Munca, august 1971 (Anul 27, nr. 7374-7399)
1971-08-02 / nr. 7374
Adunările generale ale salariaţilor Mecanizarea şi prefabricarea— „cheia“ realizării la termen a lucrărilor de construcţii Prin natura lucrurilor, constructorii sunt prin excelenţă făuritorii noului. Ei schimbă Înfăţişarea oraşelor şi satelor. Din materie inertă, ciment, var, cărămizi şi oţel, durează construcţii pentru om. In Maramureş, meseria de constructor se află la loc de cinste. Acest lucru înseamnă în primul rind faptul că ei, constructorii, trebuie să dea socoteală de felul cum gospodăresc avuţia încredinţată de partid şi de stat Indicatorii sintetici de plan In acest context laudă hărnicia constructorilor maramureşeni. Iată citeva idei ce s-au desprins din dezbaterile care au avut loc cu prilejul adunării generale a reprezentanţilor salariaţilor de la TRUSTUL DE CONSTRUCŢII LOCALE MARAMUREŞ. Intr-adevăr constructorii de la T.C.L. Maramureş au cu ce se mîndri. De pildă, planul de construcţii-montaj pe primul semestru al anului l-au realizat în proporţie de 109,2 la sută. Evidenţiindu-se în mod deosebit constructorii de la grupul de şantiere nr. 1 Baia Mare (113,7 la sută). In primele 6 luni ale anului constructorii de la T.C.L. Maramureş au pus în funcţiune 23 de obiective din care 668 apartamente, o splendidă casă de cultură la Baia Mare, un cămin muncitoresc pentru nefamilişti la Baia Sprie, o fabrică de pline la Târgu Lăpuş, mai multe poduri, amplificări de secţii Industriale şi altele. In darea de seamă a comitetului de direcţie prezentată de tovarăşul ing. şef Iesetribuţie de seamă la creşterea productivităţii muncii (105 la sută) a avut-o mărirea gradului de mecanizare şi industrializare a construcţiilor prin extinderea elementelor prefabricate, precum şi extinderea sistemului de organizare a muncii şi organizarea acordului global pe bază de contract angajant“. Cu toate acestea atenţia dezbaterilor şi jocul criticii a polarizat tocmai acest capitol, productivitatea muncii, unde de fapt succesele sunt cele mai semnificative. Acest lucru a demonstrat maturitatea acestui colectiv, spiritul de combativitate, convingerea că rezultatele obţinute nu prezintă limitele superioare ale potenţelor intelectuale şi fizice ale colectivului de la T.C.L. Maramureş. „ Pe seama creşterii productivităţii muncii s-a obţinut un spor de producţie de peste 8,4 milioane lei — a subliniat în cuvintul său Inginerul Simion Armaşu. Practic acest lucru Înseamnă 210 apartamente în plus. Cind ne gindim insă la faptul că utilajele noastre nu au fost folosite la capacitatea lor nu putem fi mulţumiţi de ceea ce am realizat. Este necesar ■ă chibzuim mai mult, să alegem tehnologiile prin care să valorificăm din plin zestrea noastră de utilaje. Luînd cuvintul în cadrul adunării Ludovic Progli, preşedintele comitetului sindicatului de la Grupul de şantiere nr. I a criticat faptul că nu in toate cazurile conducerea grupului reuşeşte să-şi gospodărească meseriaşii pentru că elaborarea sarcinilor da plan poartă o Adler se specifică : „O non- puternică amprentă a empirismului. Astfel, sunt sezoane cinci mulţi meseriaşi sunt disponibili, iar în alte ocazii se duce lipsă de meseriaşi (parchetari, zugravi, vopsitori, dulgheri, etc). Astfel productivitatea muncii rămîne ceva de domeniul hazardului. Referindu-se la deficienţele în planificare ing. Augustin Tohătean a spus : — Nu pot lua planul pe 1972 în serios. In acest an colectivul nostru realizează o producţie valorică de 40 milioane lei, iar pentru 1972 sarcinile de plan sunt mult sub posibilităţile noastre. Am aflat că pe parcurs nu se vor suplimenta sarcini de plan. Implicit acest lucru va însemna şi neritmicitate. Numeroşi vorbitori au făcut referiri la necesitatea de a îmbunătăţi sistemul de planificare în construcţii. Referindu-se la rezervele care există în domeniul sporirii productivităţii muncii, economistul Iosif Sanislau a precizat : „ Pe