Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)

1971-07-01 / nr. 7346

Proletari din toate ţâri­le, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7346 Joi 1 iulie 1971 6 pagini 30 bani Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in Finlanda ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE In dimineaţa zilei de 16 iunie, la Palatul preziden­ţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, şi preşedin­tele Republicii Finlanda, T­ho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vicepreşe­dinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii So­cialiste România la Helsin­ki, Constantin Mitea, con­silier, Cornel Vladu, direc­tor in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalai­­nen, primul ministru, Văi­­no Leskinen, ministrul a­­facerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comer­ţului exterior, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şe--*, ful Direcţiei comerţului ex­terior din M.A.E., Kaarlti Veikko Măkelă, ambasado­rul Finlandei la Bucureşti T. Kekkonen, consilier în Ministerul Afacerilor Ex­terne. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia po­zitivă pe care o cunosc re­laţiile multilaterale româ­­no-finlandeze, a fost rele­vată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri in le­gătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Convorbirile s-au desfă­şurat într-o atmosferă cal­dă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit miercuri seara, în saloane­le restaurantului Kalasta­­latorppa, un dineu în o­­­­noarea preşedintelui Repu­blicii Finlanda, Urho Kek­konen, şi a soţiei sale, Sylvi Kekkonen. Au participat membri ai guvernului, personali­tăţi ale vieţii politice, e­­conomice şi culturale din capitala finlandeză. Au luat parte, de asemenea, persoanele oficiale care îl însoţesc pe preşedintele Nicolae Ceauşescu în vizi­ta sa în Finlanda. Salutînd pe preşedintele Finlandei şi soţia sa, pe primul ministru şi pe cei­lalţi membri ai guvernu­lui, pe toţi cei prezenţi, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a spus: Ne aflăm de numai două zile pe pămintul Finlan­dei şi putem spune că ne simţim foarte bine. Con­vorbirile pe care le-am a­­vut astăzi cu domnul pre­şedinte, cu domnul prim­­ministru şi cu alţi membri ai guvernului finlandez au evidenţiat dorinţa co­mună de a dezvolta rela­ţiile dintre România şi Finlanda, relaţii care, de altfel, în ultimii ani — şi mai cu seamă după vizita domnului preşedinte Kek­konen în România — au cunoscut o dezvoltare con­tinuă. Sunt convins că şi vizita pe care o facem, convorbirile pe care le a­­vem vor contribui, de ase­menea, la promovarea în continuare a relaţiilor din­tre ţările noastre. Noi apreciem că în lu­mea de astăzi este necesar ca toate statele să colabo­reze cut mai strîns, atît în vederea progresului lor economico-social, cit şi pentru asigurarea unei păci trainice ; cred că pu­tem spune că relaţiile din­tre România şi Finlanda servesc acestor scopuri. Doresc să ridic acest pa­har pentru prosperitatea şi fericirea poporului fin­landez, pentru dezvolta­rea relaţiilor de colaborare dintre România şi Finlan­da, în sănătatea domnului preşedinte şi a doamnei Kekkenen, în sănătatea domnului preşedinte al Parlamentului şi a domnu­lui prim-ministru, în sănă­tatea tuturor oaspeţilor noştri din seara aceasta. După ce a salutat pe se­ (Continuare in pag. 3-a) Dineu oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, in onoarea preşedintelui Urho Kekkonen şi a soţiei sale, Sylvi Kekkonen Atmosferă cordială la convorbirile oficiale româno-finlandeze Intîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al Româ­niei, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Par­lamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlan­dez, împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănes­cu. în cursul vizitei la Par­lament, preşedintele Nico­lae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, minis­trul afacerilor externe, Ola­vi J. Mattila, ministrul co­merţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industri­ei, Kaarlo Mäkelä, ambasa­dorul Finlandei în Româ­nia, de ministrul plenipo­tenţiar