Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)
1971-09-16 / nr. 7413
REŞIŢA —200 VATRA DE FOC A INIMILOR Pagina a 3-a Proletar! din toate ţările,uniţi -va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7413 Joi 16 septembrie 1971 6 pagini 30 bani Din activitatea organizaţiei sindicale de la Fabrica de maşini-unelte şi agregate — Bucureşti MUNCA DE SATISFACŢIE NUMAI DACĂ STAPINEŞTI PROFESIA Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucureşti a împlinit zece ani de la înfiinţare. Se poate afirma că, o dată cu scurgerea unui deceniu de activitate, întreprinderea a ajuns la vîrsta maturităţii sale. Certitudinea acestei împliniri dau nu numai anii ce au trecut, ci şi prezenţa tot mai frecventă, pe tot mai multe din meridianele lumii, a unor utilaje cu înalt grad de tehnicitate, purtînd înscrisul F.M.U.A.B. Este un prestigiu cîştigat, nu fără eforturi, şi care obligă în continuare. Asigurarea unui nivel calitativ superior maşinilor-unelte, asigurarea competitivităţii acestora, implică o temeinică cunoaştere a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mondiale, impune rezolvarea unor probleme, din ce in ce mai complexe, privind calificarea forţei de muncă. Transpunerea în fapt a unui deziderat de asemenea importanţă solicită tot mai mult organizaţiile sindicale din unităţile economice care, aşa cum s-a precizat în rezoluţia Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor, din martie a.c. , „împreună cu comitetele de direcţie şi consiliile de administraţie sunt chemate să participe direct la pregătirea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor“. Comitetul sindicatului din Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucureşti a manifestat preocupări atit pentru asigurarea necesarului de cadre calificate şi stabilitatea lor, cit şi pentru ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului profesional al celor angajaţi in vederea desfăşurării normale a procesului de producţie. In fiecare an salariaţilor întreprinderii li se alătură o serie de absolvenţi ai şcolilor profesionale, liceelor industriale sau ai şcolilor postliceale. Cu aceasta, totuşi, problema pregătirii forţei de muncă nu poate fi considerată pe deplin rezolvată. Capacitatea şcolilor sus-amintite fiind încă redusă, comparativ cu necesităţile economiei, o atenţie deosebită a trebuit să se acorde uceniciei la locul de muncă, formă de calificare, după cum a dovedit şi experienţa, eficientă atît prin durata în care se realizează, cit şi prin rezultatele pe care le dă. In organizarea activităţii de învăţămînt în acest caz, comitetul sindicatului şi comitetul de direcţie au pornit de la ideea că fiecare dintre ucenici trebuie să acumuleze pe parcursul a doi sau trei ani nu numai cunoştinţe de ordin practic, dar şi temeinice cunoştinţe teoretice. Pornind de la o asemenea concepţie, comisia inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă comitetul sindicatului a propus, iar comitetul de direcţie a aprobat, ca într-o primă etapă să fie ţinute în faţa viitorilor muncitori cursuri de „minim tehnic“ cu predarea unor probleme mai generale de mecanică, electricitate, matematică. O a doua etapă a fost rezervată, cum s-ar spune, „iniţierii în tainele meseriei“ şi aprofundării apei a unor noţiuni, absolut obligatoriu a fi cunoscute. Spicuim din tematica cursurilor : Calculul şi strunjirea conicităţii ; Defecte ivite în schemele electrice şi metodele de remediere a lor ; Folosirea cablului divizor etc. In grupele sindicale au fost stabiliţi muncitori de înaltă calificare care să facă demonstraţii practice şi să supravegheze executarea de către elevi a unor lucrări în baza unor scheme date. Intre alte acţiuni, în sprijinul uceniciei la locul de muncă iniţiate în comun de sindicat şi organizaţia de tineret s-au înscris şi concursurile desfăşurate cu titluri ca : „Cel mai bunucenic lăcătuş“, „Cel mai bun ucenic strungar“, „Cel mai bun ucenic trezor“. S-a cultivat, pe această cale, acel spirit de emulaţie, propriu societăţii în care trăim, care a determinat la rindu-i pe fiecare ucenic in a se întrece cu sine însuşi. In procesul de instruire a tinerilor muncitori se fac simţite însă unele neajunsuri legate în special de modul cum au fost recrutaţi elevii ; unii absolvenţi ai şcolilor generale de 8 ani au venit în uzină, pentru a deveni muncitori, fără a reflecta suficient dacă le place sau nu meseria pentru care au optat ; organele sindicale şi de tineret nu au reuşit să-i lămurească asupra importanţei şi frumuseţii meseriei de constructor de maşini-unelte şi ca o consecinţă mai tîrziu au „migrat“ spre alte întreprinderi, în căutarea unei îndeletniciri mai uşoare. Tehnicianul Iile Petculescu, responsabilul cu invăţămîntul în uzină, este de părere că „admiterea pentru ucenicia la locul de muncă să conste in primul rind intr-o testare a reflexelor, a aptitudinilor pentru meseria aleasă. Procedîndu-se într-o asemenea manieră, se va pune capăt SILVIU IONAȘCU [Continuare In pag. a 4-a) Cu planul pe primele 9 luni îndeplinit Planul producţiei industriei globale ce a revenit judeţului Botoşani in primele nouă luni ale anului a fost îndeplinit cu 17 zile mai devreme. Pină la sfîrşitul lunii se va realiza o producţie suplimentară reprezentind 9 870 tone zahăr, 35 tone fire bumbac, 1670 tone nisip înnobilat, confecţii în valoare de 6 milioane lei şi piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole în valoare de peste 25 milioane lei. Raportind acest remarcabil succes Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, într-o telegramă adresată de biroul Comitetului judeţean de partid se arată dintre altele : Reafirmăm şi cu acest prilej ataşamentul nostru profund, dragostea neţărmurită şi încrederea fermă în politica înţeleaptă şi plină de umanism a partidului nostru comunist, hotărîrea de a munci neobosit, într-un spirit partinic, de exigenţă şi responsabilitate, pentru obţinerea de noi succese în activitatea economică, politică şi socială. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 15 septembrie 1971 a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. La şedinţă au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale de stat, precum şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat următoarele decrete : decret privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste ; decret privind organizarea şi funcţionarea Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române ; decret privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; decret privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, cazanelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din organizaţiile socialiste de stat; decret cu privire la activitatea geodezică, topofotogrammetrică şi cartografică, precum şi la procurarea, deţinerea şi folosirea datelor şi documentelor rezultate din această activitate ; decret privind autorizarea unităţilor cooperatiste agricole de a pune în funcţiune instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea ; decret privind stabilirea domiciliului in oraşele, care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari ; decret pentru modificarea Decretului nr. 294/1968 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Legea nr. 23/1968 ; decret pentru modificarea Decretului nr. 24/1970 privind depunerea unei cauţiuni şi înlocuirea în anumite cazuri a executării pedepsei închisorii prin obligarea la plata unei amenzi, aprobat prin Legea nr. 9/1970 ; decret pentru modificarea Decretului nr. 156/1970 privind regimul pașapoartelor, aprobat prin Legea nr. 35/1970 ; decret pentru modificarea Legii nr. 18 din 24 iunie 1968 privind controlul provenienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobindite in mod licit; decret pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase ; decret pentru modificarea Decretului nr. 784/ 1969, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, aprobat prin Legea nr. 69/1969 ; decret pentru modificarea Decretului nr. 125/1970 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Investiţii, aprobat prin Legea nr. 22/1970, şi pentru aprobarea statutului Băncii de Investiţii ; decret privind structura organizatorică a Procuraturii Generale ; decret privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia internaţională pentru protecţia vegetalelor, încheiată la Roma la 6 decembrie 1951 ; decret pentru ratificarea unui amendament la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944, la care Republica Socialistă România a aderat prin Decretul nr. 194 din 24 aprilie 1965 ; decret privind ratificarea Acordului comercial dintre Republica Socialistă România şi Canada , decret privind ratificarea înţelegerii stabilite prin schimbul de scrisori din 1 iulie 1970, care fac parte integrantă din Convenţia consulară dintre Republica Socialistă România şi Regatul Belgiei. Toate decretele au fost in prealabil dezbătute şi avizate favorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a examinat rapoartele prezentate de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, care, din insarcinarea Consiliului de Stat, au analizat activitatea Ministerului Energiei Electrice, a Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii, a Departamentului Poştelor şi Telecomunicaţiilor din Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi a Ministerului Justiţiei. Consiliul de Stat a examinat, de asemenea, raportul privind analiza folosirii cu eficienţă economică a terenurilor amenajate pentru irigaţii, precum şi raportul referitor la efectuarea prestărilor de serviciu către populaţie de către unităţile consiliilor populare, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, ale cooperaţiei de consum şi de către meşteşugarii cu ateliere proprii. In urma dezbaterilor care au avut loc, Consiliul de Stat a aprobat concluziile rapoartelor şi propunerile făcute de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, cu privire la îmbunătăţirea activităţii in sectoarele analizate, dispunind totodată ca, atît Consiliul de Miniştri, cit şi ministerele şi celelalte organe centrale să ia măsurile necesare pentru aducerea lor la îndeplinire şi să informeze Consiliul de Stat despre înfăptuirea hotăririlor adoptate. In continuare, Consiliul de Stat a rezolvat unele cereri de grațiere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a primit la 15 septembrie delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie, alcătuită din baronesa Emmet of Amberley, membră a Camerei Lorzilor, preşedinta Biroului relaţiilor externe al partidului, sir Michael Frask, prim-locţiitor al preşedintelui partidului, şi John Hali, membru al Camerei Comunelor, preşedintele Grupului britanic al Uniunii interparlamentare, care face o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Miu Dobrescu şi Maria Groza, membri ai Consiliului Naţional. A fost de faţă Denis Jeeward Laskey, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate probleme ale dezvoltării relaţiilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale româno-britanice, precum şi ale legăturilor dintre Frontul Unităţii Socialiste şi Partidul Conservator din Marea Britanie. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate. i.Ieri au trecut pragul școlilor 4,5 milioane de elevi. UNIVERSITATEA POPULARĂ -factor de educaţie politică şi cultural-ştiinţifică Invitaţie la o largă dezbatere publică Ne aflăm în perioada premergătoare deschiderii anului de învăţămînt în universităţile populare. Un an în care aceste instituţii sunt solicitate să acţioneze ferm, ţinînd seama de profilul şi specificul activităţii lor, pentru transpunerea în practică a amplului program de măsuri, adoptat de conducerea partidului în vederea îmbunătăţirii activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii. Acest an se deschide sub auspiciile unei înalte exigenţe pe care trebuie s-o dovedească atît comitetele de cultură şi artă cit şi sindicatele şi organizaţiile U.T.C., care deţin responsabilităţi comune in organizarea şi desfăşurarea cursurilor universităţilor populare. Amfiteatrele universităţilor populare oferă lectorilor, tuturor cadrelor chemate să desfăşoare o muncă intensă de educare politică şi de ridicare a nivelului cultural-ştiinţific al maselor, posibilităţi multiple de afirmare a spiritului creator şi combativ, de conturare a unor modalităţi active de lucru, care să confere o eficienţă sporită operei de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. De aceea, ne propunem să aducem în coloanele ziarului nostru opiniile unor cursanţi, ale lectorilor şi reprezentanţilor celorlalţi factori antrenaţi în opera educativă desfăşurată prin universităţi populare, care să constituie baza unui schimb de experienţă. Prof. dr. ALEXANDRU BARTHA, prorector al Universităţii populare Cluj : „De la calitatea tematicii la calitatea actului educativ" Propunerile de măsuri şi ideile cuprinse in expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi culturaleducative pun în faţa instituţiilor cultural-educative de masă, implicit în faţa universităţilor populare, sarcini noi, deosebit de importante. Ele trebuie să determine o cotitură radicală in programul de activitate, în conţinutul lui, in scopul unei contribuţii mai susţinute la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Experienţa, Universităţii populare — Cluj, şi cei 14 ani de activitate pe care i-am desfăşurat în calitate de lector şi director al filialei ..Clujana“ a Universităţii populare, care fiinţează pe lingă Fabrica de pielărie şi încălţăminte, atestă faptul că munca profesională a salariaţilor nu poate fi concepută în afara procesului de educaţie politico-ideologică şi cultural-ştiinţifică. Omului muncii de astăzi i se cere să fie nu numai un bun specialist, ci să aibă un larg orizont politic şi cultural-ştiinţific. Transmiţînd cursanţilor noştri cunoştinţe noi de specialitate, avem mereu în vedere cultivarea trăsăturilor care-i pot defini ca oameni înaintaţi, constructori de nădejde ai orînduirii noastre socialiste. Pentru aceasta trebuie să le dezvoltăm dragostea faţă de muncă, simţul responsabilităţii sociale, interesul profund pentru cultură, pentru tot ceea ce reprezintă valoare şi slujeşte progresului. hotărîrea de a-şi consacra toate forţele înfloririi patriei. în predarea temelor (Continuare în pag 4a) Prezenţa omului in creaţia artistului plastic Interviu cu acad. ION JALEA, artist al poporului — Sunt unii care susţin că arta ar fi un fenomen inexplicabil, de natură pur subiectivă şi, prin aceasta, inaccesibilă comunicării între oa meni. — Nu ! Nu pot fi de acord cu aceste speculaţii pentru că, deseori, şi viaţa a dovedit-o, aceste false concepţii sunt un refugiu pentru a talente, pentru acei care de fapt n-au nimic de comunicat şi încearcă să mimeze arta. Pentru mine, vorbind de prezenţa omului în artă, mă refer înainte de toate la universul uman. Arta a fost generată de nevoia impusă de a cunoaşte prin mijlocirea ei omul şi viaţa. Arta, deci, este un mijloc de cunoaştere, de comunicare şi de apropiere între noi. — Cum explicaţi absenţa omului din creaţia unor plasticieni contemporani ? — Furaţi adeseori de speculaţii abstracte, fără obiect, vrînd să fie novatori cu orice preţ, ei cred că prezenţa omului în arta lor este demodată, că menirea lor fiind de a trata idei în afara realităţii pe care o trăiesc. Marii constructori ai artei şi-au convertit întotdeauna stările subiective de conştiinţă în forme autentice de expresie plastică. In această delicată şi subtilă problemă, în care se încrucişează cele mai controversate şi subiective păreri, mi se pare mai important să găsim acele modalităţi de expresie care s-au confruntat de acum în experienţa creatoare a artistului. Arta adevărată şi-a găsit viabilitatea numai prin plăsmuirea unei „lumi“ corespunzătoare înaltelor aspiraţii ale omenirii. Excluderea omului ca personaj principal din artă este tot una cu o dezgolire de Interviu realizat de ADRIANA LUSCALOV (Continuare in pag. 2 a) în pagina a 2-a | Plenare !i ale consiliilor județene ale sindicatelor !!