Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)

1971-09-01 / nr. 7400

LA NIVELUL EXIGENŢELOR ACTUALULUI CINCINAL Dezvoltarea urbanistică şi edilitar-gospodărească a localităţilor ţării Bilanţul cuprinzător făcut la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român privind rezultatele obţinute in dezvoltarea economiei ţării, în creşterea nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc, precum şi vastul program­, aprobat de Congres pentru făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, înfăţişează pers­pectiva luminoasă a Români­ei socialiste de a se situa în­tre ţările cu o civilizaţie şi un nivel de dezvoltare eco­­nomico-ştiinţifică şi social­­cultural­ă înaintat. Venind în întâmpinarea a­­cestui deziderat, măsurile în­treprinse de partid şi de gu­vern în cincinalul care a tre­cut pentru îmbunătăţirea or­ganizării administrative a ţării, pentru o mai judicioasă repartizare teritorială a for­ţelor de producţie, au asigu­rat dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor şi localită­ţilor ţării, o mai bună folo­sire a potenţialului material şi uman al ţării şi o valori­ficare superioară a resurse­lor de materii prime şi ma­teriale de care dispunem, au creat condiţii favorabile dez­voltării unor zone ale ţării şi unor localităţi rămase mai in urmă din punct de vedere e­­conomic, creşterii gradului de urbanizare a unor oraşe. De altfel multe localităţi din ţară cu o slabă dezvolta­re economică în trecut, cum ar fi: Zalău, Balş, Tîrgovişte, Vaslui, Slobozia, Slatina etc., după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, datorită amplasării unor in­dustrii, au înregistrat o dez­voltare impetuoasă, nemai­cunoscută în istoria lor. De asemenea, ca urmare a construirii în aceste localităţi a unor puternice unităţi in­dustriale, au avut loc profun­de transformări şi in struc­tura lor social-economică, in dotarea corespunzătoare cu clădiri social-culturale (spi­tale, şcoli, teatre, case de cultură), precum şi in con­struirea unui volum sporit de locuinţe, ceea ce a deter­minat, bineînţeles, creşterea gradului lor de urbanizare. în cincinalul 1966—1970, pentru îmbunătăţirea condi­­ţiilor de locuit ale populaţiei au fost construite din fondu­rile statului sau cu credite a­­cordate de stat peste 344 mii locuinţe, pentru dezvoltarea gospodăriei comunale au fost alocate investiţii de 6,8 mi­liarde lei. Au fost construite noi capacităţi de alimentare cu apă şi au fost extinse cele existente. Reţeaua de apă potabilă a fost extinsă cu a­­proape 1.450 km, iar reţeaua de canalizare cu peste 950 km. Cantitatea de apă pota­bilă distribuită a fost în 1970 cu 76% mai mare decit în 1965. Parcul de vehicule des­tinat transportului in comun a crescut cu 40%, ceea ce a creat condiţii mai bune des­făşurării acestei activităţi. De­­ asemenea, pentru ocroti­rea sănătăţii populaţiei au fost date în folosinţă in a­­ceastă perioadă importante unităţi spitaliceşti, în locali­tăţile Suceava, Hunedoara, Slobozia, Craiova, Oradea şi Cluj, precum şi noi policli­nici, dispensare şi alte unităţi sanitare, asigurîndu-se con­diţii din ce în ce mai bune pentru deservirea medicală a populaţiei. Rezultatele remarcabile ob­ţinute in dezvoltarea econo­mică şi social-culturală a ţă­rii, aşa cum sublinia tovară­şul Nicolae Ceauşescu,­­ „dovedesc că sensul funda­mental şi constant al politi­cii statului nostru, preocupa­rea primordială a partidului şi guvernului este creşterea bunăstării materiale şi spiri­tuale a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ridicarea ni­velului de civilizaţie a între­gii societăţi“. Fără îndoială că efortul impresionant pe care îl face societatea noastră în dome­niul investiţiilor în acest cin­cinal va asigura un ritm sus­ţinut al reproducţiei socialis­te lărgite şi pe această bază sporirea venitului naţional, suportul solid al creşterii ni­velului de trai al celor ce muncesc. în acest context, urmărind investiţiile prevăzute în cin­cinalul 1971—1975 pentru eco­nomia locală, constatăm că ele cresc cu peste 30% faţă de perioada cincinalului tre­cut. O privire de amănunt, de data aceasta asupra investiţi­ilor alocate economiei locale, ne arată că peste 23% sunt repartizate pentru acţiuni de gospodărie comunală , ali­mentare cu apă, canalizare, distribuţia gazelor naturale şi a energiei termice produ­se în regim combinat, trans­portul în comun urban de persoane, salubritate, străzi­­pavaje, spaţii verzi etc., spo­rind continuu potenţialul de producţie şi prestări de ser­vicii in acest domeniu, con­­­­tribuind totodată la dezvol­tarea urbanistică şi edilitar­­gospodărească­ a localităţilor. Din fondurile centralizate ale statului sau prin credite a­­cordate populaţiei se vor construi în această perioadă 520.000 locuinţe noi, ceea ce va însemna o îmbunătăţire substanţială a condiţiilor de locuit ale populaţiei urbane. Dar nu trebuie pierdut din vedere şi faptul că o mare însemnătate pentru ridicarea gradului de urbanizare a lo­calităţilor o are dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă şi de canalizare. Ca urmare, la finele anului 1975, lungi­mea reţelelor de alimentare, cu apă va ajunge la peste 11.000 km, iar a reţelelor de canalizare la peste 6.300 km. De menţionat că aproape in toate localităţile urbane din ţara noastră, între care şi u­­nele cunoscute pină nu de mult ca foste tîrguşoare, se conturează tot mai pregnant importante obiective indus­triale şi social-culturale care solicită importante lucrări e­­dilitar-gospodăreşti. Am in vedere în această direcţie, o­­raşe ca Tirgovişte, Focşani, Alba Iulia, Buzău, Botoşani, Vaslui, Zalău, Brăila, Turnu- Severin, Slobozia etc., sau chiar oraşe mai mici, ca de pildă Sebeş, Buhuşi, Slănic- Moldova, Comăneşti, Tg. Oc­na, Marghita, Năsăud şi Bis­triţa, Dorohoi, Turda, Sf. Gheorghe, Moreni, Tecuci, Topliţa, Tuşnad, Vişeu, Tg. Lăpuş, Tg. Neamţ, Slatina, Caracal, Cărei, Alexandria, Rm. Vîlcea, Adjud şi multe altele, în care încă din acest an au început lucrările pentru (Continuare în pag. 4-a) ANDREI PACURARU, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală mmsmm si mm DĂRUIRE Inginerul Grigore Pău­­nescu este şeful grupei de recepţie, cu sediul la Bra­şov, aparţinind Direcţiei generale tracţiune şi va­goane din Departamentul căilor ferate. Specialiştii care alcătuiesc această grupă recepţionează pro­duse — piese, subansam­­ble şi ansamble — pentru mijloacele de tracţiune ale căii ferate, respectiv loco­motive electrice, Diesel electrice şi Diesel hidrau­lice. O muncă care soli­cită multă atenţie, o înaltă responsabilitate. Dar nu despre modul cum inginerul păunescu se achită de sarcinile de serviciu ne-am propus să vorbim in cele ce urmea­ză (deşi ar fi multe lu­cruri bune de spus in a­­cest sens) ci despre „gru­pa obştească de cercetare tehnico-ştiinţifică“, pe care a iniţiat-o şi organi­zat-o. Este o grupă in cadrul căreia lucrează, ob­ştesc, peste 70 de intelec­tuali, ingineri, profesori, medici, economişti. — Ce v-a determinat şi porniţi o astfel de ac­ţiune ? — Ideea călăuzitoare a fost aceea că noi, specia­liştii din diferite domenii, putem şi trebuie să ne sporim permanent contri­buţia la dezvoltarea so­cietăţii noastre socialiste prin soluţionarea unor probleme care depăşesc sfera atribuţiilor de servi­ciu şi se plasează in zona unor probleme de interes general, care nu intră neapărat în preocupările întreprinderii sau institu­ţiei unde ne desfăşurăm activitatea profesională. Pornind de la această idee, am constituit o gru­pă de cercetare, in cadrul Căreia filanetic.nnnvX ., ih­grupe cu menirea de a ataca tematici interesante privind poluarea, epura­rea apelor, ridicarea ni­velului de organizare a producției si a muncii, asimilarea de produse cu caracteristici superioare etc. Studiile întreprinse de membrii grupei ob­şteşti de cercetare ştiinţi­fică au condus la elabora­rea unor teme cu un pro­nunţat caracter