Munca, iulie 1971 (Anul 27, nr. 7346-7373)

1971-07-22 / nr. 7365

Muncitorii de pe şantierele industriale din judeţul Olt­­ aşteaptă un răspuns urgent din partea ministerelor In perimetrul acestui judeţ se află în construc­ţie noi obiective şi capacităţi de producţie. Stadiul fizic la care s-a ajuns confirmă afirmaţiile con­structorului — I.S.C.M. Craiova — şi anume că aceste unităţi vor fi racordate la circuitul economic la date prevăzute in graficele reţea. Intr-adevăr, după cum am avut prilejul să ne convingem la faţa locului, realizările de pînă acum sînt in ge­neral conforme cu prevederile planului de in­vestiţii pentru primul semestru al acestui an. „In general“, pentru că la o serie de obiective şi capa­cităţi se profilează în perspectivă unele greutăţi in ceea ce priveşte respectarea termenelor de dare în funcţiune. PREVEDERILE DIN „MINUTE“ — STIPULAŢIUNI FACULTATIVE ? De cite ori a analizat mo­dul in care decurge mate­rializarea programului de in­vestiţii în judeţ, Comitetul judeţean Olt al P.C.R. a in­vitat să participe şi reprezen­tanţii ministerelor interesate. Aşa, de pildă, la şedinţa din 5 martie a.c. cind s-a discu­tat situaţia de la Uzina de prelucrare a aluminiului — U.P.A., etapa a II-a—capaci­tate atacată cu întîrziere din cauza lipsei documentaţiei tehnice de execuţie — au fost prezenţi ing. IOAN A­­VRAM, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi ing. CONSTANTIN IONES­­CU, adjunct al ministrului construcţiilor industriale. Cu acest prilej, a fost încheiată o minută cu obligaţii reci­proce între constructor şi be­neficiar, printre care livra­rea în luna mai a.c. a 400 tone construcţii metalice de U.C.M.M.A. — Bocşa necesa­re închiderii halei princi­pale de producţie. Dar, a tre­cut luna mai, s-a terminat şi iunie, pe şantier însă n-a so­sit nici un kilogram de con­strucţie metalică, cu toate diligenţele repetate, telexu­rile şi scrisorile şantierului şi beneficiarului. — Din ceea ce s-a stabilit la 5 martie şi s-a consemnat într-un act ce poartă semnă­turile celor doi miniștri — ne spunea ing. CONSTANTIN MITRACHE, șeful șantierului nr. 2 al I.S.C.M. de la Uzina de prelucrare a aluminiului — numai o prevedere și-a găsit întruparea în fapt — mă­rirea sarcinii de plan pe anul curent pentru a putea înlă­tura handicapul provocat de proiectant. In rest, nimic... In aceste condiţii­­, aşa după cum remarca şi tovară­şul DUMITRU CRISTEA, secretarul Consiliului jude­ţean al sindicatelor — anga­jamentul luat de constructor, de a recupera rămînerea în urmă şi a preda la termen beneficiarului această mo­dernă unitate, este pus sub semnul întrebării dacă nu se intervine cit mai operativ. — Nu este incâ timpul tre­cut ca să ne aliniem grafi­cului — opina tovarăşul GHEORGHE TURCU, inginer şef adjunct cu investiţiile la U.P.A. Solicităm însă un spri­jin mai efectiv din partea Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini. Rali­­indu-ne acestor deziderate opinăm şi noi ca M.I.C.M. să-şi onoreze obligaţiile asu­mate, mai ales că in luna ia­nuarie 1972, trebuie să înceapă montajul. Or, fără construcţiile metalice — ferme, grinzi, etc. — nu se poate acoperi hala de fa­bricaţie (circa 20 000 mp) , deşi pe şantier au sosit de citeva luni elementele de beton destinate învelitorii. .„Şantierul Uzinei de va­goane — Caracal. Aici i-am găsit pe montorii de prefabri­cate metalice şi din beton din brigăzile conduse de GHEORGHE PREOTEASA, ION PATRU şi T. BURLAN executind o serie de lucrări care au mai puţin contingen­ţă cu profilul meseriei lor, în timp ce peste 1 500 tone con­strucţii metalice şi sute de stîlpi grei din beton se află un stoc, pe şantier. Cauza ? „Nu avem o macara de 70 tone“ , ne-a lămurit ing. ION TANASE, şeful şantie­rului. Iată cum un colectiv de constructori ca cel de aici, care încheie semestrul cu va­lori ce depăşesc pe cele pla­nificate, este ameninţat să intre în iarnă fără front de lucru. Elementele metalice de care am amintit, ca şi stîl­­pii din beton formează struc­tura de rezistenţă a halei mo­nobloc — 50 000 mp — care va trebui închisă acum, cit timpul permite, astfel ca se­zonul rece și