­C.R., prim-secretar al Comitetu­lui municipal­ București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Boţbnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Florian Djj­­m­ălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Mari­­hescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de aseme­nea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor ob­şteşti, generali, ziarişti ro­mâni şi corespondenţi ai presei străine. Au­ fost de faţă V­ I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu a­­faceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Ha Zun, însăr­cinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.PD. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcina­tul cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Mongo­le în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. Membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia au fost aşteptaţi pe ae­roport de un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, ca­re le-au făcut o caldă­ şi en­tuziastă primire. Miile ere bucureşteni aplaudau şi scandau „P.C.R. — P.C.R.“,­ „Ceauşescu — P. C. R.‘-, „Ceauşescu şi poporul“, ex­­primîndu-şi dragostea fier­binte şi stima faţă de con­ducerea partidului şi statu­lui, faţă de secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, totala a­­deziune faţă de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegaţia a făcut-o în ţările socialiste din Asia. To­varăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mî-' na a numeroşi oameni ai muncii, veniţi în întîmpi­­nare. Pionieri şi tineri ro­mâni, chinezi, coreeni, viet­namezi şi mongoli, au în­conjurat pe secretarul genera­cal al partidului, pe ceilalţi membri ai delegaţiei, ofe­­rindu-le buchete de flori. (Agerpres) în pag. a 3-a La chemarea Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste RĂSPUNS FERM ŞI ENTUZIAST Un procedeu efi­cient pentru redu­cerea pierderilor pe şantiere TRANSPORTUL MATERIALELOR DE ZIDĂRIE IN PACHETE Dispensarelor de întreprindere le lipsesc in primul rind... medicii licoză cu forme grave“. Ta­bloul succint al situaţiei in acest domeniu este încura­jator. La nivelul întreprinderii, conţinutul şi profilul asisten­ţei medicale capătă insă o bogăţie de concretizări, reţi­nute numai în parte ,de indi­catorii sintetici, concretizări ce nu trebuie omise dacă vrem să avem imaginea ve­ridică a modului în care se desfăşoară asistenţă medica­lă la locul de muncă. Un popas la dispensarul întreprinderii „Dacia“ din Bucureşti şi o discuţie cu dr. Rod­ica Bîrsănescu : „Faţă de anii trecuţi, situaţia morbidi­tăţii este, evident, mai bună. De remarcat, anul, acesta nu s-a semnalat nici un caz de îmbolnăvire profesională. Măsurile noastre preventive s-au conjugat cu eforturile sindicatului şi ale conducerii administrative pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de muncă , s-a pus la punct sis­temul de ventilaţie, s-au dat în funcţiune noi grupuri so­ciale, s-a modernizat istala­­ţia de vopsitorie“. Situaţia asistenţei medica­le la „Dacia“, întreprindere cu specific feminin, ne su­gerează o cercetare mai a­­tentă a modului în care este asigurată aici şi în alte uni­tăţi cu pondere feminină, a­­sistenţa medicală de specia­litate. La „Dacia“ serviciul de ginecologie a fost de mai bine de un an în mod prac­tic desfiinţat. Consultaţiile temporare ce se acordă acum cu ocazia controlului perio­dic oncologic, de către un medic venit din policlinică, nu rezolvă cerinţele de asis­tenţă medico-sanitară. O situaţie similară am intilnit şi la întreprinderea „Au­rora“, unde un cabinet exce­lent dotat îşi aşteaptă utili­zarea, la Uzinele Chimice Române, Quadrat. Consecinţele acestei stări de lucruri ? Elena Teodor, preşedinta comitetului sindi­catului de la „Aurora“ ni se prezintă pe cele mai serpni­­ficative . „Cu un an în urmă când serviciul respectiv era asigurat de un medic de spe­cialitate, la un număr de 2 300 de femei, întreprinde­rea se situa totuşi pe ultimul loc între unităţile industrie CLARA DUMITRESCI* (Continuare în pag. a 3-a) Eficienţa activităţii de asis­­­­tenţă medicală la locul de muncă este măsurabilă prin cîţiva indicatori sintetici ai stării de sănătate raportaţi la dinamica bolilor profesio­nale, a morbidităţii cu inca­pacitate temporară de mun­că, a invalidităţii. Recurgind la cifre statistice dr. Traian Ionescu, directorul Direcţiei de­­ igienă şi medicină pre­ventivă din Ministerul Sănă­tăţii, ne informa : „Comparai­­tiv cu anii precedenţi, în do­meniul prevenirii şi comba­terii morbidităţii generale şi in special ■ profesionale, s-au redus intoxicaţiile acute in industrie, au dispărut epi­soadele grave în evoluţia u­­nor boli cronice, a scăzut nu­mărul insuficienţelor cardio­­respiratorii influenţate de factori profesionali, s-a mic­şorat numărul cazurilor de si­ CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT Potrivit datelor prelimi­nare ale Direcţiei munici­pale de­­statistică, colecti­vele de muncă din indus-­­tria bucureşteană, au rea­lizat cu patru zile înainte de termen principalii in­dicatori din planul semes­trial. Avansul de timp cîş­­tigat, permite ca, pînă la sfîrşitul lunii iunie, să fie obţinută suplimentar, faţă de prevederile de plan, o producţie globală şi mar­fă in valoare de peste 700 milioane lei. Astfel, vor fi livrate în plus econo­miei naţionale importante cantităţi de laminate, an­velope, motoare electrice, transformatoare de forţă, pompe centrifugale, va­goane de marfă pentru li­nii magistrale, căzi de­­baie emailate, radiatoare din fontă, prefabricate din beton armat, ţesături din fire de bumbac şi fibre sintetice, tricotaje, confec­ţii, încălţăminte şi altele. Pină ieri industria jude­ţului Cluj a realizat planul pe prima jumătate a anu­lui. Măsurile tehnico-orga­­nizatorice întreprinse de fiecare unitate, promova­rea consecventă a noi me­tode şi procedee de mare productivitate permit să se obţină, pină la sfirşitul lunii iunie, o producţie suplimentară in valoare de 177 000 000 lei. Intre altele, vor fi li­vrate economiei naţionale in plus peste plan 490 tone oţel, 1 950 tone la­minate, 4 500 m plăci a­glomerate din errin, 60 000 perechi încălţăminte, pre­cum şi importante canti­tăţi de utilaje tehnologi­ce: ciment, mobilă, arti­cole de porţelan şi sti­clărie etc. (M. Oprea). Colectivele de muncă din întreprinderile indus­triale ale judeţului Alba raportează îndeplinirea cu 6 zile mai devreme a prevederilor planului se­mestrial la producţia glo­bală şi producţia-marfă vindută şi încasată. Se estimează că pină la fi­nele semestrului ,va fi ob­ţinută o producţie supli­mentară în valoare de 72 milioane lei, din care 70 la sută se va realiza pe seama creşterii producti­vităţii muncii. (Alexan­dru­ Nagy). Oamenii muncii din industria judeţului Sălaj au realizat, cu 4 zile Îna­inte de vreme sarcinile planului de producţie pe prima jumătate a anului în curs. Pină la finele a­­cestei luni se va realiza suplimentar o producţie in valoare de 13 400 000 lei. (Constantin Serac). Industria judeţului Mu­reş şi-a îndeplinit planul semestrial la producţia globală cu 7 zile înainte de termen. Prin aceasta s-au creat­ condiţii ca pînă la sfîrşitul lunii iunie să se realizeze, peste preve­derile semestriale, ,o pro­ducţie industrială, de cir­ca 1­50 milioane lei, care fizic vor însemna 19 300 tone azotat de amoniu, 4 800 tone carbid, 1 700 mc cherestea răşinoase, 6 mi­lioane cărămizi şi blocuri ceramice, 1 300 mc prefa­bricate din beton, 460 tone conserve­­de legume şi multe altele. (Viore­l Megheş). Colectivul de muncă al Întreprinderii miniere Rimnicu Vilcea indepli­­nindu-şi înainte de ter­men planul semestrial va realiza suplimentar, în zilele care urmează, o producţie globală şi marfă in valoare de circa 2 400 000 lei. (Ion Vidri­­ghin). Trustul de construcţii industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a realizat planul de producţie pe semestrul în­­tii pînă în ziua de 21 iunie. S-au creat astfel condiţii pentru punerea în func­ţiune, înainte de termen a Fabricii de hîrtie Piatra- Neamţ, a noi capacităţi la întreprinderea mecanică Suceava, fabrica de con­serve Burdujeni, dezvol­tarea Fabricii de şuruburi Bacău, Complexul de creşterea păsărilor Go­leşti, Complexul de creş­terea porcilor Marineşti, atelierul de prefabricate Urecheşti şi altele. (Ing. Victor Popescu).

Next