Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)
1971-07-01 / nr. 7346
Proletari din toate ţârile, uniţi-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7346 Joi 1 iulie 1971 6 pagini 30 bani Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, in Finlanda ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE In dimineaţa zilei de 16 iunie, la Palatul prezidenţial din Helsinki au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Finlanda, Tho Kekkonen. Din partea română, la convorbiri au participat : Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Mircea Bălănescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Helsinki, Constantin Mitea, consilier, Cornel Vladu, director in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea finlandeză, au participat : Ahti Karjalainen, primul ministru, Văino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Richard Totterman, secretar de stat în M.A.E., Risto Hyvarinen, şeful Direcţiei politice din M.A.E., Pentti Uusivirta, şe--*, ful Direcţiei comerţului exterior din M.A.E., Kaarlti Veikko Măkelă, ambasadorul Finlandei la Bucureşti T. Kekkonen, consilier în Ministerul Afacerilor Externe. In cursul convorbirilor, a fost subliniată evoluţia pozitivă pe care o cunosc relaţiile multilaterale româno-finlandeze, a fost relevată dorinţa ambelor părţi de a dezvolta aceste relaţii. De asemenea, s-a făcut un schimb de păreri in legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale actuale. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, de stimă şi înţelegere reciprocă. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au oferit miercuri seara, în saloanele restaurantului Kalastalatorppa, un dineu în onoarea preşedintelui Republicii Finlanda, Urho Kekkonen, şi a soţiei sale, Sylvi Kekkonen. Au participat membri ai guvernului, personalităţi ale vieţii politice, economice şi culturale din capitala finlandeză. Au luat parte, de asemenea, persoanele oficiale care îl însoţesc pe preşedintele Nicolae Ceauşescu în vizita sa în Finlanda. Salutînd pe preşedintele Finlandei şi soţia sa, pe primul ministru şi pe ceilalţi membri ai guvernului, pe toţi cei prezenţi, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a spus: Ne aflăm de numai două zile pe pămintul Finlandei şi putem spune că ne simţim foarte bine. Convorbirile pe care le-am avut astăzi cu domnul preşedinte, cu domnul primministru şi cu alţi membri ai guvernului finlandez au evidenţiat dorinţa comună de a dezvolta relaţiile dintre România şi Finlanda, relaţii care, de altfel, în ultimii ani — şi mai cu seamă după vizita domnului preşedinte Kekkonen în România — au cunoscut o dezvoltare continuă. Sunt convins că şi vizita pe care o facem, convorbirile pe care le avem vor contribui, de asemenea, la promovarea în continuare a relaţiilor dintre ţările noastre. Noi apreciem că în lumea de astăzi este necesar ca toate statele să colaboreze cut mai strîns, atît în vederea progresului lor economico-social, cit şi pentru asigurarea unei păci trainice ; cred că putem spune că relaţiile dintre România şi Finlanda servesc acestor scopuri. Doresc să ridic acest pahar pentru prosperitatea şi fericirea poporului finlandez, pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre România şi Finlanda, în sănătatea domnului preşedinte şi a doamnei Kekkenen, în sănătatea domnului preşedinte al Parlamentului şi a domnului prim-ministru, în sănătatea tuturor oaspeţilor noştri din seara aceasta. După ce a salutat pe se (Continuare in pag. 3-a) Dineu oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, in onoarea preşedintelui Urho Kekkonen şi a soţiei sale, Sylvi Kekkonen Atmosferă cordială la convorbirile oficiale româno-finlandeze Intîlnire cu membri ai Parlamentului finlandez La începutul celei de-a doua zile a vizitei sale în Finlanda, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit cu preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, şi cu alţi membri ai forului legislativ suprem finlandez, împreună cu şeful statului român se aflau tovarăşii Janos Fazekas, Corneliu Mănescu, Ioan Avram şi ambasadorul României în Finlanda, Mircea Bălănescu. în cursul vizitei la Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost însoţit de Vaino Leskinen, ministrul afacerilor externe, Olavi