ploile să-i gă- P. IANCULESCU (Continuare în pag. 2-a) ­N JUDEŢUL BRAŞOV SE IMPUN MASURI DE MA­NA URGENŢĂ pentru recoltatul orzului Printre întreprinderile a­­gricole de­ stat din judeţul Braşov care au cultivat or­zul de toamnă sunt şi cele din Codlea şi Rupea. Lucrătorii de la I.A.S. Codlea au termi­nat recoltatul orzului de pe toate cele 335 ha şi au trecut hotărit la pregătirea solului şi insăminţarea culturilor du­ble, iar cei de la I.A.S. Ru­pea au recoltat pină la 20 iulie peste 85 la sută din suprafaţa cultivată, rămâne­rea în urmă fiind cauzată de excesul de umiditate provenit din ploile căzute în ultimele zile. Pentru ca întreaga recoltă să fie strinsă la timp şi fără pierderi au fost luate mă­suri concrete. Consiliile de administraţie şi comitetele sindicatelor au acţionat ope­rativ la mobilizarea mecani­zatorilor in folosirea judi­cioasă a tractoarelor, combi­nelor şi utilajelor aferente, în scopul atingerii unei viteze cit mai mari la recoltare, au asigurat mişcarea tuturor maşinilor acolo unde a fost nevoie, ,au întreprins acţiuni eficiente pentru grăbirea scurgerii apelor din lanuri. Exemplul acesta n-a slujit insă Direcţiei agricole jude­ţene, inginerilor şefi şi con­siliilor de conducere din mul­te cooperative agricole. La 19 iulie graficele ope­rative ale Direcţiei agricole judeţene Braşov consemnau cifre de lucru mulţumitoare, dacă privim din punctul de vedere al gradului ridicat de mecanizare, al timpului a­­vantajos din ultimele zile. Recoltatul orzului de toamnă —care marchează de fapt în­ceputul campaniei de vară în această zonă a ţării — se efectuase pînă atunci pe a­­proximativ 68 la sută din su­prafaţa cultivată de către C.A.P. In zona Braşov se recolta­seră 691 ha din cele 1058 cul­tivate (65,7 la sută), in zona Făgăraş 795 ha din 907 (87,6 la sută), iar în zona Rupea doar 873 ha din 1 484 ha, res­pectiv 58,8 la sută. Avînd în faţă o astfel de situaţie ne-am adresat pentru expli­caţii tovarăşului Gheorghe Dim­a, directorul adjunct al Direcţiei agricole judeţene.­­­­ Potrivit măsurilor stabi­lite, de comun acord cu fie­care unitate agricolă din ju­deţ, s-a prevăzut din timp modul în care să se acţioneze în campania de recoltare, unde să se lucreze cu mij­loace mecanizate şi unde ma­nual, în funcţie de excesul umidităţii solului. S-a fă­cut o repartizare judicioasă a mijloacelor tehnice din dotare, astfel incit recoltatul orzului de toamnă să se efec­tueze, după posibilităţile con­crete existente — conchide interlocutorul — în aproxi­mativ 3 zile. S-a scurs mai mult de o săptămînă de la declanşarea campaniei. Acolo unde măsu­rile necesare au fost aplicate în întregul lor ansamblu şi unde calitatea reparaţiilor combinelor a fost privită cu întreaga responsabilitate, s-a obţinut eficienţa scontată. De exemplu, mecanizatorii de la secţia de mecanizare Voila au terminat recoltarea de pe întreaga suprafaţă cu orz — 75 hectare — din două zile, cele 9 combine, tractoare şi celelalte utilaje funcţionînd ireproşabil. Inginerul şef al unităţii agricole — Gheorghe Surdu — a evidenţiat munca entuziastă a mecanizatorilor din rindul cărora notăm pe Andrei Ludovic, Octavian Enache, Ion Valentin. Au terminat, de asemenea, recol­tatul și au trecut la însă­­mînțatul culturilor duble ILIE MIHALEA (Continuare in pag. 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7365 Joi 22 iulie 1971 4 pagini 30 bani CLASA MUNCITOARE - clasă conducătoare în societatea noastră socialistă Tovarăşul NI­­CEAI­ŞESCU ■* 1 .a primit pe tovarăşul AGOSTINO NOVELLA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, a primit miercuri di­mineaţa, la Mangalia Nord, pe tovarăşul Agostino No­vella, membru al Direcţiu­nii şi al Biroului Politic ale Partidului Comunist Ita­lian, care se află în ţara noastră la invitaţia Comi­tetului Central al Partidu­lui Comunist Român. La primire a participat tovarăşul Paul Niculescu- Mizil, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român. în cursul convorbirilor s-a realizat o informare re­ciprocă privind activitatea celor două partide, a fost reafirmată hotărîrea comu­nă a P.C.R. şi P.C.I. de a dezvolta în continuare rela­ţiile de prietenie şi colabo­rare dintre ele şi s-a efec­tuat un schimb de păreri a­­supra unor probleme ac­tuale ale situaţiei interna­ţionale, ale mişcării comu­niste şi muncitoreşti. Intîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere to­vărăşească. ­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii^ I (In pagina a 3-a) I Hotarirea fermă a comuniştilor, a întregului | I popor, de a înfăptui cuprinzătorul program | I de perfecţionare a activităţii ideologice 1 I şi cultural-educative 1 TELEGRAME ŞI SCRISORI ADRESATE I 1 C.C. al P.C.R., I 1 TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU | f iiiiEEiiMiiiwiiiiiiiiiiimiiifiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiimiiiiiiiMiiiiiiiimiiiiiir întreprinderea agricolă de stat Hîrşova din judeţul Con­stanţa este cunoscută de dobrogeni pentru producţiile mari de grîu pe care le obţine an de an. Recolta adunată pînă la această dată confirmă acest renume. Deşi au mai rămas de recoltat citeva zeci de hectare, angajamentul as­umat la începutul anului a fost integral îndeplinit, în pre­zent combinerii depun eforturi susţinute pentru ca în următoarele zile recoltatul să fie complet încheiat. Documente-program, care sintetizează tezele şi măsu­rile stabilite de congresele al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R.. Propunerile făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cit şi ideile cuprinse în am­pla sa Expunere în faţa ac­tivului care lucrează pe frontul muncii ideologice răspund, pe de o parte, unor necesităţi de viaţă determi­nate de nevoia afirmării, cu­noaşterii şi însuşirii mai te­meinice a învăţăturii mar­xist-leniniste, a politicii ştiin­ţifice creatoare a partidului nostru, de noile fenomene şi procese care apar şi se dez­voltă în etapa făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate, de cerinţele spo­rite privind intensificarea educării comuniste a mase­lor, a lichidării in continuare a rămăşiţelor şi influenţelor pe care le mai exercită încă ideologia burgheză asupra conştiinţei unor cetăţeni din patria noastră. Printre problemele majore cărora recentele documente de partid le acordă o atenţie deosebită se numără şi cea referitoare la rolul şi evolu­ţia clasei muncitoare ca forţă socială conducătoare în re­voluţia şi construcţia socia­listă din România. „In toate măsurile de perfecţionare a conducerii societăţii noastre — relevă tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea la consfătuirea de lucru a acti­vului de partid din dome­niul ideologiei şi al activi­tăţii politice şi cultural-edu­cative — pe prim plan stă clasa muncitoare, clasa cea mai înaintată a societăţii noastre, principala forţă productivă care a dovedit că ştie să-şi îndeplinească in mod minunat rolul său de conducător al întregii noastre naţiuni“. Intr-adevăr, existenţa şi dezvoltarea României socia­liste contemporane este in­disolubil legată de eroica clasă muncitoare, de rolul hotăritor pe care l-a avut şi il are această clasă, ca forţă socială conducătoare, şi a­­vangarda sa revoluţionară, Dr. ION IUGA Partidul Comunist Român. De aceea, problema rolului clasei muncitoare în societa­tea noastră socialistă pre­zintă o excepţională impor­tanţă atit sub raport teoretic, cit şi sub aspectul activităţii sociale practice, al soluţio­nării sarcinilor complexe ri­dicate de procesul construc­ţiei socialiste. Şi este firesc, pentru că România, ţară în care socialismul a învins de­finitiv, a ajuns într-un sta­diu de evoluţie socială care nu numai că afirmă preg­nant rolul social diriguitor al clasei muncitoare, dar mai ales solicită modificarea op­ticii şi diversificarea modali­tăţilor de participare reală a muncitorimii la conducerea societăţii şi producţiei. Ex­ploatată şi asuprită în trecut, clasa muncitoare din Româ­nia a devenit stăpînă, alături de întregul popor, asupra mijloacelor de producţie ; ea este deţinătoare, împreună cu poporul, a puterii politice şi principala forţă produc­tivă. In calitatea sa de clasă conducătoare a societăţii, de proprietar al mijloacelor de producţie şi principal produ­cător al bunurilor