ansamblul trustului procentul de utilizare a fondului de timp a înregistrat faţă de anul trecut o creştere. Totuşi nu s-a ajuns la nivelul dorit. Absenţele nemotivate, concediile fără plată, desele întreruperi de activitate au dus la risipirea unui fond de timp însemnat, ceea ce se poate echivala cu munca a 110 oameni. Este necesar să punem capăt acestor anomalii, să dăm dovadă de constructori cu o conştiinţă înaintată. Din discuţii a reieşit clar faptul că realizarea planului pe 1971 va decurge în condiţii bune. Există insă posibilităţi de sporire a lucrărilor de construcţii. Este vorba In primul rind de mă(Continuare in pag. 2-a) Celei de-a 17-a Conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Censuikyo — Conferinţa Dumneavoastră are loc în condiţiile unor puternice schimbări in lume, cinci popoare întregi se ridică în mod viguros împotriva politicii imperialiste de asuprire şi dictat, pentru eliberare şi independenţă naţională, pentru retragerea trupelor străine şi lichidarea bazelor militare de pe teritoriul altor state, pentru afirmarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a trăi liber in pace, fără dominaţie străină. In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, adresez un cald şi cordial salut participanţilor la cea de-a 17-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen, împreună cu urările de deplin succes lucrărilor conferinţei. In cadrul eforturilor pe care harnicul şi greu încercatul popor japonez le desfăşoară pentru înlăturarea spectrului războiului atomic, ale cărui orori le-a trăit, pentru o dezvoltare paşnică şi constructivă, activitatea neobosită, militantă a Consiliului japonez împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensukyo — Îndeplineşte un rol de mare însemnătate şi constituie, în acelaşi timp, un aport de seamă la lupta tuturor popoarelor împotriva imperialismului şi a politicii sale agresive, pentru instaurarea unui climat internaţional de nuee şi prietenie, de colaborare şi securitate internaţională. Cursa înarmărilor, acumularea stocurilor de arme nucleare şi de alte mijloace de distrugere în masă apasă greu pe umerii popoarelor şi reprezintă un grav pericol pentru pacea lumii, pentru viitorul omenirii. De aceea, România consideră că este necesar să se facă totul pentru a se pune capăt cursei înarmărilor. Popoarele trebuie să impună scoaterea în afara legii şi lichidarea armei nucleare ! Trebuie interzise folosirea, producerea şi ameninţarea cu arma nucleară ! In spiritul sentimentelor întregului nostru popor, România acţionează, alături de celelalte forţe democratice, progresiste şi iubitoare de pace, pentru înfăptuirea de măsuri practice in domeniul dezarmării generale şi, in primul rind, al dezarmării nucleare, pentru lichide,ea bazelor militare, retragerea trupelor de pe teritorii străine, desfiinţarea blocurilor militare — obiective de a căror realizare depinde progresul in pace şi cooperare al umanităţii. Ca şi pinâ acum, România socialistă va milita cu consecvenţă pentru zădărnicirea politicii imperialiste de dictat, imixtiuni şi agresiune, pentru încetarea războiului agresiv dus de S.U.A. împotriva poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina, pentru lichidarea celorlalte surse de război şi conflict existente in diferite regiuni ale lumii, pentru respectarea dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî propriile destine, fară nici un amestec din afară. Urind succes deplin lucrărilor Conferinţei, vreau să vă asigur că România, Întregul popor român vor acţiona şi un viitor pentru întărirea unităţii tuturor forţelor antiimperialiste In lupta pentru realizarea idealurilor de libertate şi independenţă ale popoarelor, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru progresul social, democraţie şi pace in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România întreaga ţară, an vast şantier al muncii voluntar-patriotice Oamenii muncii din întreaga ţară, tineri sau vîrstnici, bărbaţi sau femei, muncitori, tehnicieni sau ingineri şi alături de ei elevi şi gospodine au fost prezenţi sîmbătă şi duminică pe şantierele muncii voluntar-patriotice. In fiecare judeţ mii şi mii de salariaţi din întreprinderi şi instituţii au ajutat la grăbirea muncilor de sezon sau efectuarea de amenajări pe ogoare, la înfrumuseţarea şi gospodărirea localităţilor, la amenajarea de noi baze de agrement sau pentru activităţi cultural-sportive. Iată ce ne-au transmis, în acest sens, corespondenţii noştri din judeţele ţării. ro Judeţul Braşov Peste 2 500 de salariaţi din întreprinderile industriale ale judeţului Braşov au răspuns la apelul organizaţiilor de partid şi al comitetelor sindicatelor de a munci duminică pe ogoarele judeţului. Muncitorii şi cadrele tehnice, în frunte cu comuniştii, au prestat peste 15 000 ore la lucrări de strictă actualitate , din campania agricolă de vară, creind condiţii pentru devansarea termenelor de strîngere a recoltei şi de insăminţare a culturilor duble. Au fost prezenţi salariaţi de la Uzinele de autocamioane „Tractorul“, „Rulmentul“, „Metrom“, Complexul CFR din Braşov, UPRUC şi Combinatul chimic din Făgăraş, „Electroprecizia“ Săcele, „6 Martie“ Zărneşti şi din alte numeroase întreprinderi. Toţi au lucrat cu aceeaşi pasiune şi conştiinciozitate ca şi în producţie, la plivit legume, cartofi şi sfeclă, la strinsul şi transportatul paielor, cerealelor şi finului pe terenurile aparţinînd CAP-urilor Mateniş, Stupini, Hălchiu, Rîşnov, Voila, Voevodeni, Codlea şi altele. (ILIE MIHALEA, coresp. ziarului MUNCA) • Judeţul Vrancea Continuind bogatele tradiţii ale muncii patriotice, sute de cetăţeni, tineri şi virstnici, din judeţul Vrancea au desfăşurat ieri ample acţiuni gospodăreşti şi de ajutorare a unităţilor agricole in campania de vară. Brigăzi de tineri muncitori de la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului. Fabrica de confecţii şi întreprinderea Vinexport din municipiul Focşani au putut fi intilniţi pe lanurile cooperativelor din Cimpineanca şi Goleşti lucrind cu sirgurnţă la depozitarea baloturilor de paie şi la transportul griului către bazele de recepţie. Cuvinte de mulţumire a adresat conducerea CAP Mărăşeşti celor 80 de salariaţi de la Fabrica „Chimiea", pentru sprijinul primit ieri la evacuarea paielor. Numeroşi tineri din Fancin, Adjad au recoltat ieri importante cantităţi de plante medicinale, iar două brigăzi de tineri muncitori şi elevi din Odobeşti au lucrat la amenajarea (Continuare In pag- ° ) CHEMARE adresată tuturor studenţilor ţării de către Brigada de muncă patriotică a studenţilor activişti participanţi la Tabăra de instruire organizată de U. A. S. R. la Izvorul Mureşului Simţindu-ne puternic mobilizaţi politic de înflăcăratele îndemnuri adresate tineretului şi organizaţiei sale revoluţionare de către secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul Consfătuirii de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative — noi, studenţi, activişti aflaţi în Tabăra de instruire organizată de Comitetul Executiv al Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România la Izvorul Mureşului, am hotărît să ne constituim în Brigadă de muncă patriotică pentru a lucra in luna august pe şantierul noului local al Institutului politehnic din Bucureşti. In aceste zile în care întregul nostru popor, şi In rîndurile sale tineretul, îşi exprimă prin grăitoare fapte de muncă deplina aprobare şi satisfacţie faţă de măsurile propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activită(Continuare in pag. 3-a) Proletari din toate ţările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAI Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7374 B Luni 2 august 1971 B 4 pagini 30 bani I A XI-a ediţie a Premiului 1 ORA 8,30 : din faţa Palatului Telefoanelor s-a dat startul in cea mai grea cursă, proba de ştafetă 3x10 