J. Mattila, ministrul comerţului exterior, Olavi Salonen, ministrul industriei, Kaarlo Mäkelä, ambasadorul Finlandei în România, de ministrul plenipotenţiar Heikki Hannikainen, şeful protocolului, şi de general-maior Ermei Kanninen. La intrarea în Parlament, preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cordial de preşedintele Parlamentului, Rafael Paasio, liderul Partidului Social- Democrat, pe prim-vicepreşedintele Johannes Virolainen şi de alţi înalţi reprezentanţi ai forului legislativ suprem. Oaspeţilor români le-au fost prezentaţi preşedinţii comisiilor Parlamentului. Exprimîndu-şi satisfacţia pentru această vizită, RAFAEL PAASIO a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, o caldă urare de bun venit. Sunt convins — a spus el — că vizita dumneavoastră va prilejui un schimb de opinii asupra multor probleme, în interesul naţiunilor noastre, al tuturor popoarelor. în continuare, Rafael Paasio a prezentat activitatea şi structura Parlamentului, subliniind rolul ş£ importantele sale atribuţii în viaţa politică a ţării. Răspunzînd, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus : Aş dori să mulţumesc domnului preşedinte al Parlamentului pentru salutul ce mi-a fost adresat. îmi exprim satisfacţia pentru faptul că, în cadrul vizitei pe care o facem în Finlanda, putem să cunoaştem unele aspecte reprezentative din activitatea Parlamentului finlandez. De asemenea, îmi exprim satisfacţia că între Parlamentul finlandez şi Marea Adunare Naţională a României există relaţii bune şi, după cum ştim, domnul preşedinte urmează să viziteze ţara noastră, în fruntea unei delegaţii. Noi apreciem mult rolul parlamentelor în viaţa popoarelor şi considerăm că in rezolvarea problemelor europene, cum ar fi, de pildă, cea a securităţii pe continentul nostru, parlamentele pot juca un rol important. Sunt convins că dezvoltarea relaţiilor dintre parlamentele noastre, dintre popoarele noastre va contribui la realizarea unei cola (Continuare în pag. 3-a) HOTĂRIREA FERMĂ DE ÎNFĂPTUIREABĂTUT !POLITICA INTERNA ŞI EXTERNĂ A PARTIDULUIMuncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii, toţi membrii de sindicat, întregul nostru popor, dau o înaltă apreciere şi aprobă pe deplin rezultatele fructuoase ale vizitei , delegaţiei de partid şi guvernamentale române condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in ţările socialiste din Asia (în pagina a 2-a telegrame şi scrisori) . Şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In ziua de 30 iunie a. c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Au participat preşedinţii comitetelor uniunilor sindicale de ramură, membrii Consiliului pentru problemele economice şi pregătirii profesionale şi ai Consiliului pentru problemele sociale şi ridicarea nivelului de trai , organisme ale Consiliului Central al U.G.S.R., precum şi cadre cu munci de răspundere în conducerea unor ministere şi instituţii centrale de stat. In cadrul şedinţei au fost dezbătute : proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc; proiectul de Lege cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor economice de stat; proiectul de Lege privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului unităţilor socialiste de stat. Au fost luate în discuţie numeroase propuneri de îmbunătăţire a textelor proiectelor acestor acte normative, rezultate din ampla dezbatere organizată de organele şi organizaţiile sindicale, din scrisorile trimise de oamenii muncii şi din dezbaterea publică în presă, în spiritul democraţiei socialiste şi muncitoreşti, promovată cu consecvenţă de Partidul Comunist Român, la adunările organizate de sindicate pentru dezbaterea celor trei proiecte de legi, au participat aproape 1 200 000 de salariaţi şi au luat cuvîntul peste 40 000 de oameni ai muncii, care au făcut numeroase propuneri şi sugestii pentru perfecţionarea proiectelor de legi. Din această largă dezbatere a reieşit acordul maselor de oameni ai muncii cu principiile ce stau la baza proiectelor de legi. In ansamblu, propunerile făcute de muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari şi celelalte categorii de salariaţi se caracterizează prin conţinutul lor concret, izvorît direct din cunoaşterea situaţiilor existente în întreprinderi şi instituţii şi sunt călăuzite de