Heikki Hannikai­­nen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşedintele Par­lamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Social- Democrat, pe prim-vicepre­­şedintele Johannes Virolai­­nen şi de alţi înalţi repre­zentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, RA­FAEL PAASIO a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oas­peţi, o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dum­neavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în inte­resul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. în continuare, Rafael Paa­sio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul ş£ importan­tele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Par­lamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlan­da, putem să cunoaştem u­­nele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentu­lui finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parla­mentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a Ro­mâniei există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să vizi­teze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viaţa po­poarelor şi considerăm că in rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe continentul nostru, parla­mentele pot juca un rol im­portant. Sunt convins că dezvoltarea relaţiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contri­bui la realizarea unei cola­ (Continuare în pag. 3-a) HOTĂRIREA FERMĂ DE­­ ÎNFĂPTUI­REABĂTUT !­POLITICA INTERNA ŞI EXTERNĂ A PARTIDULUI­­­Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii, toţi membrii­­ de sindicat, întregul nostru popor, dau o înaltă apreciere­­ şi aprobă pe deplin rezultatele fructuoase ale vizitei , delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de­­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in ţările socialiste din Asia (în pagina a 2-a telegrame şi scrisori) . Şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In ziua de 30 iunie a. c. a avut loc şedinţa Comi­tetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Au participat preşedinţii comitetelor uniunilor sin­dicale de ramură, membrii Consiliului pentru pro­blemele economice şi pregătirii profesionale şi ai Consiliului pentru problemele sociale şi ridicarea nivelului de trai , organisme ale Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., precum şi cadre cu munci de răs­pundere în conducerea unor ministere şi instituţii centrale de stat. In cadrul şedinţei au fost dezbătute : proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea con­trolului obştesc; proiectul de Lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat; proiectul de Lege privind încadrarea şi promo­varea în muncă a personalului unităţilor socialiste de stat. Au fost luate în discuţie numeroase propuneri de îmbunătăţire a textelor proiectelor acestor acte normative, rezultate din ampla dezbatere orga­nizată de organele şi organizaţiile sindicale, din scri­sorile trimise de oamenii muncii şi din dezbaterea publică în presă, în spiritul democraţiei socialiste şi muncitoreşti, promovată cu consecvenţă de Partidul Comunist Român, la adunările organizate de sindi­cate pentru dezbaterea celor trei proiecte de legi, au participat aproape 1 200 000 de salariaţi şi au luat cuvîntul peste 40 000 de oameni ai muncii, care au făcut numeroase propuneri şi sugestii pentru per­fecţionarea proiectelor de legi. Din această largă dezbatere a reieşit acordul maselor de oameni ai muncii cu principiile ce stau la baza proiectelor de legi. In ansamblu, propunerile făcute de munci­tori, tehnicieni, ingineri, funcţionari şi celelalte categorii de salariaţi se caracterizează prin conţi­nutul lor concret, izvorît direct din cunoaşterea si­tuaţiilor existente în întreprinderi şi instituţii şi sunt călăuzite de necesitatea formulării mai exacte a unor prevederi cuprinse în cele trei proiecte de legi, în urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Comitetului Executiv au fost definitivate propune­rile Consiliului Central al U.G.S.R. cu privire la îm­bunătăţirea şi completarea prevederilor cuprinse în cele trei proiecte de legi — documente de o deose­bită importanţă economico-socială, care urmează să fie supuse aprobării Marii Adunări Naţionale. In aceeaşi zi, Comitetul Executiv al Consiliului Centr­al al U.G.S.R. a analizat concluziile rezultate în urma controlului făcut de U.G.S.R. cu privire la ac­tivitatea desfăşurată de sindicatele din întreprinde­rile constructoare de maşini din judeţul Braşov şi Municipiul Bucureşti pentru realizarea sarcinilor eco­nomice şi ale pregătirii profesionale ; activitatea sin­dicatelor din întreprinderile industriei uşoare din ju­deţele Timiş şi Arad privind realizarea sarcinilor economice şi de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă ; activitatea sindicatelor din judeţele Bihor, Galaţi, Iaşi şi Hunedoara cu privire la organizarea şi efici­enţa controlului obştesc. La acest punct din ordi­nea de zi au participat şi preşedinţii consiliilor­ judeţene ale sindicatelor, preşedinţi şi secretari ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile şi insti­tuţiile controlate. Pe baza constatărilor făcute în timpul controlului şi în urma dezbaterilor ce au avut loc, Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a adoptat măsurile corespunzătoare pentru generalizarea expe­rienţei înaintate şi înlăturarea neajunsurilor semna­late. Lucrările Comitetului Executiv al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. au fost conduse de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­siliului Central al U.G.S.R. ★ în după amiaza zilei de 30 iunie a. c. au avut loc şedinţe separate ale Consiliului pentru problemele economice şi pregătirii profesionale şi Consiliului pentru problemele sociale şi ridicarea nivelului de trai, în cadrul cărora au fost analizate şi rezolvate unele probleme curente ale activităţii acestor orga­nisme ale Consiliului Central al U.G.S.R. PE OGOARELE ŢÂRII Nici un bob din noua recoltă să nu se piardă! In aceste zile în faţa oame­nilor muncii de pe ogoare stau sarcini de maximă răs­pundere. A început recol­tarea cerealelor, lucrare ce trebuie efectuată rapid şi fără pierderi. Totodată, tre­buie însămînţate de urgenţă culturile duble şi terminate lucrările de întreţinere a plantelor prăşitoare. Se cer apoi asigurate condiţii cores­punzătoare pentru ca fiecare bob din noua recoltă să fie rapid transportat în hambare. Iată ce ne relatează cores­pondenţii noştri judeţeni din DOLJ, PRAHOVA şi VRAN­­CEA în legătură cu modul în care se desfăşoară aceste lucrări . In judeţul Dolj orzul şi griul s-au copt mai devreme decît în alţi ani. Pînă acum lucrătorii din întreprinderile agricole de stat au recoltat în întregime orzul de pe cele 5 013 ha şi au început re­coltarea griului, obţinîn­­du-se producţii mult mai mari decît cele prevăzute. Mecanizatorii care deser­vesc cooperativele agricole de producţie au recoltat pînă la această dată 7 730 ha cultivate cu orz, ceea ce reprezintă mai mult de 93 la sută din suprafeţele pla­nificate. Toate cooperativele agricole din sudul judeţului Dolj au încheiat recoltatul orzului şi au trecut la sece­rişul griului. Realizări fru­moase au obţinut, de pildă, mecanizatorii ce deservesc cooperativa ggricolă de pro­ducţie Apele Vii, unde s-a încheiat recoltatul orzului şi s-a strîns şi griul de pe 120 ha. Sunt însă în judeţ şi secţii de mecanizare unde lucrurile nu se desfăşoară cum tre­buie. La secţia de mecaniza­re a S.M.A. Bechet, ce de­serveşte cooperativa agrico­lă din comuna Sadova, şase tractoare se mai aflau în revizie, iar din cele patru combine, care figurau că lu­crează la recoltat, funcţiona de fapt una singură, cele­lalte fiind defecte. Trei trac­torişti erau în concediu şi tractoarele, în loc să se afle în cimp, erau parcate la trac­torişti acasă. Situaţia operativă întocmi­tă de Direcţia generală a agriculturii, industriei ali­mentare, silviculturii şi ape­lor, la data de 30 iunie a.c., atestă că deşi în judeţul Dolj s-au recoltat aproape 19 000 ha cultivate cu orz, grîu şi mazăre au fost arate abia 6 831 ha. Intrucit con­diţiile climatice din acest an sunt favorabile obţinerii de pe terenurile ce au fost cul­tivate cu păioase a celei­ de a doua recolte de porumb este necesar ca toate suprafeţele recoltate să fie eliberate ime­diat de paie şi în cel mult 3—4 zile să fie arate şi însămînţate. încă de pe acum, cînd nu s-a în­ceput recoltarea de pe toate suprafeţele este necesar ca tractoare­le disponibile să fie folosite la însămînţatul culturilor duble. Referindu-ne la activitatea desfăşurată în aceste zile pe ogoarele JUDEŢULUI PRA­HOVA, trebuie să spunem că in toate unităţile I.A.S. s-au stabilit din vreme planuri o­­perative de lucru, după spe­cificul fiecărei ferme. In cen­trul atenţiei se află organiza­rea exemplară a muncii, pe întregul flux tehnologic, de la recoltat pînă la însămîn­ţatul culturilor duble. La I.A.S. Movila Vulpii, luni, marţi şi miercuri, de pildă, au lucrat zilnic la recoltatul orzului 57 de combine şi 28 de prese pentru balotatul paielor. Pe locurile unde nu s-a putut pătrunde cu ma­şinile au intrat secerătorii. Imediat după ce paiele fost balotate şi transportate la marginea tarlalelor, trac­toarele au început aratul te­renurilor eliberate. în aceeaşi zi s-a început şi însămînţa­­tul culturilor duble. Olga-ELENA TUICU, LUCIAN BĂRBIERI MIHAIL DORAŞ corespondenţi judeţeni ai ziarului „Munca“ (Continuare in pag. 4-a)­ ­­ La Combinatul siderurgic Reşiţa UN NOU CUPTOR SIEMENS­­ MARTIN In ziua de 29 iunie a.c. la oţelăria Combinatului siderurgic din Reşiţa, a intrat în funcţiune un nou cuptor Siemens Martin de 250 tone. Prima şarjă în noul cuptor a fost elabo­rată cu 2 zile mai devreme decît termenul prevăzut, dat fiind avansul de 8 zile faţă de grafic, obţinut de constructorii de la între­prinderea de construcţii şi montaje metalurgice Re­şiţa, care în ziua de 22 iu­nie au început încălzirea zidăriei cuptorului reşiţean nr. „3 bis“. Noul cuptor va produce anual 60 000 t. oţel. ION MITRIC COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ - PEKIN Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Par­tidului Comunist Chinez, Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român, comuniştii, întregul popor român adresează C.C. al P.C. Chinez, tuturor comuniştilor şi poporului chinez cele mai calde felicitări şi un cordial salut tovărăşesc, în cei cincizeci de ani de existenţă, Partidul Comu­nist Chinez a condus lupta eroică a maselor populare împotriva imperialismului şi reacţiunii, pentru victoria revoluţiei, proletare şi făurirea noii societăţi. Crearea Republicii Populare Chineze — stat socialist indepen­dent — cu un uriaş potenţial uman şi material, a zdruncinat puternic sistemul imperialist şi colonialist, a determinat o schimbare esenţială a raportului de for­ţe pe plan mondial în favoarea socialismului şi păcii. Sub conducerea încercată a Partidului său Comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, poporul frate chi­nez, muncind cu abnegaţie şi energie creatoare, a în­făptuit profunde transformări înnoitoare, a obţinut suc­cese remarcabile în opera de construcţie a socialismu­lui, în dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi teh­nicii, în ridicarea nivelului său de trai material şi cul­tural. Comuniştii, poporul român se bucură din toată inima de aceste realizări, considerîndu-le o contribuţie de mare însemnătate la creşterea influenţei şi presti­giului socialismului în lume, la întărirea forţelor care luptă împotriva imperialismului, pentru libertate, in­dependenţă naţională şi progres social. Sîntem bucuroşi să relevăm şi cu acest prilej dez­voltarea rodnică a relaţiilor de prietenie şi solidaritate frăţească dintre partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismu­lui socialist. Sîntem încredinţaţi că recenta vizită a de­legaţiei de partid şi guvernamentale române în R. P. Chineză, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­­tîlnirile şi convorbirile cu conducătorii de partid şi de stat chinezi vor contribui la întărirea continuă a prie­teniei şi colaborării multilaterale dintre P.C. Român şi P. C. Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, în interesul ambelor po­poare, al cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. Cu prilejul acestei mari aniversări vă urăm, dragi to­varăşi, noi şi strălucite victorii în dezvoltarea şi înflo­rirea R. P. Chineze. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Next