Munca, august 1971 (Anul 27, nr. 7374-7399)

1971-08-02 / nr. 7374

Adunările generale ale salariaţilor Mecanizarea şi prefabricarea— „cheia“ realizării la termen a lucrărilor de construcţii Prin natura lucrurilor, cons­tructorii sunt prin excelenţă făuritorii noului. Ei schimbă Înfăţişarea oraşelor şi sate­lor. Din materie inertă, ci­ment, var, cărămizi şi oţel, durează construcţii pentru om. In Maramureş, mese­ria de constructor se află la loc de cinste. Acest lucru în­seamnă în primul rind fap­tul că ei, constructorii, tre­buie să dea socoteală de felul cum gospodăresc avuţia în­credinţată de partid şi de stat Indicatorii sintetici de plan In acest context laudă hăr­nicia constructorilor mara­mureşeni. Iată citeva idei ce s-au desprins din dezbate­rile care au avut loc cu pri­lejul adunării generale a re­prezentanţilor salariaţilor de la TRUSTUL DE CONS­TRUCŢII LOCALE MARA­MUREŞ. Intr-adevăr cons­tructorii de la T.C.L. Ma­ramureş au cu ce se mîndri. De pildă, planul de construc­­ţii-montaj pe primul semes­tru al anului l-au realizat în proporţie de 109,2 la sută. Evidenţiindu-se în mod deo­sebit constructorii de la grupul de şantiere nr. 1 Baia Mare (113,7 la sută). In primele 6 luni ale anului constructorii de la T.C.L. Maramureş au pus în func­ţiune 23 de obiective din care 668 apartamente, o splendidă casă de cultură la Baia Mare, un cămin muncito­resc pentru nefamilişti la Baia Sprie, o fabrică de pline la Târgu Lăpuş, mai multe poduri, amplificări de secţii Industriale şi altele. In darea de seamă a comi­tetului de direcţie prezentată de tovarăşul ing. şef Iese­tribuţie de seamă la creşte­rea productivităţii muncii (105 la sută) a avut-o mări­rea gradului de mecanizare şi industrializare a construc­ţiilor prin extinderea ele­mentelor prefabricate, pre­cum şi extinderea sistemului de organizare a muncii şi or­ganizarea acordului global pe bază de contract anga­­jant“. Cu toate acestea aten­ţia dezbaterilor şi jocul cri­ticii a polarizat tocmai acest capitol, productivitatea mun­cii, unde de fapt succesele sunt cele mai semnificative. Acest lucru a demonstrat maturitatea acestui colectiv, spiritul de combativitate, convingerea că rezultatele obţinute nu prezintă limitele superioare ale potenţelor in­telectuale şi fizice ale co­lectivului de la T.C.L. Mara­mureş. „ Pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii s-a obţi­nut un spor de producţie de peste 8,4 milioane lei — a subliniat în cuvintul său In­ginerul Simion Armaşu. Practic acest lucru Înseamnă 210 apartamente în plus. Cind ne gindim insă la faptul că utilajele noastre nu au fost folosite la capacitatea lor nu putem fi mulţumiţi de ceea ce am realizat. Este necesar ■ă chibzuim mai mult, să ale­gem tehnologiile prin care să valorificăm din plin zestrea noastră de utilaje. Luînd­ cuvintul în cadrul adunării Ludovic Progli, pre­şedintele comitetului sindi­catului de la Grupul de şan­tiere nr. I a criticat faptul că nu in toate cazurile con­ducerea grupului reuşeşte să-şi gospodărească mese­riaşii pentru că elaborarea sarcinilor da plan poartă o Adler se specifică : „O non- puternică amprentă a empi­rismului. Astfel, sunt sezoa­ne cinci mulţi meseriaşi sunt disponibili, iar în alte ocazii se duce lipsă de meseriaşi (parchetari, zugravi, vopsi­tori, dulgheri, etc). Astfel pro­ductivitatea muncii rămîne ceva de domeniul hazardului. Referindu-se la deficien­ţele în planificare ing. Au­gustin Tohătean a spus : — Nu pot lua planul pe 1972 în serios. In acest an colectivul nostru realizează o producţie valorică de 40 mi­lioane lei, iar pentru 1972 sarcinile de plan sunt mult sub posibilităţile noastre. Am aflat că pe parcurs nu se vor suplimenta sarcini de plan. Implicit acest lucru va în­semna şi neritmicitate. Numeroşi vorbitori au fă­cut referiri la necesitatea de a îmbunătăţi sistemul de pla­nificare în construcţii. Refe­rindu-se la rezervele care există în domeniul sporirii productivităţii muncii, econo­mistul Iosif Sanislau a pre­cizat : „ Pe ansamblul trustului procentul de utilizare a fon­dului de timp a înregistrat faţă de anul trecut o creştere. Totuşi nu s-a ajuns la nivelul dorit. Absenţele nemotivate, concediile fără plată, desele întreruperi de activitate au dus la risipirea unui fond de timp însemnat, ceea ce se poate echivala cu munca a 110 oameni. Este necesar să punem capăt acestor anoma­lii, să dăm dovadă de con­structori cu o conştiinţă îna­intată. Din discuţii a reieşit clar faptul că realizarea planului pe 1971 va decurge în con­diţii bune. Există insă po­sibilităţi de sporire a lucră­rilor de construcţii. Este vorba In primul rind de mă­(Continuare in pag. 2-a) Celei de-a 17-a Conferinţe internaţionale împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Censuikyo — Conferinţa Dumneavoastră are loc în condiţiile unor puternice schimbări in lume, cinci popoare întregi se ri­dică în mod viguros împotriva politicii imperialiste de asuprire şi dictat, pentru eliberare şi independenţă na­ţională, pentru retragerea trupelor străine şi lichidarea bazelor militare de pe teritoriul altor state, pentru afirmarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a trăi liber in pace, fără dominaţie străină. In numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, adre­sez un cald şi cordial salut participanţilor la cea de-a 17-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor ato­mice şi cu hidrogen, împreună cu urările de deplin suc­ces lucrărilor conferinţei. In cadrul eforturilor pe care harnicul şi greu încercatul popor japonez le desfăşoară pentru înlăturarea spectrului războiului atomic, ale cărui orori le-a trăit, pentru o dezvoltare paşnică şi constructivă, activitatea neobosită, militantă a Consiliului japonez împotriva bombelor ato­mice şi cu hidrogen — Gensu­kyo — Îndeplineşte un rol de mare însemnătate şi constituie, în acelaşi timp, un aport de seamă la lupta tuturor popoarelor împotriva im­perialismului şi a politicii sale agresive, pentru instaura­rea unui climat internaţional de nu­ee şi prietenie, de co­laborare şi securitate internaţională. Cursa înarmărilor, acumularea stocurilor de arme nu­cleare şi de alte mijloace de distrugere în masă apasă greu pe umerii popoarelor şi reprezintă un grav pericol pentru pacea lumii, pentru viitorul omenirii. De aceea, România consideră că este necesar să se facă totul pen­tru a se pune capăt cursei înarmărilor. Popoarele trebuie să impună scoaterea în afara legii şi lichidarea armei nu­cleare ! Trebuie interzise folosirea, producerea şi amenin­ţarea cu arma nucleară ! In spiritul sentimentelor întregului nostru popor, Româ­nia acţionează, alături de celelalte forţe democratice, progresiste şi iubitoare de pace, pentru înfăptuirea de măsuri practice in domeniul dezarmării generale şi, in primul rind, al dezarmării nucleare, pentru lichide,­ea ba­zelor militare, retragerea trupelor de pe teritorii străine, desfiinţarea blocurilor militare — obiective de a căror realizare depinde progresul in pace şi cooperare al uma­nităţii. Ca şi pinâ acum, România socialistă va milita cu con­secvenţă pentru zădărnicirea politicii imperialiste de dictat, imixtiuni şi agresiune, pentru încetarea războiului agresiv dus de S.U.A. împotriva poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina, pentru lichidarea ce­lorlalte surse de război şi conflict existente in diferite regiuni ale lumii, pentru respectarea dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî propriile destine, fară nici un amestec din afară. Urind succes deplin lucrărilor­ Conferinţei, vreau să vă asigur că România, Întregul popor român vor acţiona şi un viitor pentru întărirea unităţii tuturor forţelor antiim­­perialiste In lupta pentru realizarea idealurilor de libertate şi independenţă ale popoarelor, împotriva imperialismu­lui, colonialismului şi neocolonialismului, pentru pro­gresul social, democraţie şi pace in lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România întreaga ţară, an vast şantier al muncii voluntar-patriotice Oamenii muncii din întreaga ţară, tineri sau vîrstnici, bărbaţi sau femei, muncitori, tehnicieni sau ingineri şi alături de ei elevi şi gospodine au fost prezenţi sîmbătă şi duminică pe şantierele muncii voluntar-patriotice. In fiecare judeţ mii şi mii de salariaţi din întreprinderi şi instituţii au ajutat la grăbirea muncilor de se­­zon sau efectuarea de amenajări pe ogoare, la înfrumuseţarea şi gospodărirea localităţilor, la amenajarea de noi baze de agrement sau pentru activităţi cultural-sportive. Iată ce ne-au transmis, în acest sens, corespondenţii noştri din judeţele ţării. r­o Judeţul Braşov­ ­ Peste 2 500 de salariaţi din­­ întreprinderile industriale a­­­le judeţului Braşov au răs­­­puns la apelul organizaţiilor­­ de partid şi al comitetelor­­ sindicatelor de a munci du­­­minică pe ogoarele judeţului.­­ Muncitorii şi cadrele tehnice,­­ în frunte cu comuniştii, au­­ prestat peste 15 000 ore la lu­­­­crări de strictă actualitate , din campania agricolă de vară, creind condiţii pentru devansarea termenelor de strîngere a recoltei şi de in­­săminţare a culturilor duble. Au fost prezenţi salariaţi de la Uzinele de autocamioane „Tractorul“, „Rulmentul“, „Metrom“, Complexul CFR din Braşov, UPRUC şi Com­binatul chimic din Făgăraş, „Electroprecizia“ Săcele, „6 Martie“ Zărneşti şi din alte numeroase întreprinderi. Toţi au lucrat cu aceeaşi pasiune şi conştiinciozitate ca şi în producţie, la plivit le­gume, cartofi şi sfeclă, la strinsul şi transportatul paie­lor, cerealelor şi finului pe terenurile aparţinînd CAP-u­­rilor Mateniş, Stupini, Hăl­­chiu, Rîşnov, Voila, Voevo­­deni, Codlea şi altele. (ILIE MIHALEA, coresp. ziarului MUNCA) • Judeţul Vrancea Continuind bogatele tradi­ţii ale muncii patriotice, sute de cetăţeni, tineri şi virstnici, din judeţul Vrancea au des­făşurat ieri ample acţiuni gospodăreşti şi de ajutorare a unităţilor agricole in cam­pania de vară. Brigăzi de tineri muncitori de la Com­binatul de exploatare şi in­dustrializare a lemnului. Fa­brica de confecţii şi între­prinderea Vinexport din mu­nicipiul Focşani au putut fi intilniţi pe lanurile coopera­tivelor din Cimpineanca şi Goleşti lucrind cu sirgurnţă la depozitarea baloturilor de paie şi la transportul griu­lui către bazele de recepţie. Cuvinte de mulţumire a a­­dresat conducerea CAP Mă­­răşeşti celor 80 de salariaţi de la Fabrica „Chimiea", pen­tru sprijinul primit ieri la evacuarea paielor. Numeroşi tineri din Fancin, Adjad au recoltat ieri importante can­tităţi de plante medicinale, iar două brigăzi de tineri muncitori şi elevi din Odo­­beşti au lucrat la amenajarea (Continuare In pag- ° ) CHEMARE adresată tuturor studenţilor ţării de către Brigada de muncă patriotică a studenţilor activişti participanţi la Tabăra de instruire organizată de U. A. S. R. la Izvorul Mureşului Simţindu-ne puternic mobilizaţi politic de în­­flăcăratele îndemnuri adresate tineretului şi or­ganizaţiei sale revoluţionare de către secretarul general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul Consfătuirii de lucru cu ac­tivul de partid din domeniul ideologiei şi al ac­tivităţii politice şi cultural-educative — noi, stu­denţi, activişti aflaţi în Tabăra de instruire or­ganizată de Comitetul Executiv al Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţeşti din România la Izvorul Mu­reşului, am hotărît să ne constituim în Brigadă de muncă patriotică pentru a lucra in luna au­gust pe şantierul noului local al Institutului po­litehnic din Bucureşti. In aceste zile în care întregul nostru popor, şi In rîndurile sale tineretul, îşi exprimă prin grăi­toare fapte de muncă deplina aprobare şi satis­facţie faţă de măsurile propuse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activită­(Continuare in pag. 3-a) Proletari din toate ţările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAI Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7374 B Luni 2 august 1971 B 4 pagini 30 bani I A XI-a ediţie a Premiului 1 ORA 8,30 : din faţa Palatului Telefoanelor s-a dat startul in­­ cea mai grea cursă, proba de ştafetă 3x10 km ziarului „Munca“ la marş ORA 11,15 . in faţa obiectivului, echipa P.T.T. Perşinaru, Stai­­cu, Jugănaru şi antrenorul Dumitru Paraschivescu, cîştigă­toarea ediţiei In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU au avut loc festivităţile consacrate Zilei marinei Ieri, prima zi de august, la mare, în porturile flu­viale şi de pe rîurile inte­rioare, pe şantiere de con­strucţii navale, pe navele aflate în largul mărilor şi oceanelor, marinarii noştri au sărbătorit tradiţionala Zi a marinei. Ca şi în ceilalţi ani, ma­nifestările centrale ale a­­cestei festivităţi s-au des­făşurat în cadrul generos al portului Mangalia. Este o zi însorită. Vase­le au arborat marele pa­voaz şi ghirlandele multi­colore de steguleţe întinse din catarg un catarg im­primă portului o atmosferă sărbătorească. încă de di­mineaţă mii şi mii de cetă­ţeni din Mangalia, turişti aflaţi la odihnă, locuitori din satele învecinate s-au adunat pe arterele princi­pale, pe marele dig ce în­chide bazinul portului şi la balcoanele modernelor ho­tele ce dau către mare. Sărbătoarea marinarilor, a celor care, stăpînind tehni­ca de luptă de înaltă per­fecţiune, străjuiesc hotare­le maritime ale ţării, a ce­lor care, înfruntînd difi­cultăţile marilor distanţe, ce străbat staţiunile Nep­ poartă pavilionul românesc pe cele mai îndepărtate meridiane, a lucrătorilor portuari şi a constructori­lor de nave, este o sărbă­toare îndrăgită, o sărbă­toare a întregului popor. Festivităţile s-au desfă­şurat în prezenţa conducă­torilor de partid şi de stat, a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Maxim Ber­­ghianu, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Va­sile Vîlcu, Miron Constan­­tinescu, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasila Patilineţ, Ion Stănescu. Au luat parte, de aseme­nea, membri ai C.C. al P.C.R., ai guvernului, re­prezentanţi ai organelor judeţene de partid şi de stat, generali şi ofiţeri su­periori. In tribunele amenajate pe navele ancorate în port se aflau, de asemenea, ata­şaţi militari, aero şi navali, acreditaţi în Republica So­cialistă România. După ce au străbătut drumul de la Neptun, una din staţiunile constelaţiei Mangalia Nord, conducă­torii de partid şi de stat sosesc în incinta avanpor­­tului Mangalia. De-a lun­gul întregului traseu, tova­răşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat li s-a fă­cut o întîmpinare plină de căldură şi entuziasm. De o parte şi­ de alta a arterelor tun, Saturn şi Mangalia mii de oameni aplaudă, ovaţionează, flutură stegu­­leţe. Este ora zece. Un sunet prelung de trompetă ves­teşte sosirea conducătorilor de partid şi de stat în port, locul de desfăşurare a ma­nifestărilor. La o comandă, echipajele vaselor ancorate în port prezintă armele pentru o­­nor. In întîmpinarea conducă­torilor de partid şi de stat vine viceamiralul Grigore Marteş, comandantul mari­nei militare, care prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, preşedintele Consiliului d­e Stat, comandantul su­prem al Forţelor Armata ale Republicii Socialista România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de mi­nistrul Forţelor Armate, general de armată Ion Ioniţă, trece în revistă compania de onoare. Apoi, secretarul general al par­tidului, împreună cu cei­lalţi conducători, urcă pe puntea vasului comandant ancorat la chei şi adresea­ză tuturor marinarilor fe­licitări cu prilejul Zilei marinei şi urări de noi suc­cese în pregătirea de luptă şi politică, în timp ce se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, se trag 21 salve de artilerie. (Continuare In pag. 2-a) Sosirea unei delegaţii a Uniunii Sindicatelor din R. F. a Germaniei Duminică a sosit în Ca­pitală o delegaţie a Uniu­nii Sindicatelor din R.F. a Germaniei — D.G.B. — con­dusă de Heinz Oskar Ve­tter, preşedintele D.G.B., care va face o vizită în ţa­ra noastră la invitaţia Con­siliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Din delegaţie fac parte Bernhard Tacke, vi­cepreşedinte al D.G.B., E­­rich Frister, preşedintele Sindicatului învăţămînt, O­­tto Kersten, şeful secţiei internaţionale a D.G.B. La sosire, pe aeroportul internaţional Otopeni, de­legaţia D.G.R. a fost în­­tîm­pinată de Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Gheor­­ghe Stuparu, vicepreşedin­te al Consiliului Central, Gheorghe Borş, preşedinte­le Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti, membru al Comitetului E­­xecutiv al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., Ilie Frun­ză, adjunct al şefului Co­misiei pentru problemele relaţiilor internaţionale ale sindicatelor, de activişti sindicali. Au fost prezenţi, de ase­menea, Franz Keil, însărci­nat cu afaceri al Ambasa­dei Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti, membri ai Ambasadei. ★ în cursul după-amiezii, oaspeţii din R.F. a Germa­niei au vizitat noile car­tiere de locuinţe şi diferite obiective social-culturale din Bucureşti. Seara, Biroul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a oferit un dineu în onoarea delegaţiei U­­niunii sindicatelor din R.F. a Germaniei, conduse de Heinz Oskar Vetter, pre­şedintele D.G.R. Au luat parte Virgil Tro­fin, preşedintele Consiliu­lui Central al U.G.S.R., Ni­colae Gavrilescu, Gheorghe Stuparu, vicepreşedinţi ai Consiliului Central, Lari­sa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., Maria Stănescu, preşedinta Comitetului U­­niunii sindicatelor din in­stituţiile de învăţămînt şi cultură, Gheorghe Borş, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti, membri ai Co­mitetului Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R., Ilie Frunză, adjunct al şefului Comisiei pentru problemele relaţiilor inter­naţionale ale sindicatelor.­­ De asemenea, a partici­pat Franz Keil, însărcinat cu afaceri al Ambasadei R.F. a Germaniei la Bucu­reşti. Dineul s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială, prietenească. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST BULGAR SOFIA Cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a creării Par­tidului Comunist Bulgar, în numele comuniștilor, al în­tregului popor român, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, vă adresează dumneavoastră şi tuturor comuniștilor bulgari un salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări. Crearea în urmă cu opt decenii a partidului marxist al clasei muncitoare a avut o mare importanţă in orga­nizarea luptei forţelor înaintate ale societăţii bulgare pen­tru înfăptuirea aspiraţiilor de libertate, democraţie şi pro­gres social. Transformarea partidului proletar din Bul­garia în Partid Comunist, in 1919, a marcat o etapă su­perioară în istoria mişcării muncitoreşti bulgare. Partidul Comunist Bulgar s-a situat neabătut în fruntea maselor populare, împotriva exploatării capitaliste, reacţiunii şi fas­cismului, pentru eliberare naţională, pentru socialism. Această luptă a fost încununată de succes la 9 septem­brie 1944, când, în condiţiile favorabile ale victoriilor ar­matei sovietice asupra fascismului, forţele patriotice, con­duse de Partidul Comunist Bulgar, au doborit dictatura monarho-fascistă, instaurînd puterea populară. După victoria revoluţiei socialiste, oamenii muncii din Republica Populară Bulgaria au înfăptuit, sub conduce­rea Partidului Comunist şi a Comitetului său Central, transformări adinei în viaţa societăţii, obţinind succese remarcabile în construcţia socialistă, în dezvoltarea indus­triei şi agriculturii, ştiinţei şi culturii, în ridicarea nive­lului de trai. Poporul român şi poporul bulgar, mişcarea muncito­rească şi socialistă din cele două ţări, partidele noastre comuniste au statornicit trainice legături de solidaritate şi întrajutorare frăţească în lupta lor revoluţionară, pen­tru eliberare naţională şi socială. In anii construcţiei socialiste, prietenia româno-bulgară a fost ridicată pe o treaptă superioară, căpătînd un conţinut nou şi bogat. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, se vor dezvolta necontenit şi în viitor pe baza principiilor marxism-leni­­nismului şi internaţionalismului socialist, în interesul po­poarelor român şi bulgar, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al cau­zei socialismului şi păcii în lume. De ziua acestui glorios jubileu vă urăm, dragi tova­răşi, noi şi mari succese în opera de construire a socie­tăţii socialiste dezvoltate, de înflorire a patriei dumnea­voastră. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Next