necesitatea formulării mai exacte a unor prevederi cuprinse în cele trei proiecte de legi, în urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Comitetului Executiv au fost definitivate propunerile Consiliului Central al U.G.S.R. cu privire la îmbunătăţirea şi completarea prevederilor cuprinse în cele trei proiecte de legi — documente de o deosebită importanţă economico-socială, care urmează să fie supuse aprobării Marii Adunări Naţionale. In aceeaşi zi, Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a analizat concluziile rezultate în urma controlului făcut de U.G.S.R. cu privire la activitatea desfăşurată de sindicatele din întreprinderile constructoare de maşini din judeţul Braşov şi Municipiul Bucureşti pentru realizarea sarcinilor economice şi ale pregătirii profesionale ; activitatea sindicatelor din întreprinderile industriei uşoare din judeţele Timiş şi Arad privind realizarea sarcinilor economice şi de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă ; activitatea sindicatelor din judeţele Bihor, Galaţi, Iaşi şi Hunedoara cu privire la organizarea şi eficienţa controlului obştesc. La acest punct din ordinea de zi au participat şi preşedinţii consiliilor judeţene ale sindicatelor, preşedinţi şi secretari ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile şi instituţiile controlate. Pe baza constatărilor făcute în timpul controlului şi în urma dezbaterilor ce au avut loc, Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a adoptat măsurile corespunzătoare pentru generalizarea experienţei înaintate şi înlăturarea neajunsurilor semnalate. Lucrările Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. au fost conduse de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R. ★ în după amiaza zilei de 30 iunie a. c. au avut loc şedinţe separate ale Consiliului pentru problemele economice şi pregătirii profesionale şi Consiliului pentru problemele sociale şi ridicarea nivelului de trai, în cadrul cărora au fost analizate şi rezolvate unele probleme curente ale activităţii acestor organisme ale Consiliului Central al U.G.S.R. PE OGOARELE ŢÂRII Nici un bob din noua recoltă să nu se piardă! In aceste zile în faţa oamenilor muncii de pe ogoare stau sarcini de maximă răspundere. A început recoltarea cerealelor, lucrare ce trebuie efectuată rapid şi fără pierderi. Totodată, trebuie însămînţate de urgenţă culturile duble şi terminate lucrările de întreţinere a plantelor prăşitoare. Se cer apoi asigurate condiţii corespunzătoare pentru ca fiecare bob din noua recoltă să fie rapid transportat în hambare. Iată ce ne relatează corespondenţii noştri judeţeni din DOLJ, PRAHOVA şi VRANCEA în legătură cu modul în care se desfăşoară aceste lucrări . In judeţul Dolj orzul şi griul s-au copt mai devreme decît în alţi ani. Pînă acum lucrătorii din întreprinderile agricole de stat au recoltat în întregime orzul de pe cele 5 013 ha şi au început recoltarea griului, obţinîndu-se producţii mult mai mari decît cele prevăzute. Mecanizatorii care deservesc cooperativele agricole de producţie au recoltat pînă la această dată 7 730 ha cultivate cu orz, ceea ce reprezintă mai mult de 93 la sută din suprafeţele planificate. Toate cooperativele agricole din sudul judeţului Dolj au încheiat recoltatul orzului şi au trecut la secerişul griului. Realizări frumoase au obţinut, de pildă, mecanizatorii ce deservesc cooperativa ggricolă de producţie Apele Vii, unde s-a încheiat recoltatul orzului şi s-a strîns şi griul de pe 120 ha. Sunt însă în judeţ şi secţii de mecanizare unde lucrurile nu se desfăşoară cum trebuie. La secţia de mecanizare a S.M.A. Bechet, ce deserveşte cooperativa agricolă din comuna Sadova, şase tractoare se mai aflau în revizie, iar din cele patru combine, care figurau că lucrează la recoltat, funcţiona de fapt una singură, celelalte fiind defecte. Trei tractorişti erau în concediu şi tractoarele, în loc să se afle în cimp, erau parcate la tractorişti acasă. Situaţia operativă întocmită de Direcţia generală a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, la data de 30 iunie a.c., atestă că deşi în judeţul Dolj s-au recoltat aproape 19 000 ha cultivate cu orz, grîu şi mazăre au fost arate abia 6 831 ha. Intrucit condiţiile climatice din acest an sunt favorabile obţinerii de pe terenurile