materiale, clasei muncitoare îi revin răspunderi deosebite în în­treaga activitate de dezvol­tare a societăţii. Rolul social diriguitor al clasei muncitoare în societa­tea românească contemporană se realizează şi se afirmă Înainte de toate prin condu­cerea întregii societăţi de că­tre partidul ei de clasă, partidul comunist, precum şi prin organele statului nostru socialist, care sunt organe ale puterii poporului muncitor. Compoziţia socială a parti­dului şi componenţa organe­lor sale de conducere la cele mai diferite nivele, compo­nenţa Marii Adunări Naţio­nale, a consiliilor populare, a celorlalte organe ale puterii de stat, componenţa organe­lor sindicale, în care majori­tatea este formată din cei care lucrează nemijlocit în producţie, oglindesc caracte­rul muncitoresc al partidului şi al puterii de stat, rolul primordial al militanţilor ri­dicaţi din rîndurile clasei muncitoare, care acţionează împreună cu cei mai înain­taţi reprezentanţi ai ţărăni­mii, ai intelectualităţii, ai celorlalţi oameni ai muncii. In România, dezvoltarea so­cialismului are ca resort fundamental vasta activitate pe care clasa muncitoare a desfăşurat-o şi o desfăşoară sub conducerea partidului comunist, constituind catali­zatorul şi liantul social ce pune în mişcare imensa pu­tere de acţiune a unui popor liber şi stăpîn pe destinele şi soarta sa, pe bogăţiile şi va­lorile materiale şi spirituale ale ţării. In condiţiile victo­riei socialismului, ale dez­voltării multilaterale a noii societăţi, clasa muncitoare rămîne în continuare legată de sectorul hotăritor, cel mai dinamic al economiei naţio­nale — industria, de a cărei dezvoltare depind moder­ti­­zarea întregii economii, pro­gresul întregii societăţi. Clasa muncitoare a fost şi rămîne clasa cea mai omogenă, pur­tătoare consecventă a ideo­logiei marxist-leniniste, a ideilor socialismului, luptă­­toarea cea mai hotărîtă pen­tru transformarea radicală a societăţii în spiritul acestor idei. Experienţa bogată acumu­lată in conducerea societăţii( capacitatea mobilizatoare) spiritul de disciplină şi orga­nizare care-i sînt proprii şi pe care le imprimă întregu­lui popor, consecvenţa şi fermitatea politică, înalta sa conştiinţă revoluţionară si­tuează clasa muncitoare în fruntea luptei întregii na­ţiuni pentru progresul con­stant al României pe drumul socialismului. In anii socia­lismului, sub imperiul pro­greselor mari realizate în economia românească, pe ca­lea industrializării și moder­nizării, a dezvoltării impe­(Continuare in pag. 2-a1 U PORŢILE DE FIER:­­■ D­in­ . . ... . ... .. . a fost dată in exploatare ecluza de pe malul românesc al Dunării Miercuri, ecluza de pe ma­lul românesc al Dunării a fost dată în exploatare în e­­tapă definitivă. Vasele româ­neşti „Slatina“, „Porţile de Fier“ şi vasul bulgăresc de pasageri „Dimităr Blagoev“ au fost primele nave fluviale care au traversat, printr-o dublă ecluzare dinspre Tr. Severin spre Orşova, imen­sul culoar din beton şi oţel ce se întinde pe aproape 700 m. Operaţiile de ecluzare — ne-a precizat STELIAN DE­­DU, inginer-şef al Centralei hidroelectrice — au decurs in condiţii optime. Instalaţiile purtînd marca de fabricaţie a Uzinelor constructoare­ de maşini Reşiţa, Şantierului naval Galaţi şi Uzinei con­structoare de maşini agricole şi construcţii metalice din Bocşa s-au comportat excep­ţional. Timpul total al ma­nevrelor a însumat 45 minute, fiind egal cu cel prevăzut în proiecte. Acest lucru asigură posibilităţi ca, în funcţie şi de vitezele de deplasare a navelor, ecluzarea să dureze 75—90 minute pe vas sau pe convoiul de vase ce traver­sează Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Potrivit informaţiilor fur­nizate de ing. Alexandru Pe­­trescu, reprezentantul ţării noastre în Administraţia flu­vială a Porţilor de Fier, prin darea ecluzei româneşti în exploatare definitivă şi în urma amenajării culoarului similar de pe malul drept al Dunării, operaţie ce va avea, loc în următoarele două luni( timpul de trecere a navelor prin sectorul Porţile de Fier sector ce se întinde pe 117 km între Tr. Severin şi Mol­dova Veche, se va scurta de aproximativ patru ori. Va creşte viteza de deplasare şi tonajul pe vas şi se vor îm­bunătăţi condiţiile de naviga­ţie. In­ final, traficul fluvial în această zonă va ajunge, la aproximativ 50—60 milioane tone pe an. (Agerpres) O PROBLEMĂ DE EDUCAŢIE, O PROBLEMĂ DE CONŞTIINŢĂ RIDICAREA PERMANENTĂ A CALIFICĂRII PROFESIONALE Dezbaterile care vor avea loc în curînd în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor vor dobîndi substanţă şi finalitate nu­mai în măsura în care vor fi axate pe o problematică majoră izvorîtă din moda­lităţile şi experienţa dobîn­­dită în primul semestru, din sarcinile reieşite din docu­mentele elaborate de Con­gresul Uniunii Generale a Sindicatelor. Pornind de la aceste considerente am pur­tat discuţii cu cîţiva repre­zentanţi ai salariaţilor de la secţia trăgătoria de oţel moale a Uzinei de sîrmă şi produse din sîrmă Buzău la adunarea amintită pentru a ne edifica asupra proble­melor ce şi le propun să le abordeze atunci.­­ Ne vom prezenta la a­­dunarea generală a repre­zentanţilor salariaţilor cu satisfacţia că am realizat peste prevederile planului semestrial o productivitate a muncii de 4 tone sîrmă pe salariat şi că am redus cu 11 lei cheltuielile plani­ficate la mia de lei produc­ţie marfă, — afirma ingine­rul NICOLAE MAIER, şe­ful secţiei. O bună parte din cuvîntul meu se va con­centra însă asupra necesită­ţii ridicării nivelului pro­fesional al salariaţilor cu­rînd angajaţi prin cursuri temeinic organizate. Exploatarea la parametrii proiectaţi a maşinilor com­plexe de trefilat, a cuptoru­lui pentru recoacerea sîr­­melor destinate fabricării şuruburilor, a instalaţiilor moderne de înaltă tehnici­tate care vor fi montate pînă la finele anului în hala T.O.M. cere mîini is­cusite, sigure pe meserie. Iată de ce şeful secţiei si­tuează în centrul atenţiei repartizarea proaspeţilor absolvenţi ai şcolii profesio­nale de pe lingă uzină, ală­turi de muncitori fruntaşi, dotaţi cu însuşiri didactice. Trefilatorul Constantin Florea, tratamentistul Ni­­colae Dinu şi maistrul Şte­fan Ciobanu consideră că ar fi necesar să fie supuse discuţiei adunării generale a reprezentanţilor salaria­ţilor unele cazuri de încăl­cări ale disciplinei care se mai întîlnesc în secţie, fap­tul că fondul de timp des­tinat producţiei nu este u­­tilizat la întreaga sa valoa­re, că nu totdeauna se face simţită atitudinea combati­vă faţă de acei chiulangii care nesocotesc programul de lucru şi ignoră prescrip­ţiile regulamentului de or­dine interioară. „Vom adop­ta — spunea CONSTANTIN FLOREA — o atitudine in­transigentă faţă de aseme­nea fenomene negative. A­­ceasta cu atit mai mult cu M. DORAŞ (Continuare in pag. 2­ a) Adunările generale ale salariaţilor Tovarăşului EDWARD CIEREK Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului PIOTR JAROSZEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare PoloneVARŞOVIA Dragi tovarăşi, „­­ Cu prilejul celei de-a XXVII-a aniversari a Zilei Re­naşterii Poloniei, vă adresăm dv. şi poporului polonez, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al întregului popor român şi al nostru personal felicitări cordiale şi un cald salut tovărăşesc. Comuniştii, întregul nostru popor se bucură din toata inima de realizările remarcabile obţinute în opera de edificare a societăţii socialiste în Republica Populară Polonă şi urmăresc cu profundă simpatie şi solidaritate eforturile depuse de poporul polonez, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez pentru progresul economiei, ştiinţei, culturii şi ridicarea nivelului său de trai, pentru perfecţionarea organizării vieţii sociale. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă vor cunoaşte o dezvoltare continuă, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţiona­lismului socialist, în interesul popoarelor român şi po­lonez, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, cauzei socialismului şi păcii în lume. ‘ Cu ocazia acestei mari sărbători, vă urăm dumnea­voastră, dragi tovarăşi, întregului popor polonez, noi succese în dezvoltarea multilaterală a Poloniei socia­liste. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next