aplicativ. Ca urmare, au fost rezol­vate şi aplicate, numai In ILIE MIHALEA corespondent al ziarului „Munca" (Continuare In pag. 4-a) Proletari din toate târile, uniţi-vâ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7400 ■ Miercuri 1 septembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Prin autoutilaje La Uzina „Electropu­­tere" din Craiova au fost executate anul a­­cesta 300 de maşini, uti­laje şi instalaţii înscrise în planul de autoutilare a întreprinderii. Potrivit precizărilor făcute de inginerul Ion Ciucă, şe­ful serviciului de auto­­dotare al Grupului de uzine pentru aparataj şi maşini electrice, în cele opt luni ce s-au scurs din acest an au fost proiectate şi reali­zate lucrări în valoare de peste 13 000 000 lei, sumă aproape egală cu cea din întreg anul tre­cut şi de peste două ori superioară celei din 1968. Pentru sectorul cald al uzinei a fost rea­lizat un conveior cu aju­torul căruia se execută mecanizat operaţiile de formare, turnare şi cu­răţire a pieselor de di­mensiuni şi greutăţi mici. Autorul proiectu­lui, inginerul Tudor Po­­pescu, a urmărit ca prin confecţionarea unor transportoare speciale şi a unor maşini şi dispo­zitive adecvate, să asi­gure mecanizarea opera­ţiilor de bază din turnă­torie, să contribuie ast­fel la ridicarea produc­tivităţii muncii, la înlă­turarea rebuturilor şi îmbunătăţirea condiţi­ilor de lucru ale mun­citorilor. Realizînd, pe bază de concepţie proprie ase­menea maşini şi instala­ţii, specialiştii şi munci­torii sectorului de auto­­dotare al uzinei craio­­vene au adus o substan­ţială contribuţie la creş­terea productivităţii muncii şi la economisi­rea a circa 4 000 000 lei valută. Pagina a IlI-a: Simbol al virtuţilor­­ clasei muncitoare­­ Uzinele „23 August"­­ din Bucureşti la a 50-a aniversare Secvență din zoua urbanistică a orașului Piatra Neamț. Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In­­ziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale. In cadrul şedinţei au fost e­­xaminate şi aprobate propune­rile privind îmbunătăţirea acti­vităţii Academiei de învăţămint social-politic „Ştefan Gheor­­ghiu“ , lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pentru pregătirea activiştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi ob­şteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de condu­cere din economie şi adminis­traţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lu­crări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Inves­tiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe directorul executiv al­­MIDI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amia­­ză, pe Ibrahim Helmi Ab­­del-Rahman, directorul e­­xecutiv al Organizaţiei Na­ţiunilor Unite pentru Dez­voltarea Industrială. A participat Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a des­fășurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Cercetarea ştiinţifică 7­7 in slujba protecţiei muncii Omul, creator al valorilor materiale şi spirituale, este înconjurat in societatea so­cialistă cu cea mai înaltă gri­jă, fapt pe deplin confirmat de întreaga politică a parti­dului şi statului nostru. In acest context activitatea de cercetare ştiinţifică in do­meniul protecţiei muncii, a cunoscut şi cunoaşte în anii socialismului un ritm alert de dezvoltare. O vizită la In­stitutul de cercetare ştiinţi­fică pentru protecţia muncii, ne-a demonstrat cu prisosin­ţă acest lucru. In dorinţa de a înfăţişa cititorilor câteva din preocupările şi realizări­le institutului am adresat câ­teva întrebări tovarăşului dr. ing. AUREL MANEA, direc­tor adjunct ştiinţific.­­ — Tot ceea ce facem noi în institut, întregul volum de muncă şi de inteligenţă consumat in activitatea sa de laboriosul colectiv de cerce­tători, este consacrat desfăşu­rării procesului de producţie în deplină securitate a mun­cii, fără accidente de muncă, fără îmbolnăviri profesiona­le, fapt ce portduce în final Interviu cu dr. ing. AUREL MANEA director adjunct ştiinţific al Institutului de cercetare ştiinţifică pentru protecţia muncii şi la creşterea eficienţei muncii. Astfel de la an la an am avut satisfacţia ca cerce­tările noastre să se concreti­zeze in noi instalaţii şi dis­­­pozitive, care aplicate în pro­ducţie să constituie adevăra­te „obstacole" în calea acci­dentelor de muncă, a îmbol­năvirilor profesionale. — V-am ruga să ne faceţi cunoştinţă cu citeva din re­zultatele concrete ale cerce­tărilor. — Pentru că numai o enu­merare ca atare a rezultate­lor care reprezintă concreti­zarea preocupărilor noastre, ar fi prea simplistă ţin să subliniez de la bun început că o caracteristică de bază a cercetărilor noastre este complexitatea lor, structura lor multidisciplinară, uşor de evidenţiat aproape la oricare din temele de cercetare, an­­grenind în consecinţă specia­lişti din diverse domenii, fi­zică, chimie, instalaţii, dacă ar fi să ne referim la rezol­varea unei probleme de ven­tilaţie sau medici, psihologi, sociologi etc., dacă cerceta­rea se desfăşoară în dome­niul ergonomiei. Datorită a­­cestui lucru activitatea labo­ratoarelor noastre se desfă­şoară pe compartimente bine definite, pentru a răspunde prompt şi competent cerinţe­lor de o mare varietate pe­ care ni le ridică producţia. Au fost concret studiate, rea­lizate şi aplicate dispozitive mecanice de producţie pentru utilaje şi maşini în aproape toate ramurile de activitate ale economiei. Dintre acestea aş putea aminti dispozitivele de protecţie pentru foarfeci ghilotină, pentru ferăstraie circulare de retezat şi de despicat, dispozitivul de protecţie cu ecran pen­tru strungurile paralele etc. Este demn de men­ţionat faptul că multe din dispozitivele de protecţie au fost caracterizate, datorită concepţiei lor originale — in­venţii. Au mai fost reali­zate ţesături cu parametri de rezistenţă superiori pen­tru confecţionarea îmbrăcă­mintei de protecţie de lucru pentru diferite domenii de activitate, echipamente spe­ciale de intervenţie pentru muncitorii de la sonde, dife­rite tipuri de încălţăminte de protecţie (bocanci de pro­tecţie cu bombeuri metalice şi talpă electroizolantă), pre­cum şi diverse tipuri de căşti şi măşti de protecţie. In laboratorul de electro­­securitate şi iluminat s-a ur­mărit ca principal obiectiv protecţia împotriva electro­cutării prin deconectarea in­stalaţiei defecte (dispozitiv de protecţie împotriva elec­trocutării la agregatele de su­­dură electrică şi dispozitivul pentru controlul permanent al izolaţiei echipamentului e­­lectric al troleibuzului), pre­cum şi elaborarea unei me­tode de calcul al iluminării pentru staţiile de lucru din industria uşoară. Dezvoltarea spectaculoasă a unor ramuri ca electronica, chimia, au impus în atenţia noastră cercetări şi studii consacrate protecţiei muncii în aceste domenii. In labora­torul nostru de electronică, au fost realizate detectorul electronic portabil pentru gaze şi vapori­­ inflamabili, precum şi o serie de prototi­puri dintre care amintesc a­­paratul portabil tranzistori­zat pentru măsurarea reacti­vităţii organismului uman la diferiţi stimuli optici şi acus­tici. Realizarea de noi mijloa­ce chimice pentru prevenirea şi combaterea dermatozelor profesionale, de aparate şi dispozitive de dozare rapidă a gazelor şi vaporilor nocivi. (Continuare în pag. a 4-a) A ti ia afara muncii ia seamnă * a ti ia afara societăţii Posibilităţile pe care so­cialismul le-a deschis în faţa oamenilor presupun muncă, efort, dăruire, pa­siune. Căci munca (în ega­lă măsură activitatea celui ce mînuieşte strungul, ca şi a celui ce-i concepe activi­tatea) este cheia ce deschi­­sui fiic­­­ii, ale a­firmării. Acest adevăr, a­­flat la temelia întregului sistem de valori pe care se clădeşte etica socialistă, este însă sfidat de unii ti­neri, care prin comporta­mentul, prin modul lor de viaţă încalcă normele e­­chităţii sociale. La întrebarea Din ce tră­ieşti tinere ? nici Gheorghe Covaliuc