ce au fost cultivate cu păioase a celei de a doua recolte de porumb este necesar ca toate suprafeţele recoltate să fie eliberate imediat de paie şi în cel mult 3—4 zile să fie arate şi însămînţate. încă de pe acum, cînd nu s-a început recoltarea de pe toate suprafeţele este necesar ca tractoarele disponibile să fie folosite la însămînţatul culturilor duble. Referindu-ne la activitatea desfăşurată în aceste zile pe ogoarele JUDEŢULUI PRAHOVA, trebuie să spunem că in toate unităţile I.A.S. s-au stabilit din vreme planuri operative de lucru, după specificul fiecărei ferme. In centrul atenţiei se află organizarea exemplară a muncii, pe întregul flux tehnologic, de la recoltat pînă la însămînţatul culturilor duble. La I.A.S. Movila Vulpii, luni, marţi şi miercuri, de pildă, au lucrat zilnic la recoltatul orzului 57 de combine şi 28 de prese pentru balotatul paielor. Pe locurile unde nu s-a putut pătrunde cu maşinile au intrat secerătorii. Imediat după ce paiele fost balotate şi transportate la marginea tarlalelor, tractoarele au început aratul terenurilor eliberate. în aceeaşi zi s-a început şi însămînţatul culturilor duble. Olga-ELENA TUICU, LUCIAN BĂRBIERI MIHAIL DORAŞ corespondenţi judeţeni ai ziarului „Munca“ (Continuare in pag. 4-a) La Combinatul siderurgic Reşiţa UN NOU CUPTOR SIEMENS MARTIN In ziua de 29 iunie a.c. la oţelăria Combinatului siderurgic din Reşiţa, a intrat în funcţiune un nou cuptor Siemens Martin de 250 tone. Prima şarjă în noul cuptor a fost elaborată cu 2 zile mai devreme decît termenul prevăzut, dat fiind avansul de 8 zile faţă de grafic, obţinut de constructorii de la întreprinderea de construcţii şi montaje metalurgice Reşiţa, care în ziua de 22 iunie au început încălzirea zidăriei cuptorului reşiţean nr. „3 bis“. Noul cuptor va produce anual 60 000 t. oţel. ION MITRIC COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ - PEKIN Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Partidului Comunist Chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, comuniştii, întregul popor român adresează C.C. al P.C. Chinez, tuturor comuniştilor şi poporului chinez cele mai calde felicitări şi un cordial salut tovărăşesc, în cei cincizeci de ani de existenţă, Partidul Comunist Chinez a condus lupta eroică a maselor populare împotriva imperialismului şi reacţiunii, pentru victoria revoluţiei, proletare şi făurirea noii societăţi. Crearea Republicii Populare Chineze — stat socialist independent — cu un uriaş potenţial uman şi material, a zdruncinat puternic sistemul imperialist şi colonialist, a determinat o schimbare esenţială a raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului şi păcii. Sub conducerea încercată a Partidului său Comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, poporul frate chinez, muncind cu abnegaţie şi energie creatoare, a înfăptuit profunde transformări înnoitoare, a obţinut succese remarcabile în opera de construcţie a socialismului, în dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi tehnicii, în ridicarea nivelului său de trai material şi cultural. Comuniştii, poporul român se bucură din toată inima de aceste realizări, considerîndu-le o contribuţie de mare însemnătate la creşterea influenţei şi prestigiului socialismului în lume, la întărirea forţelor care luptă împotriva imperialismului, pentru libertate, independenţă naţională şi progres social. Sîntem bucuroşi să relevăm şi cu acest prilej dezvoltarea rodnică a relaţiilor de prietenie şi solidaritate frăţească dintre partidele şi ţările noastre, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Sîntem încredinţaţi că recenta vizită a delegaţiei de partid şi guvernamentale române în R. P. Chineză, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întîlnirile şi convorbirile cu conducătorii de partid şi de stat chinezi vor contribui la întărirea continuă a prieteniei şi colaborării multilaterale dintre P.C. Român şi P. C. Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Chineză, în interesul ambelor popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii în lume. Cu prilejul acestei mari aniversări vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi strălucite victorii în dezvoltarea şi înflorirea R. P. Chineze. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN