Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)

1971-09-16 / nr. 7413

REŞIŢA —200 VA­TRA DE FOC A INIMILOR Pagina a 3-a Proletar! din toate ţările,uniţi -va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7413 Joi 16 septembrie 1971 6 pagini 30 bani Din activitatea organizaţiei sindicale de la Fabrica de maşini-unelte şi agregate — Bucureşti MUNCA DE SATISFACŢIE NUMAI DACĂ STAPINEŞTI PROFESIA Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucureşti a împlinit zece ani de la înfiinţare. Se poate afirma că, o dată cu scurgerea unui deceniu de activitate, întreprinderea a ajuns la vîrsta maturităţii­­ sale. Certitudine­a acestei împliniri dau nu numai anii ce au trecut, ci şi prezenţa tot mai frecventă, pe tot mai multe din meridianele lumii, a unor utilaje cu înalt grad de tehnicitate, purtînd înscrisul F.M.U.A.B. Este un prestigiu cîştigat, nu fără efor­turi, şi care obligă în continuare. Asigurarea unui nivel cali­tativ superior maşinilor-unel­­te, asigurarea competitivităţii acestora, implică o temeinică cunoaştere a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehni­cii mondiale, impune rezol­varea unor probleme, din ce in ce mai complexe, privind calificarea forţei de muncă. Transpunerea în fapt a unui deziderat de asemenea impor­tanţă solicită tot mai mult organizaţiile sindicale din u­­nităţile economice care, aşa cum s-a precizat în rezoluţia Congresului Uniunii Genera­le a Sindicatelor, din martie a.c. , „împreună cu comitete­le de direcţie şi consiliile de administraţie sunt chemate să participe direct la pregătirea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor“. Comitetul sindicatului din Fabrica de maşini-unelte şi agregate Bucureşti a mani­festat preocupări atit pen­tru asigurarea necesarului de cadre calificate şi stabili­tatea lor, cit şi pentru ridica­rea pe o treaptă superioară a nivelului profesional al celor angajaţi in vederea desfăşu­rării normale a procesului de producţie. In fiecare an salariaţilor în­treprinderii li se alătură o se­rie de absolvenţi ai şcolilor profesionale, liceelor indus­triale sau ai şcolilor postli­­ceale. Cu aceasta, totuşi, pro­blema pregătirii forţei de muncă nu poate fi con­siderată pe deplin rezol­vată. Capacitatea şcolilor sus-amintite fiind încă re­dusă, comparativ cu necesi­tăţile economiei, o atenţie de­osebită a trebuit să se acorde uceniciei la locul de muncă, formă de calificare, după cum a dovedit şi experienţa, efi­cientă atît prin durata în care se realizează, cit şi prin re­zultatele pe care le dă. In organizarea activităţii de în­­văţămînt în acest caz, comi­tetul sindicatului şi comite­tul de direcţie au pornit de la ideea că fiecare dintre u­­cenici trebuie să acumuleze pe parcursul a doi sau trei ani nu numai cunoştinţe de ordin practic, dar şi temeinice cunoştinţe teoretice. Pornind de la o asemenea concepţie, comisia inginerilor şi tehnici­enilor de pe lingă comitetul sindicatului a propus, iar co­mitetul de direcţie a aprobat, ca într-o primă etapă să fie ţinute în faţa viitorilor mun­citori cursuri de „minim teh­nic“ cu predarea unor pro­bleme mai generale de meca­nică, electricitate, matemati­că. O a doua etapă a fost re­zervată, cum s-ar­ spune, „ini­ţierii în tainele meseriei“ şi aprofundării apei a unor no­ţiuni, absolut obligatoriu a fi cunoscute. Spicuim din tema­tica cursurilor : Calculul şi strunjirea conicităţii ; Defec­te ivite în schemele electrice şi metodele de remediere a lor ; Folosirea cablului divi­zor etc. In grupele sindicale au fost stabiliţi muncitori de înaltă calificare care să facă demon­straţii practice şi să suprave­gheze executarea de către e­­levi a unor lucrări în baza unor scheme date. Intre alte acţiuni, în sprijinul uceniciei la locul de muncă iniţiate în comun de sindicat şi organi­zaţia de tineret s-au înscris şi concursurile desfăşurate cu titluri ca : „Cel mai bun­­uce­nic lăcătuş“, „Cel mai bun u­­cenic strungar“, „Cel mai bun ucenic trezor“. S-a cultivat, pe această cale, acel spirit de emulaţie, propriu societăţii în care trăim, care a determinat la rindu-i pe fiecare ucenic in a se întrece cu sine însuşi. In procesul de instruire a tinerilor muncitori se fac sim­ţite însă unele neajunsuri