şi nici Marin Ni­colae, (primul originar din Brăila, celălalt din Galaţi, amîndoi de profesie „fără“, vagabondînd pe bulevarde­le Capitalei) nu pot da un răspuns cinstit: „subvenţii părinteşti, mici afaceri“. Evazive şi lipsite de matu­­ritate sunt şi argumentele pe care le aduc în spriji­nul situaţiei de parazit so­cial în care se complac. Şi unul şi celălalt (tineri de 21 şi respectiv 22 de ani, absolvenţi ai liceului) la început, după un prim în­­succes la intrarea în facul­tate, nu s-au gîndit că este necesar să muncească, tar­­mai tîrziu cînd s-au „hotă­­rît“ s-o facă, „n-au găsit ceva care să le convină“. „Eforturi“ pentru a găsi un post mai comod, un post ,,pe măsură, nu de ţe­sătoare, nu de operatoare, ci unul uşor, de funcţiona­ră“ a făcut şi Aurelia Si­­mionescu (20 de ani, ab­solventă a liceului) domici­liată în Bucureşti, str. Is­torioarei nr. 1. Şi era, ca şi ceilalţi doi au răspuns ne­gativ, cu iresponsabilitate ofertelor primite din partea serviciului forţelor de muncă al sectorului 4 Bucureşti. „De ce să muncesc în fa­brică ? Doar am învăţat carte. Nici părinţii n-ar fi de acord cu asta“. Nu este singura replică de acest gen pe care salariaţii oficiilor pentru plasarea forţei de muncă o primesc din partea unor solicitanţi. Aflăm ast­fel la oficiul respectiv al sectorului 4 din Bucureşti similare c am întîl­nit şi la Piteşti, ori la Bu­zău­ că sunt căutate şi aş­teptate posturi funcţionă­reşti, uşoare şi că, în mod inacceptabil, înşişi părinţii se fac purtătorii de cuvînt ai copiilor, în goana după o viaţă uşoară, comodă, în susţinerea unui ideal mă­runţel, meschin. De ce nu se întreabă ti­nerii dezertori de la mun­că şi părinţii care îi încu­rajează în atitudinea lor cum alţi absolvenţi de li­cee, ori de şcoli profesio­nale, cu carte deci, s-au încadrat în mod firesc în frontul muncii productive ? Tatăl tinerei despre care vorbeam (Aurelia Simio­nescu) este muncitor la I.T.B., iar mama vînzătoa­­re la O.C.L. Alimentara. Oameni chibzuiţi, la locul lor, părinţii şi-au înteme­iat o gospodărie solidă şi au căutat să asigure unicu­lui lor copil condiţii opti­me de viaţă. Se străduiesc a o­­monatoao toi acum, ne­trimiţînd-o la muncă, hră­­nindu-i iluziile de a răzba­te prin viaţă pe căi lătu­ralnice, fără muzică şi su­­portîndu-i capriciile din salariile lor. Este inexplicabil cum doi oameni muncitori, cu idei sănătoase în ceea ce priveşte modul lor de via­ţă şi comportare socială, au rămas tributarii unei metalităţi vechi în educa­rea copilului lor, nu au deschis fiicei lor ochii asu­pra lumii, nu au învăţat-o să selecteze valorile şi au hrănit-o cu ideea că absol­virea liceului înseamnă în mod firesc „dreptul“ la viaţă uşoară, comodă, fără probleme. Situată în ase­menea coordonate, „grija părintească“ devine aşa cum s-a dovedit în cazul de mai sus (Aurelia a devenit adepta unui imoral mod de trai) mediul nutritiv al parazitismului. Societatea depune reale efortw*-i p©jrii**v» o •hcigptAZ'a larga accesibilitate a învă­­ţămîntului, pentru a înar­ma tinerii cu armele pe care ştiinţa şi cultura le conferă. In schimbul aces­tor eforturi societatea cere celor ce au beneficiat de aceste drepturi să-şi folo­sească pregătirea dobîndită spre folosul propriu şi al întregului popor. Cei ce nu-şi onorează datoria de a face utile, practice, cu­noştinţele dobîndite, com­­plăcîndu-se într-o viaţă parazitară, pe spinarea pă-CLARA DUMITRESCU (Continuare In pag. a 4-a) COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Dragi tovarăşi, La cea de-a 50-a aniversare a creării partidului nostru, am primit telegrama dv. de felicitare. Felicită­rile dv. reprezintă pentru partidul şi poporul nostru un mare sprijin şi însufleţire. Vă exprimăm mulţumiri sincere şi cordiale. Vă urăm noi victorii în revoluţia socialistă şi con­strucţia socialistă, în lupta împotriva imperialismului american şi a tuturor lacheilor lui. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ

Next