Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)
1971-09-01 / nr. 7400
LA NIVELUL EXIGENŢELOR ACTUALULUI CINCINAL Dezvoltarea urbanistică şi edilitar-gospodărească a localităţilor ţării Bilanţul cuprinzător făcut la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român privind rezultatele obţinute in dezvoltarea economiei ţării, în creşterea nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc, precum şi vastul program, aprobat de Congres pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, înfăţişează perspectiva luminoasă a României socialiste de a se situa între ţările cu o civilizaţie şi un nivel de dezvoltare economico-ştiinţifică şi socialculturală înaintat. Venind în întâmpinarea acestui deziderat, măsurile întreprinse de partid şi de guvern în cincinalul care a trecut pentru îmbunătăţirea organizării administrative a ţării, pentru o mai judicioasă repartizare teritorială a forţelor de producţie, au asigurat dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, o mai bună folosire a potenţialului material şi uman al ţării şi o valorificare superioară a resurselor de materii prime şi materiale de care dispunem, au creat condiţii favorabile dezvoltării unor zone ale ţării şi unor localităţi rămase mai in urmă din punct de vedere economic, creşterii gradului de urbanizare a unor oraşe. De altfel multe localităţi din ţară cu o slabă dezvoltare economică în trecut, cum ar fi: Zalău, Balş, Tîrgovişte, Vaslui, Slobozia, Slatina etc., după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, datorită amplasării unor industrii, au înregistrat o dezvoltare impetuoasă, nemaicunoscută în istoria lor. De asemenea, ca urmare a construirii în aceste localităţi a unor puternice unităţi industriale, au avut loc profunde transformări şi in structura lor social-economică, in dotarea corespunzătoare cu clădiri social-culturale (spitale, şcoli, teatre, case de cultură), precum şi in construirea unui volum sporit de locuinţe, ceea ce a determinat, bineînţeles, creşterea gradului lor de urbanizare. în cincinalul 1966—1970, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei au fost construite din fondurile statului sau cu credite acordate de stat peste 344 mii locuinţe, pentru dezvoltarea gospodăriei comunale au fost alocate investiţii de 6,8 miliarde lei. Au fost construite noi capacităţi de alimentare cu apă şi au fost extinse cele existente. Reţeaua de apă potabilă a fost extinsă cu aproape 1.450 km, iar reţeaua de canalizare cu peste 950 km. Cantitatea de apă potabilă distribuită a fost în 1970 cu 76% mai mare decit în 1965. Parcul de vehicule destinat transportului in comun a crescut cu 40%, ceea ce a creat condiţii mai bune desfăşurării acestei activităţi. De asemenea, pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei au fost date în folosinţă in această perioadă importante unităţi spitaliceşti, în localităţile Suceava, Hunedoara, Slobozia, Craiova, Oradea şi Cluj, precum şi noi policlinici, dispensare şi alte unităţi sanitare, asigurîndu-se condiţii din ce în ce mai bune pentru deservirea medicală a populaţiei. Rezultatele remarcabile obţinute in dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „dovedesc că sensul fundamental şi constant al politicii statului nostru, preocuparea primordială a partidului şi guvernului este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a celor ce muncesc de la oraşe şi sate, ridicarea nivelului de civilizaţie a întregii societăţi“. Fără îndoială că efortul impresionant pe care îl face societatea noastră în domeniul investiţiilor în acest cincinal va asigura un ritm susţinut al reproducţiei socialiste lărgite şi pe această bază sporirea venitului naţional, suportul solid al creşterii nivelului de trai al celor ce muncesc. în acest context, urmărind investiţiile prevăzute în cincinalul 1971—1975 pentru economia locală, constatăm că ele cresc cu peste 30% faţă de perioada cincinalului trecut. O privire de amănunt, de data aceasta asupra investiţiilor alocate economiei locale, ne arată că peste 23% sunt repartizate pentru acţiuni de gospodărie comunală , alimentare cu apă, canalizare, distribuţia gazelor naturale şi a energiei termice produse în regim combinat, transportul în comun urban de persoane, salubritate, străzipavaje, spaţii verzi etc., sporind continuu potenţialul de producţie şi prestări de servicii in acest domeniu, contribuind totodată la dezvoltarea urbanistică şi edilitargospodărească a localităţilor. Din fondurile centralizate ale statului sau prin credite acordate populaţiei se vor construi în această perioadă 520.000 locuinţe noi, ceea ce va însemna o îmbunătăţire substanţială a condiţiilor de locuit ale populaţiei urbane. Dar nu trebuie pierdut din vedere şi faptul că o mare însemnătate pentru ridicarea gradului de urbanizare a localităţilor o are dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă şi de canalizare. Ca urmare, la finele anului 1975, lungimea reţelelor de alimentare, cu apă va ajunge la peste 11.000 km, iar a reţelelor de canalizare la peste 6.300 km. De menţionat că aproape in toate localităţile urbane din ţara noastră, între care şi unele cunoscute pină nu de mult ca foste tîrguşoare, se conturează tot mai pregnant importante obiective industriale şi social-culturale care solicită importante lucrări edilitar-gospodăreşti. Am in vedere în această direcţie, oraşe ca Tirgovişte, Focşani, Alba Iulia, Buzău, Botoşani, Vaslui, Zalău, Brăila, Turnu- Severin, Slobozia etc., sau chiar oraşe mai mici, ca de pildă Sebeş, Buhuşi, Slănic- Moldova, Comăneşti, Tg. Ocna, Marghita, Năsăud şi Bistriţa, Dorohoi, Turda, Sf. Gheorghe, Moreni, Tecuci, Topliţa, Tuşnad, Vişeu, Tg. Lăpuş, Tg. Neamţ, Slatina, Caracal, Cărei, Alexandria, Rm. Vîlcea, Adjud şi multe altele, în care încă din acest an au început lucrările pentru (Continuare în pag. 4-a) ANDREI PACURARU, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală mmsmm si mm DĂRUIRE Inginerul Grigore Păunescu este şeful grupei de recepţie, cu sediul la Braşov, aparţinind Direcţiei generale tracţiune şi vagoane din Departamentul căilor ferate. Specialiştii care alcătuiesc această grupă recepţionează produse — piese, subansamble şi ansamble — pentru mijloacele de tracţiune ale căii ferate, respectiv locomotive electrice, Diesel electrice şi Diesel hidraulice. O muncă care solicită multă atenţie, o înaltă responsabilitate. Dar nu despre modul cum inginerul păunescu se achită de sarcinile de serviciu ne-am propus să vorbim in cele ce urmează (deşi ar fi multe lucruri bune de spus in acest sens) ci despre „grupa obştească de cercetare tehnico-ştiinţifică“, pe care a iniţiat-o şi organizat-o. Este o grupă in cadrul căreia lucrează, obştesc, peste 70 de intelectuali, ingineri, profesori, medici, economişti. — Ce v-a determinat şi porniţi o astfel de acţiune ? — Ideea călăuzitoare a fost aceea că noi, specialiştii din diferite domenii, putem şi trebuie să ne sporim permanent contribuţia la dezvoltarea societăţii noastre socialiste prin soluţionarea unor probleme care depăşesc sfera atribuţiilor de serviciu şi se plasează in zona unor probleme de interes general, care nu intră neapărat în preocupările întreprinderii sau instituţiei unde ne desfăşurăm activitatea profesională. Pornind de la această idee, am constituit o grupă de cercetare, in cadrul Căreia filanetic.nnnvX ., ihgrupe cu menirea de a ataca tematici interesante privind poluarea, epurarea apelor, ridicarea nivelului de organizare a producției si a muncii, asimilarea de produse cu caracteristici superioare etc. Studiile întreprinse de membrii grupei obşteşti de cercetare ştiinţifică au condus la elaborarea unor teme cu un pronunţat caracter aplicativ. Ca urmare, au fost rezolvate şi aplicate, numai In ILIE MIHALEA corespondent al ziarului „Munca" (Continuare In pag. 4-a) Proletari din toate târile, uniţi-vâ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7400 ■ Miercuri 1 septembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Prin autoutilaje La Uzina „Electroputere" din Craiova au fost executate anul acesta 300 de maşini, utilaje şi instalaţii înscrise în planul de autoutilare a întreprinderii. Potrivit precizărilor făcute de inginerul Ion Ciucă, şeful serviciului de autodotare al Grupului de uzine pentru aparataj şi maşini electrice, în cele opt luni ce s-au scurs din acest an au fost proiectate şi realizate lucrări în valoare de peste 13 000 000 lei, sumă aproape egală cu cea din întreg anul trecut şi de peste două ori superioară celei din 1968. Pentru sectorul cald al uzinei a fost realizat un conveior cu ajutorul căruia se execută mecanizat operaţiile de formare, turnare şi curăţire a pieselor de dimensiuni şi greutăţi mici. Autorul proiectului, inginerul Tudor Popescu, a urmărit ca prin confecţionarea unor transportoare speciale şi a unor maşini şi dispozitive adecvate, să asigure mecanizarea operaţiilor de bază din turnătorie, să contribuie astfel la ridicarea productivităţii muncii, la înlăturarea rebuturilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale muncitorilor. Realizînd, pe bază de concepţie proprie asemenea maşini şi instalaţii, specialiştii şi muncitorii sectorului de autodotare al uzinei craiovene au adus o substanţială contribuţie la creşterea productivităţii muncii şi la economisirea a circa 4 000 000 lei valută. Pagina a IlI-a: Simbol al virtuţilor clasei muncitoare Uzinele „23 August" din Bucureşti la a 50-a aniversare Secvență din zoua urbanistică a orașului Piatra Neamț. Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Inziua de 31 august 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri şi şefi ai unor instituţii centrale. In cadrul şedinţei au fost examinate şi aprobate propunerile privind îmbunătăţirea activităţii Academiei de învăţămint social-politic „Ştefan Gheorghiu“ , lărgirea şi reorganizarea şcolilor interjudeţene pentru pregătirea activiştilor de partid, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, precum şi propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie şi administraţia de stat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea unor lucrări de investiţii, modificarea Decretului pentru organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, precum şi cu privire la alte probleme curente. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit pe directorul executiv alMIDI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi după-amiază, pe Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, directorul executiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială. A participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Cercetarea ştiinţifică 77 in slujba protecţiei muncii Omul, creator al valorilor materiale şi spirituale, este înconjurat in societatea socialistă cu cea mai înaltă grijă, fapt pe deplin confirmat de întreaga politică a partidului şi statului nostru. In acest context activitatea de cercetare ştiinţifică in domeniul protecţiei muncii, a cunoscut şi cunoaşte în anii socialismului un ritm alert de dezvoltare. O vizită la Institutul de cercetare ştiinţifică pentru protecţia muncii, ne-a demonstrat cu prisosinţă acest lucru. In dorinţa de a înfăţişa cititorilor câteva din preocupările şi realizările institutului am adresat câteva întrebări tovarăşului dr. ing. AUREL MANEA, director adjunct ştiinţific. — Tot ceea ce facem noi în institut, întregul volum de muncă şi de inteligenţă consumat in activitatea sa de laboriosul colectiv de cercetători, este consacrat desfăşurării procesului de producţie în deplină securitate a muncii, fără accidente de muncă, fără îmbolnăviri profesionale, fapt ce portduce în final Interviu cu dr. ing. AUREL MANEA director adjunct ştiinţific al Institutului de cercetare ştiinţifică pentru protecţia muncii şi la creşterea eficienţei muncii. Astfel de la an la an am avut satisfacţia ca cercetările noastre să se concretizeze in noi instalaţii şi dispozitive, care aplicate în producţie să constituie adevărate „obstacole" în calea accidentelor de muncă, a îmbolnăvirilor profesionale. — V-am ruga să ne faceţi cunoştinţă cu citeva din rezultatele concrete ale cercetărilor. — Pentru că numai o enumerare ca atare a rezultatelor care reprezintă concretizarea preocupărilor noastre, ar fi prea simplistă ţin să subliniez de la bun început că o caracteristică de bază a cercetărilor noastre este complexitatea lor, structura lor multidisciplinară, uşor de evidenţiat aproape la oricare din temele de cercetare, angrenind în consecinţă specialişti din diverse domenii, fizică, chimie, instalaţii, dacă ar fi să ne referim la rezolvarea unei probleme de ventilaţie sau medici, psihologi, sociologi etc., dacă cercetarea se desfăşoară în domeniul ergonomiei. Datorită acestui lucru activitatea laboratoarelor noastre se desfăşoară pe compartimente bine definite, pentru a răspunde prompt şi competent cerinţelor de o mare varietate pe care ni le ridică producţia. Au fost concret studiate, realizate şi aplicate dispozitive mecanice de producţie pentru utilaje şi maşini în aproape toate ramurile de activitate ale economiei. Dintre acestea aş putea aminti dispozitivele de protecţie pentru foarfeci ghilotină, pentru ferăstraie circulare de retezat şi de despicat, dispozitivul de protecţie cu ecran pentru strungurile paralele etc. Este demn de menţionat faptul că multe din dispozitivele de protecţie au fost caracterizate, datorită concepţiei lor originale — invenţii. Au mai fost realizate ţesături cu parametri de rezistenţă superiori pentru confecţionarea îmbrăcămintei de protecţie de lucru pentru diferite domenii de activitate, echipamente speciale de intervenţie pentru muncitorii de la sonde, diferite tipuri de încălţăminte de protecţie (bocanci de protecţie cu bombeuri metalice şi talpă electroizolantă), precum şi diverse tipuri de căşti şi măşti de protecţie. In laboratorul de electrosecuritate şi iluminat s-a urmărit ca principal obiectiv protecţia împotriva electrocutării prin deconectarea instalaţiei defecte (dispozitiv de protecţie împotriva electrocutării la agregatele de sudură electrică şi dispozitivul pentru controlul permanent al izolaţiei echipamentului electric al troleibuzului), precum şi elaborarea unei metode de calcul al iluminării pentru staţiile de lucru din industria uşoară. Dezvoltarea spectaculoasă a unor ramuri ca electronica, chimia, au impus în atenţia noastră cercetări şi studii consacrate protecţiei muncii în aceste domenii. In laboratorul nostru de electronică, au fost realizate detectorul electronic portabil pentru gaze şi vapori inflamabili, precum şi o serie de prototipuri dintre care amintesc aparatul portabil tranzistorizat pentru măsurarea reactivităţii organismului uman la diferiţi stimuli optici şi acustici. Realizarea de noi mijloace chimice pentru prevenirea şi combaterea dermatozelor profesionale, de aparate şi dispozitive de dozare rapidă a gazelor şi vaporilor nocivi. (Continuare în pag. a 4-a) A ti ia afara muncii ia seamnă * a ti ia afara societăţii Posibilităţile pe care socialismul le-a deschis în faţa oamenilor presupun muncă, efort, dăruire, pasiune. Căci munca (în egală măsură activitatea celui ce mînuieşte strungul, ca şi a celui ce-i concepe activitatea) este cheia ce deschisui fiicii, ale afirmării. Acest adevăr, aflat la temelia întregului sistem de valori pe care se clădeşte etica socialistă, este însă sfidat de unii tineri, care prin comportamentul, prin modul lor de viaţă încalcă normele echităţii sociale. La întrebarea Din ce trăieşti tinere ? nici Gheorghe Covaliuc şi nici Marin Nicolae, (primul originar din Brăila, celălalt din Galaţi, amîndoi de profesie „fără“, vagabondînd pe bulevardele Capitalei) nu pot da un răspuns cinstit: „subvenţii părinteşti, mici afaceri“. Evazive şi lipsite de maturitate sunt şi argumentele pe care le aduc în sprijinul situaţiei de parazit social în care se complac. Şi unul şi celălalt (tineri de 21 şi respectiv 22 de ani, absolvenţi ai liceului) la început, după un prim însucces la intrarea în facultate, nu s-au gîndit că este necesar să muncească, tarmai tîrziu cînd s-au „hotărît“ s-o facă, „n-au găsit ceva care să le convină“. „Eforturi“ pentru a găsi un post mai comod, un post ,,pe măsură, nu de ţesătoare, nu de operatoare, ci unul uşor, de funcţionară“ a făcut şi Aurelia Simionescu (20 de ani, absolventă a liceului) domiciliată în Bucureşti, str. Istorioarei nr. 1. Şi era, ca şi ceilalţi doi au răspuns negativ, cu iresponsabilitate ofertelor primite din partea serviciului forţelor de muncă al sectorului 4 Bucureşti. „De ce să muncesc în fabrică ? Doar am învăţat carte. Nici părinţii n-ar fi de acord cu asta“. Nu este singura replică de acest gen pe care salariaţii oficiilor pentru plasarea forţei de muncă o primesc din partea unor solicitanţi. Aflăm astfel la oficiul respectiv al sectorului 4 din Bucureşti similare c am întîlnit şi la Piteşti, ori la Buzău că sunt căutate şi aşteptate posturi funcţionăreşti, uşoare şi că, în mod inacceptabil, înşişi părinţii se fac purtătorii de cuvînt ai copiilor, în goana după o viaţă uşoară, comodă, în susţinerea unui ideal mărunţel, meschin. De ce nu se întreabă tinerii dezertori de la muncă şi părinţii care îi încurajează în atitudinea lor cum alţi absolvenţi de licee, ori de şcoli profesionale, cu carte deci, s-au încadrat în mod firesc în frontul muncii productive ? Tatăl tinerei despre care vorbeam (Aurelia Simionescu) este muncitor la I.T.B., iar mama vînzătoare la O.C.L. Alimentara. Oameni chibzuiţi, la locul lor, părinţii şi-au întemeiat o gospodărie solidă şi au căutat să asigure unicului lor copil condiţii optime de viaţă. Se străduiesc a omonatoao toi acum, netrimiţînd-o la muncă, hrănindu-i iluziile de a răzbate prin viaţă pe căi lăturalnice, fără muzică şi suportîndu-i capriciile din salariile lor. Este inexplicabil cum doi oameni muncitori, cu idei sănătoase în ceea ce priveşte modul lor de viaţă şi comportare socială, au rămas tributarii unei metalităţi vechi în educarea copilului lor, nu au deschis fiicei lor ochii asupra lumii, nu au învăţat-o să selecteze valorile şi au hrănit-o cu ideea că absolvirea liceului înseamnă în mod firesc „dreptul“ la viaţă uşoară, comodă, fără probleme. Situată în asemenea coordonate, „grija părintească“ devine aşa cum s-a dovedit în cazul de mai sus (Aurelia a devenit adepta unui imoral mod de trai) mediul nutritiv al parazitismului. Societatea depune reale efortw*-i p©jrii**v» o •hcigptAZ'a larga accesibilitate a învăţămîntului, pentru a înarma tinerii cu armele pe care ştiinţa şi cultura le conferă. In schimbul acestor eforturi societatea cere celor ce au beneficiat de aceste drepturi să-şi folosească pregătirea dobîndită spre folosul propriu şi al întregului popor. Cei ce nu-şi onorează datoria de a face utile, practice, cunoştinţele dobîndite, complăcîndu-se într-o viaţă parazitară, pe spinarea pă-CLARA DUMITRESCU (Continuare In pag. a 4-a) COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Dragi tovarăşi, La cea de-a 50-a aniversare a creării partidului nostru, am primit telegrama dv. de felicitare. Felicitările dv. reprezintă pentru partidul şi poporul nostru un mare sprijin şi însufleţire. Vă exprimăm mulţumiri sincere şi cordiale. Vă urăm noi victorii în revoluţia socialistă şi construcţia socialistă, în lupta împotriva imperialismului american şi a tuturor lacheilor lui. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