le­gate în special de modul cum au fost recrutaţi elevii ; unii absolvenţi ai şcolilor generale de 8 ani au venit în uzină, pentru a deveni muncitori, fără a reflecta suficient dacă le place sau nu meseria pen­tru care au optat ; organele sindicale şi de tineret nu au reuşit să-i lămurească asupra importanţei şi frumuseţii me­seriei de constructor de ma­şini-unelte şi ca o consecinţă mai tîrziu au „migrat“ spre alte întreprinderi, în căutarea unei îndeletniciri mai uşoare. Tehnicianul Iile Petculescu, responsabilul cu invăţămîn­­tul în uzină, este de părere că „admiterea pentru ucenicia la locul de muncă să conste in primul rind intr-o testare a reflexelor, a aptitudinilor pentru meseria aleasă. Pro­­cedîndu-se într-o asemenea manieră, se va pune capăt SILVIU IONAȘCU [Continuare In pag. a 4-a) Cu planul pe primele 9 luni îndeplinit Planul producţiei in­dustriei globale ce a re­venit judeţului Botoşani in primele nouă luni ale anului a fost îndeplinit cu 17 zile mai devreme. Pină la sfîrşitul lunii se va realiza o producţie suplimentară reprezen­­tind 9 870 tone zahăr, 35 tone fire bumbac, 1670 tone nisip înnobilat, con­fecţii în valoare de 6 milioane lei şi piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole în va­loare de peste 25 mili­oane lei. Raportind acest remar­cabil succes Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, într-o­ telegramă adresată de biroul Comitetului judeţean de partid se a­­rată d­intre altele : Rea­firmăm şi cu acest pri­lej ataşamentul nostru profund, dragostea neţăr­murită şi încrederea fermă în politica înţe­leaptă şi plină de uma­nism a partidului nostru comunist, hotărîrea de a munci neobosit, într-un spirit partinic, de exi­genţă şi responsabilitate, pentru obţinerea de noi succese în activitatea economică, politică şi so­cială. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 15 septembrie 1971 a a­­vut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat prezidată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului de Stat. La şedinţă au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor or­gane centrale de stat, precum şi pre­şedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a dezbătut şi adop­tat următoarele decrete : decret privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialis­te ; decret privind organizarea şi func­ţionarea Comitetului de Stat al Radio­­televiziunii Române ; decret privind în­fiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Ma­­teriale şi Controlului Gospodăririi Fon­durilor Fixe ; decret privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, ca­zanelor, instalaţiilor, aparaturii de mă­sură, control şi automatizare din or­ganizaţiile socialiste de stat; decret cu privire la activitatea geodezică, topo­­fotogrammetrică şi cartografică, precum şi la procurarea, deţinerea şi folosirea datelor şi documentelor rezultate din a­­ceastă activitate ; decret privind auto­rizarea unităţilor cooperatiste agricole de a pune în funcţiune instalaţii de prelucrat lemn rotund în cherestea ; de­cret privind stabilirea domiciliului in o­­raşele, care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari ; decret pentru modificarea Decretului nr. 294/1968 privind organi­zarea şi funcţionarea Ministerului Afa­cerilor Interne, aprobat prin Legea nr. 23/1968 ; decret pentru modificarea Decretului nr. 24/1970 privind depune­rea unei cauţiuni şi înlocuirea în anu­mite cazuri a executării pedepsei în­chisorii prin obligarea la plata unei a­­menzi, aprobat prin Legea nr. 9/1970 ; decret pentru modificarea Decretului nr. 156/1970 privind regimul pașapoar­telor, aprobat prin Legea nr. 35/1970 ; decret pentru modificarea Legii nr. 18 din 24 iunie 1968 privind controlul pro­venienţei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobindite in mod licit; decret pentru modificarea Decre­tului nr. 210/1960 privind regimul mij­loacelor de plată străine, metalelor pre­ţioase şi pietrelor preţioase ; decret pentru modificarea Decretului nr. 784/ 1969, privind organizarea şi funcţiona­rea Ministerului Finanţelor, aprobat prin Legea nr. 69/1969 ; decret pentru modificarea Decretului nr. 125/1970 pri­vind organizarea şi funcţionarea Băn­cii de Investiţii, aprobat prin Legea nr. 22/1970, şi pentru aprobarea statutului Băncii de Investiţii ; decret privind structura organizatorică a Procuraturii Generale ; decret privind aderarea Re­publicii Socialiste România la Conven­ţia internaţională pentru protecţia ve­getalelor, încheiată la Roma la 6 de­cembrie 1951 ; decret pentru ratificarea unui amendament la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, încheiată la Chicago la 7 decembrie 1944, la care Republica Socialistă România a aderat prin Decretul nr. 194 din 24 a­­prilie 1965 ; decret privind ratificarea Acordului comercial dintre Republica Socialistă România şi Canada , decret privind ratificarea înţelegerii stabilite prin schimbul de scrisori din 1 iulie 1970, care fac parte integrantă din Convenţia consulară dintre Republica Socialistă România şi Regatul Belgiei. Toate decretele au fost in prealabil dezbătute şi avizate favorabil de co­misiile permanente ale Marii Adunări Naţionale. Consiliul de Stat a examinat rapoar­tele prezentate de comisiile permanen­te ale Marii Adunări Naţionale, care, din insarcinarea Consiliului de Stat, au analizat activitatea Ministerului Ener­giei Electrice, a Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii, a Departa­mentului Poştelor şi Telecomunicaţiilor din Ministerul Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor şi a Ministerului Justiţiei. Consiliul de Stat a examinat, de ase­menea, raportul privind analiza folosi­rii cu eficienţă economică a terenurilor amenajate pentru irigaţii, precum şi ra­portul referitor la efectuarea prestărilor de serviciu către populaţie de către unităţile consiliilor populare, ale coope­raţiei meşteşugăreşti, ale cooperaţiei de consum şi de către meşteşugarii cu a­­teliere proprii. In urma dezbaterilor care au avut loc, Consiliul de Stat a aprobat conclu­ziile rapoartelor şi propunerile făcute de comisiile permanente ale Marii Adu­nări Naţionale, cu privire la îmbunătă­ţirea activităţii in sectoarele analizate, dispunind totodată ca, atît Consiliul de Miniştri, cit şi ministerele şi celelalte organe centrale să ia măsurile nece­sare pentru aducerea lor la îndeplinire şi să informeze Consiliul de Stat despre înfăptuirea hotăririlor adoptate. In continuare, Consiliul de Stat a re­zolvat unele cereri de grațiere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, pre­şedintele Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste, a primit la 15 septembrie delegaţia Parti­dului Conservator din Ma­rea Britanie, alcătuită din baronesa Emmet of Am­berley, membră a Camerei Lorzilor, preşedinta Birou­lui relaţiilor externe al partidului, sir Michael Frask­, prim-locţiitor al preşedintelui partidului, şi John Hali, membru al Camerei Comunelor, preşe­dintele Grupului britanic al Uniunii interparlamen­tare, care face o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte Eugen Jebeleanu, vicepre­şedinte al Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii Socialiste, Miu Dobrescu şi Maria Groza, membri ai Consiliului Naţional. A fost de faţă Denis Jee­ward Laskey, ambasado­rul Marii Britanii la Bucu­reşti. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate probleme ale dezvoltării relaţiilor economice, tehni­­co-ştiinţifice şi culturale româno-britanice, precum şi ale legăturilor dintre Frontul Unităţii Socialiste şi Partidul Conservator din Marea Britanie. întrevederea s-a desfă­şurat într-o atmosferă de cordialitate. i.Ieri au trecut pragul școlilor 4,5 milioane de elevi. UNIVERSITATEA POPULARĂ -factor de educaţie politică şi cultural-ştiinţifică Invitaţie la o largă dezbatere publică Ne aflăm în perioada premergătoare deschiderii a­­nului de învăţămînt în universităţile populare. Un an în care aceste instituţii sunt solicitate să acţioneze ferm, ţinînd seama de profilul şi specificul activităţii lor, pentru transpunerea în practică a amplului pro­gram de măsuri, adoptat de conducerea partidului în vederea îmbunătăţirii activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii. Acest an se deschide sub auspiciile unei înalte exi­genţe pe care trebuie s-o dovedească atît comitetele de cultură şi artă cit şi sindicatele şi organizaţiile U.T.C., care deţin responsabilităţi comune in organi­zarea şi desfăşurarea cursurilor universităţilor popu­lare. Amfiteatrele universităţilor populare oferă lec­torilor, tuturor cadrelor chemate să desfăşoare o muncă intensă de educare politică şi de ridicare a ni­velului cultural-ştiinţific al maselor, posibilităţi mul­tiple de afirmare a spiritului creator şi combativ, de conturare a unor modalităţi active de lucru, care să confere o eficienţă sporită operei de formare şi dez­voltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. De aceea, ne propunem să aducem în coloanele ziarului nostru opiniile unor cursanţi, ale lectorilor şi repre­zentanţilor celorlalţi factori antrenaţi în opera edu­cativă desfăşurată prin universităţi populare, care să constituie baza unui schimb de experienţă. Prof. dr. ALEXANDRU BARTHA, prorector al Universităţii populare Cluj : „De la calitatea tematicii la calitatea actului educativ" Propunerile de măsuri şi ideile cuprinse in expu­nerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al ac­tivităţii politice şi cultural­­educative pun în faţa insti­tuţiilor cultural-educative de masă, implicit în faţa univer­sităţilor populare, sarcini noi, deosebit de importante. Ele trebuie să determine o coti­tură radicală in programul de activitate, în conţinutul lui, in scopul unei contribuţii mai susţinute la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socia­liste a oamenilor muncii. Experienţa, Universităţii populare — Cluj, şi cei 14 ani de activitate pe care i-am desfăşurat în calitate de lec­tor şi director al filialei ..Clujana“ a Universităţii populare, care fiinţează pe lingă Fabrica de pielărie şi încălţăminte, atestă faptul că munca profesională a sala­riaţilor nu poate fi concepu­tă în afara procesului de educaţie politico-ideologică şi cultural-ştiinţifică. Omului muncii de astăzi i se cere să fie nu numai un bun specia­list, ci să aibă un larg ori­zont politic şi cultural-ştiin­­ţific. Transmiţînd cursanţilor noştri cunoştinţe noi de spe­cialitate, avem mereu în ve­dere cultivarea trăsăturilor care-i pot defini ca oameni înaintaţi, constructori de nă­dejde ai orînduirii noastre socialiste. Pentru aceasta tre­buie să le dezvoltăm dragos­tea faţă de muncă, simţul responsabilităţii sociale, inte­resul profund pentru cultură, pentru tot ceea ce reprezintă valoare şi slujeşte progresu­lui. hotărîrea de a-şi consa­cra toate forţele înfloririi pa­triei. în predarea temelor (Continuare în pag 4­a) Prezenţa omului in creaţia artistului plastic Interviu cu acad. ION JALEA, artist al poporului — Sunt unii care sus­ţin că arta ar fi un fe­nomen inexplicabil, de natură pur subiectivă şi, prin aceasta, inaccesibilă comunicării între oa­­ meni. — Nu ! Nu pot fi de a­­cord cu aceste speculaţii pentru că, deseori, şi viaţa a dovedit-o, aceste false concepţii sunt un refugiu pentru a talente, pentru acei care de fapt n-au nimic de comunicat şi încearcă să mi­meze arta. Pentru mine, vorbind de prezenţa omului în artă, mă refer înainte de toate la universul uman. Arta a fost generată de ne­voia impusă de a cunoaşte prin mijlocirea ei omul şi viaţa. Arta, deci, este un mijloc de cunoaştere, de co­municare şi de apropiere între noi. — Cum explicaţi ab­senţa omului din creaţia unor plasticieni contem­porani ? — Furaţi adeseori de spe­culaţii abstracte, fără obiect, vrînd să fie novatori cu ori­ce preţ, ei cred că prezenţa omului în arta lor este de­modată, că menirea lor fiind de a trata idei în afara re­alităţii pe care o trăiesc. Marii constructori ai ar­tei şi-au convertit întotdea­una stările subiective de conştiinţă în forme autenti­ce de expresie plastică. In această delicată şi subtilă problemă, în care se încruci­şează cele mai controversa­te şi subiective păreri, mi se pare mai important să gă­sim acele modalităţi de ex­presie care s-au confruntat de acum în experienţa crea­toare a artistului. Arta ade­vărată şi-a găsit viabilitatea numai prin plăsmuirea unei „lumi“ corespunzătoare înal­telor aspiraţii ale omenirii. Excluderea omului ca per­sonaj principal din artă este tot una cu o dezgolire de Interviu realizat de ADRIANA LUSCALOV (Continuare in pag. 2­ a) în pagina a 2-a | Plenare !­i ale consiliilor­­ județene­­ ale sindicatelor !!

Next