Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)
1971-09-15 / nr. 7412
AUTOUTILAREA -PREOCUPARE DE PRIM ORDIN A MINISTERULUI INDUSTRIEI LEMNULUI Volumul şi calitatea maşinilor şi utilajelor de care dispune economia naţională determină într-o măsură hotărâtoare, ritmul progresului tehnic, creşterea şi perfecţionarea producţiei, sporirea productivităţii şi economisirea muncii sociale în toate sectoarele industriale. Dotarea unităţilor Ministerului Industriei Lemnului cu maşini şi utilaje s-a realizat în prima etapă prin achiziţionarea de mijloace fixe produse în ţară sau importate. Un pas înainte s-a realizat în ultimii ani în problema echipării cu mijloace de bază a unităţilor noastre, prin acţiunea susţinută şi îndeplinită cu succes de asimilare în ţară a unui important număr de maşini şi utilaje. Acţiunea de asimilare a avut însă un caracter centralizat, marea majoritate a obiectivelor propuse fiind realizate prin întreprinderi de specialitate din Ministerul Industriei Lemnului şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, autoutilarea constituind o preocupare izolată, sporadică şi cu efecte reduse. In urma indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, autoutilarea a devenit şi pentru Ministerul Industriei Lemnului şi unităţile sale, o linie directoare de bază în orientarea activităţii de autodotare cu maşini şi Ing. VICTOR CHIRIBAU, secretar general al Ministerului Industriei Lemnului utilaje. Pentru reuşita acţiunii, a fost necesar ca iniţial să fie învinsă o concepţie eronată asupra posibilităţilor şi capacităţilor materiale, tehnice şi morale ale Combinatelor pentru exploatarea şi industrializarea lemnului, a Combinatelor pentru celuloză şi hârtie, a Grupurilor de întreprinderi din M.I.L. şi chiar a unor ingineri şi tehnicieni din minister. Acest pas înainte nu a fost greu de făcut mai ales atunci cînd primele rezultate pozitive nu au întirziat să se impună convingător. Astfel, pe lingă cele peste două sute de maşini, utilaje şi linii tehnologice de mare complexitate realizate centralizat in anii precedenţi şi in anul 1971 in cadrul planului tehnic de asimilări, numărul maşinilor realizate prin autoutilare este in plină creştere. Pot fi amintite in acest sens rezultatele pozitive obţinute prin Înfiinţarea şi organizarea internă a unor ateliere specializate în conceperea şi realizarea pentru autodotare a diferite maşini şi uti Laje specifice sectorului, dintre care pot fi enumerate : C.E.I.L. Comăneşti care execută tocătoare de deşeuri de capacitate redusă ; C.E.I.L. Sighet care realizează tocătoare de capacitate medie, turboaşchiatoare, trolii cu comenzi pneumatice şi tractoare forestiere cu şasiu articulat ; C.E.I.L. Caransebeş care prin fabrica de mobilă Balta Sărată produce o gamă largă de maşini pentru prelucrarea mobilei curbate ; C.C.H. Zărneşti execută tocătoare de mare capacitate cu puteri peste 150 kW, cu care vor fi dotate toate fabricile de hirtie din ţară , C.E.I.L. Braşov care realizează diferite maşini pentru transporturi interne. Aceste realizări au determinat numai in primele opt luni ale anului 1971 economii de peste patru milioane lei valută. Au fost citate aici numai unităţile care au înţeles că autoutilajea nu se restringe la producerea acelor maşini care constituie o necesitate de interes propriu, local, şi ca urmare, au pornit hotărît la producerea acestor utilaje pentru toate fabricile și sectoarele cărora le sunt necesare dotări din domeniul respectiv. Desigur și alte uni(Continuare In pag. a 3-a) Bacşişul - un dezgustător instrument pentru forfecat bani munciţi Deşi pare curios, in cazul de faţă, se impune o teorie, fie şi sumară, a., foarfecii. Cu alte cuvinte, ce este foarfecă ? La început minereu de fier şi cărbune, pentru care ortacul adîncurilor, ca să-l trimită la suprafaţă, primeşte un salariu anume şi nimic in plus. Apoi oţel topit în cuptoare, metal prelucrat şi ajustat în ateliere, nichelat in laborator şi pus în vînzare, la îndemîna marelui public, a cooperaţiei meşteşugăreşti cu nume respectabile : „Igiena“, „Deservirea“, „Prestarea“ etc. Clar ca bună-ziua. Un produs util, indispensabil civilizaţiei, cu multiple întrebuinţări. Un obiect pentru a cărui realizare, pe filiera muncii, nici minerul, nici oţelarul, nici metalurgistul n-a beneficiat de vreun avantaj suplimentar în afara retribuţiei fireşti, provenite din norme precis stabilite şi ştiinţific calculate. O sumă cinstită şi pe care, la rîndu-i, beneficiarul doreşte s-o cheltuiască la fel de cinstit. Doreşte. Insă, în calea intenţiilor sale îndreptăţite şi oneste, intervine ca prin minune un instrument ciudat, în stare să amputeze şi să acapareze, dincolo de drepturi normale, un surplus numit... bacşiş. Şi astfel, tocmai atunci cînd foarfecă a devenit foarfecă, cînd în cuprinsul ei nu se mai adaugă nici un strop de muncă, capătă o prefiguraţie dezgustătoare, un rol anacronic, menit să stimuleze un profit necinstit, să îngroaşe salariul prin adăugirea unui surplus pentru care nici frizerul, nici coafeza, nu mai au nici un merit. „M-am dus la unitatea de coafură „Ceahlăul“, ne mărturisea muncitoarea Elena Popa din Piatra Neamț. Nu folosesc decât din san în parte coafeza, pentru că ştiu să-mi aranjez şi singură părul. Aveam însă în ziua aceea o petrecere in familie şi am zis să mă las pe mina unei „profesioniste". Clănţănea foarfecă, turuia lucrătoarea. „O să fiţi foarte mulţumită, îmi şopteşte ea. Eu îmi fac meseria ca la carte. Mă caută clientele. Şi nici la bacşiş nu mă arunc. (N-a spus că nu ia bacşiş, dar e moderată în această privinţă !). Un zece lei, acolo, îmi e de ajuns, că nu-s de la „Lido“, din Bucureşti (Mi-a şi stabilit preţul !). E una la „Lido" care-şi viră mina pină-n coate în poşeta clientei. Eu mă mulţumesc şi eu mai puţin, că şi dumneata oi avea familie, greutăţi (Sfîntă modestie, miloasă coafeză !). Dar şi cînd clienta se poartă urît cu mine, mamă-mamă...“ N-am zis nimic. Ba se pare că m-am şi strîmbat un pic cu dezgust. Ea a tăcut, parcă ofensată de tăcerea mea impasibilă. Şi rezultatul... cioplirea părului, un aranjament de mîntuială, să dai şi să fugi. Şi chiar am fugit din unitatea aceea...“ Relatarea acestei intîmplări l-a coborît în gînduri pe Flaviţiu Cărăşilă, vicepreşedintele cooperativei „Deservirea“ din oraşul de pe Bistriţa. — Trebuie să fie Sanda Cismaşu, a rostit el. E o fiinţă cam lacomă. De fapt, la ea acasă am descoperit un fel de atelier de coafură clandestin. Practica fără autorizaţie... — Şi n-aţi trimis-o în instanţă ? — Vedeţi, la asta nu ne-am gindit... La foarte multe lucruri nu se gîndesc conducătorii unor cooperative de prestaţii, tocmai atunci cînd trebuie să gindească pentru a stîrpi practica oneroasă a bacşişului. „Nu mă puteam duce în halul acela la petrecere, şi-a reluat muncitoarea sus-nu- ŞT. GHEORGHIU (Continuare in pag. 4 a) Proletari din toate tárile, unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA REŞIŢA - 200 Cuptorul Nr. 2 de la O.S.M. a Combinatului siderurgic reşiţean este cunoscut drept „cuptorul şarjelor de oct aliat de cea mai bună calitate“; renumele lui se întemeiază pe înalta calificare a unor oţelari, ca prim-topitorul Ion Dulcă şi a topitorilor Traian Ciurcă şi Pavel Jivanovici. Foto: ST. ALBESCU Pagina a 3-a: TRIBUNA ECONOMICĂ Din noua şi moderna urbanistică băcăuană ZI INAUGURALA Ziua din miezul lui septembrie nu-i tipărită cu roşu în calendarul anului. Totuşi, judecindu-ne pe noi înşine, aplecindu-ne asupra propriilor bătăi de inimă, nu putem să nu trăim ziua cu emoţia unicităţii ei. Doar ziua înseamnă început de drum, de viaţă. Se porneşte — să zicem — la construirea unei case. Cînd se bate tufaiul ţăruş, oamenii işi acordă vreme de meditaţii, nu lipsită de gînduri trimise spre viitor. Cînd excavatorul muşcă Intîia cupă de pămlnt din locul unde se va înălţa, să spunem, o fabrică, ori un cartier, emoţia nu poate fi ascunsă. E sărbătoare, dar una de un fel deosebit, una care marchează nu începutul unei zile de odihnă, ci a unui şir lung de zile pline de efort, de dăruire, de împliniri. Dar cînd ziua înseamnă un început de făurire a unei conştiinţe de om? Miracolul începe cînd un semn e asociat cu un sunet, cînd sunetele se adună în silabe şi cînd rostirea înseamnă mamă, tată, casă. Miracolul se continuă cînd cuvintele se descoperă a fi idei, cind oraşul sau satul în care puiul de om se trezeşte a fi cetăţean îşi lărgeşte hotarul pînă a fi cuprins intr-un pămînt care înseamnă patrie. Miracolul începe cînd puiul de om îşi dă seama că e continuatorul unui trecut şi în acelaşi timp începutul unui viitor. Miracolul începe cind coaja lucrurilor este spartă şi ochiul pătrunde în esenţa lucrurilor. Şi miracolul se desăvîrşeşte cînd puiul de om devine conştient că face parte dintr-o mare familie, când ştie că răspunde prin propriile-i forţe de destinul acestei familii. Ziua din miezul lui septembrie nu-i trecută cu roşu în calendarul anului, dar este o mare bucurie că această zi e însemnată în conştiinţa unui popor întreg ca o zi ce depăşeşte un însemn sărbătoresc, o zi de început a unui drum, o zi în care se porneşte o muncă migăloasă şi nobilă pentru naşterea şi desăvârşirea conştiinţelor. E o zi de aleasă semnificaţie, pentru care familia întreagă a naţiunii socialis- TEOFIL BUŞECAN (Continuare In pag. 5-a) ANUL XXVII nr. 7412 a Miercuri 15 septembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat : proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnicoeconomici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul francez Emile Guikovaty Ieri, după amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe ziaristul Emile Guikovaty, responsabilul sectorului Ţâri socialiste al revistei „L’Express“, căruia i-a acordat un interviu. La primire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului Central al partidului. A fost, de asemenea, de față Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Stimate tovarăşe Jivkov, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal, vă adresez dumneavoastră, Partidului Comunist și întregului popor bulgar calde felicitări cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Bulgaria. Dorind poporului frate bulgar noi succese în opera de edificare a societăţii socialiste dezvoltate, ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie tradiţională şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare, in interesul popoarelor român şi bulgar, al cauzei socialismului şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului JOSE FIGUERES FERRER Preşedintele Republicii Costa Rica SAN JOSE Cu prilejul celei de-a 150-a aniversări a zilei naţionale a Republicii Costa Rica, adresez Excelenţei Voastre felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de progres poporului costarican. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România „Vom desfăşura o activitate plină de răspundere pentru a realiza şi pune la dispoziţia populaţiei produse mai multe, mai variate şi mai " - aceasta este hotărirea unanimă a lucrătorilor din domeniul producerii şi desfacerii bunurilor de larg consum şi al prestărilor de servicii . Aprecierile pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a făcut în scrisoarea adresată oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum, ne-au prilejuit sentimente de adîncă recunoştinţă şi satisfacţie. Am desprins însă, totodată, din scrisoarea secretarului general al partidului, îndemnul pe care ni-l adresează de a valorifica mai din plin largile posibilităţi pe care le avem pentru sporirea, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii bunurilor de larg consum pe care le producem. Este adevărat că produsele noastre textile — stofele din lină şi tergal românesc — sunt cunoscute şi apreciate nu numai la noi în ţară, dar şi in multe alte ţări ale lumii. Cam 70 la sută din producţia de stofă a combinatului este exportată în Franţa, Italia, R.F.G., Anglia, Japonia, Statele Unite, ţări cu reputaţie în industria textilă. Marca „Tomistex“ şi-a căpătat de mult un binemeritat prestigiu. Dar preocupările colectivului nostru converg spre culmi tot mai înalte, către o producţie mereu sporită şi de calitate. Deşi capacitatea proiectată a fost atinsă la aproape toate secţiile, in cadrul combinatului au fost puse în funcţiune sau urmează să fie puse noi maşini şi utilaje ca, de exemplu, în acest an, noua linie de fabricaţie la filatura pieptănată. Se asigură în acest fel folosirea cu eficienţă maximă a suprafeţelor de producţie existente. In acest semestru ne-am propus să realizăm trei sortimente de paie de lină şi aproximativ 15 articole de ţesături în sute de poziţii coloristice, însumind câteva miloane de metri pătraţi. Comitetul sindicatului va sprijini prin acţiuni sistematice şi eficiente cele mai importante măsuri ale comitetului de direcţie, precum şi eforturile şi preocupările colectivului de a reduce cheltuielile suplimentare de producţie, de a intensifica controlul calităţii pe întreg procesul de producţie, pentru ca marca „Tomistex“ să constituie pentru benficiari garanţia unor produse de calitate şi la nivelul celor mai exigente cerinţe ale pieţei interne şi externe. Vom răspunde astfel cu cinste chemării ce ne-a fost adresată de secretarul general al partidului. GHEORGHIŢA PANA preşedinta comitetului sindicatului IULIANA BUCUR director comercial — Combinatul textil Constanţa Bunuri de consum la nivelul celor mai exigente cerinţe