km ziarului „Munca“ la marş ORA 11,15 . in faţa obiectivului, echipa P.T.T. Perşinaru, Staicu, Jugănaru şi antrenorul Dumitru Paraschivescu, cîştigătoarea ediţiei In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU au avut loc festivităţile consacrate Zilei marinei Ieri, prima zi de august, la mare, în porturile fluviale şi de pe rîurile interioare, pe şantiere de construcţii navale, pe navele aflate în largul mărilor şi oceanelor, marinarii noştri au sărbătorit tradiţionala Zi a marinei. Ca şi în ceilalţi ani, manifestările centrale ale acestei festivităţi s-au desfăşurat în cadrul generos al portului Mangalia. Este o zi însorită. Vasele au arborat marele pavoaz şi ghirlandele multicolore de steguleţe întinse din catarg un catarg imprimă portului o atmosferă sărbătorească. încă de dimineaţă mii şi mii de cetăţeni din Mangalia, turişti aflaţi la odihnă, locuitori din satele învecinate s-au adunat pe arterele principale, pe marele dig ce închide bazinul portului şi la balcoanele modernelor hotele ce dau către mare. Sărbătoarea marinarilor, a celor care, stăpînind tehnica de luptă de înaltă perfecţiune, străjuiesc hotarele maritime ale ţării, a celor care, înfruntînd dificultăţile marilor distanţe, ce străbat staţiunile Nep poartă pavilionul românesc pe cele mai îndepărtate meridiane, a lucrătorilor portuari şi a constructorilor de nave, este o sărbătoare îndrăgită, o sărbătoare a întregului popor. Festivităţile s-au desfăşurat în prezenţa conducătorilor de partid şi de stat, a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasila Patilineţ, Ion Stănescu. Au luat parte, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai guvernului, reprezentanţi ai organelor judeţene de partid şi de stat, generali şi ofiţeri superiori. In tribunele amenajate pe navele ancorate în port se aflau, de asemenea, ataşaţi militari, aero şi navali, acreditaţi în Republica Socialistă România. După ce au străbătut drumul de la Neptun, una din staţiunile constelaţiei Mangalia Nord, conducătorii de partid şi de stat sosesc în incinta avanportului Mangalia. De-a lungul întregului traseu, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat li s-a făcut o întîmpinare plină de căldură şi entuziasm. De o parte şi de alta a arterelor tun, Saturn şi Mangalia mii de oameni aplaudă, ovaţionează, flutură steguleţe. Este ora zece. Un sunet prelung de trompetă vesteşte sosirea conducătorilor de partid şi de stat în port, locul de desfăşurare a manifestărilor. La o comandă, echipajele vaselor ancorate în port prezintă armele pentru onor. In întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat vine viceamiralul Grigore Marteş, comandantul marinei militare, care prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al Forţelor Armata ale Republicii Socialista România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de ministrul Forţelor Armate, general de armată Ion Ioniţă, trece în revistă compania de onoare. Apoi, secretarul general al partidului, împreună cu ceilalţi conducători, urcă pe puntea vasului comandant ancorat la chei şi adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei marinei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică, în timp ce se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România, se trag 21 salve de artilerie. (Continuare In pag. 2-a) Sosirea unei delegaţii a Uniunii Sindicatelor din R. F. a Germaniei Duminică a sosit în Capitală o delegaţie a Uniunii Sindicatelor din R.F. a Germaniei — D.G.B. — condusă de Heinz Oskar Vetter, preşedintele D.G.B., care va face o vizită în ţara noastră la invitaţia Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Din delegaţie fac parte Bernhard Tacke, vicepreşedinte al D.G.B., Erich Frister, preşedintele Sindicatului învăţămînt, Otto Kersten, şeful secţiei internaţionale a D.G.B. La sosire, pe aeroportul internaţional Otopeni, delegaţia D.G.R. a fost întîmpinată de Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Gheorghe Stuparu, vicepreşedinte al Consiliului Central, Gheorghe Borş, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., Ilie Frunză, adjunct al şefului Comisiei pentru problemele relaţiilor internaţionale ale sindicatelor, de activişti sindicali. Au fost prezenţi, de asemenea, Franz Keil, însărcinat cu afaceri al Ambasadei Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti, membri ai Ambasadei. ★ în cursul după-amiezii, oaspeţii din R.F. a Germaniei au vizitat noile cartiere de locuinţe şi diferite obiective social-culturale din Bucureşti. Seara, Biroul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a oferit un dineu în onoarea delegaţiei Uniunii sindicatelor din R.F. a Germaniei, conduse de Heinz Oskar Vetter, preşedintele D.G.R. Au luat parte Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Nicolae Gavrilescu, Gheorghe Stuparu, vicepreşedinţi ai Consiliului Central, Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Maria Stănescu, preşedinta Comitetului Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cultură, Gheorghe Borş, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti, membri ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., Ilie Frunză, adjunct al şefului Comisiei pentru problemele relaţiilor internaţionale ale sindicatelor. De asemenea, a participat Franz Keil, însărcinat cu afaceri al Ambasadei R.F. a Germaniei la Bucureşti. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST BULGAR SOFIA Cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a creării Partidului Comunist Bulgar, în numele comuniștilor, al întregului popor român, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, vă adresează dumneavoastră şi tuturor comuniștilor bulgari un salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări. Crearea în urmă cu opt decenii a partidului marxist al clasei muncitoare a avut o mare importanţă in organizarea luptei forţelor înaintate ale societăţii bulgare pentru înfăptuirea aspiraţiilor de libertate, democraţie şi progres social. Transformarea partidului proletar din Bulgaria în Partid Comunist, in 1919, a marcat o etapă superioară în istoria mişcării muncitoreşti bulgare. Partidul Comunist Bulgar s-a situat neabătut în fruntea maselor populare, împotriva exploatării capitaliste, reacţiunii şi fascismului, pentru eliberare naţională, pentru socialism. Această luptă a fost încununată de succes la 9 septembrie 1944, când, în condiţiile favorabile ale victoriilor armatei sovietice asupra fascismului, forţele patriotice, conduse de Partidul Comunist Bulgar, au doborit dictatura monarho-fascistă, instaurînd puterea populară. După victoria revoluţiei socialiste, oamenii muncii din Republica Populară Bulgaria au înfăptuit, sub conducerea Partidului Comunist şi a Comitetului său Central, transformări adinei în viaţa societăţii, obţinind succese remarcabile în construcţia socialistă, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai. Poporul român şi poporul bulgar, mişcarea muncitorească şi socialistă din cele două ţări, partidele noastre comuniste au statornicit trainice legături de solidaritate şi întrajutorare frăţească în lupta lor revoluţionară, pentru eliberare naţională şi socială. In anii construcţiei socialiste, prietenia româno-bulgară a fost ridicată pe o treaptă superioară, căpătînd un conţinut nou şi bogat. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, se vor dezvolta necontenit şi în viitor pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, în interesul popoarelor român şi bulgar, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cauzei socialismului şi păcii în lume. De ziua acestui glorios jubileu vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi mari succese în opera de construire a societăţii socialiste dezvoltate, de înflorire a patriei dumneavoastră. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN