Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)

1971-09-15 / nr. 7412

AUTOUTILAREA -PREOCUPARE DE PRIM ORDIN A MINISTERULUI INDUSTRIEI LEMNULUI Volumul şi calitatea maşi­nilor şi utilajelor de care dis­pune economia naţională de­termină într-o măsură hotă­râtoare, ritmul progresului tehnic, creşterea şi perfecţio­narea producţiei, sporirea productivităţii şi economisi­rea muncii sociale în toate sectoarele industriale. Dota­rea unităţilor Ministerului Industriei Lemnului cu ma­şini şi utilaje s-a realizat în prima etapă prin achiziţio­narea de mijloace fixe pro­duse în ţară sau importate. Un pas înainte s-a realizat în ultimii ani în problema echi­pării cu mijloace de bază a unităţilor noastre, prin acţiu­nea susţinută şi îndeplini­tă cu succes de asimilare în ţară a unui important număr de maşini şi utilaje. Acţiunea de asimilare a avut însă un caracter centralizat, marea majoritate a obiectivelor pro­puse fiind realizate prin în­treprinderi de specialitate din Ministerul Industriei Lemnu­lui şi Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, au­­toutilarea constituind o preo­cupare izolată, sporadică şi cu efecte reduse. In urma indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, autoutilarea a de­venit şi pentru Ministerul In­dustriei Lemnului şi unităţile sale, o linie directoare de bază în orientarea activităţii de autodotare cu maşini şi Ing. VICTOR CHIRIBAU, secretar general al Ministerului Industriei Lemnului utilaje. Pentru reuşita acţiu­nii, a fost necesar ca iniţial să fie învinsă o concepţie eronată asupra posibilităţilor şi capacităţilor materiale, teh­nice şi morale ale Combina­telor pentru exploatarea şi industrializarea lemnului, a Combinatelor pentru celuloză şi hârtie, a Grupurilor de în­treprinderi din M.I.L. şi chiar a unor ingineri şi tehnicieni din minister. Acest pas îna­inte nu a fost greu de făcut mai ales atunci cînd primele rezultate pozitive nu au în­­tirziat să se impună convin­gător. Astfel, pe lingă cele peste două sute de maşini, utilaje şi linii tehnologice de mare complexitate realizate centralizat in anii precedenţi şi in anul 1971 in cadrul pla­nului tehnic de asimilări, nu­mărul maşinilor realizate prin autoutilare este in plină creştere. Pot fi amintite in acest sens rezultatele pozitive ob­ţinute prin Înfiinţarea şi orga­nizarea internă a unor atelie­re specializate în conceperea şi realizarea pentru autodo­tare a diferite maşini şi uti­ Laje specifice sectorului, din­tre care pot fi enumerate : C.E.I.L. Comăneşti care exe­cută tocătoare de deşeuri de capacitate redusă ; C.E.I.L. Sighet care realizează tocă­toare de capacitate medie, turboaşchiatoare, trolii cu comenzi pneumatice şi trac­toare forestiere cu şasiu arti­culat ; C.E.I.L. Caransebeş care prin fabrica de mobilă Balta Sărată produce o ga­mă largă de maşini pentru prelucrarea mobilei curbate ; C.C.H. Zărneşti execută tocă­toare de mare capacitate cu puteri peste 150 kW, cu care vor fi dotate toate fabricile de hirtie din ţară , C.E.I.L. Braşov care realizează dife­rite maşini pentru transpor­turi interne. Aceste realizări au determinat numai in pri­mele opt luni ale anului 1971 economii de peste patru mi­lioane lei valută. Au fost citate aici numai unităţile care au înţeles că autoutilajea nu se restringe la producerea acelor maşini care constituie o necesitate de interes propriu, local, şi ca urmare, au pornit hotă­­rît la producerea acestor uti­laje pentru toate fabricile și sectoarele cărora le sunt ne­cesare dotări din domeniul respectiv. Desigur și alte uni­(Continuare In pag. a 3-a) Bacşişul - un dezgustător instrument pentru forfecat bani munciţi Deşi pare curios, in cazul de faţă, se impune o teorie, fie şi sumară, a., foarfecii. Cu alte cuvinte, ce este foar­fecă ? La început minereu de fier şi cărbune, pentru care ortacul adîncurilor, ca să-l trimită la suprafaţă, primeş­te un salariu anume şi nimic in plus. Apoi oţel topit în cuptoare, metal prelucrat şi ajustat în ateliere, nichelat in laborator şi pus în vîn­­zare, la îndemîna marelui public, a cooperaţiei meşte­şugăreşti cu nume respecta­bile : „Igiena“, „Deservirea“, „Prestarea“ etc. Clar ca bună-ziua. Un produs util, indispensabil civilizaţiei, cu multiple întrebuinţări. Un o­­biect pentru a cărui realiza­re, pe filiera muncii, nici mi­nerul, nici oţelarul, nici me­talurgistul n-a beneficiat de vreun avantaj suplimentar în afara retribuţiei fireşti, provenite din norme precis stabilite şi ştiinţific calcula­te. O sumă cinstită şi pe care, la rîndu-i, beneficiarul doreşte s-o cheltuiască la fel de cinstit. Doreşte. Insă, în calea intenţiilor sale îndrep­tăţite şi oneste, intervine ca prin minune un instrument ciudat, în stare să amputeze şi să acapareze, dincolo de drepturi normale, un sur­plus numit... bacşiş. Şi ast­fel, tocmai atunci cînd foar­fecă a devenit foarfecă, cînd în cuprinsul ei nu se mai adaugă nici un strop de muncă, capătă o prefigura­­ţie dezgustătoare, un rol a­­nacronic, menit să stimuleze un profit necinstit, să în­groaşe salariul prin adăugi­rea unui surplus pentru care nici frizerul, nici coafeza, nu mai au nici un merit. „M-am dus la unitatea de coafură „Ceahlăul“, ne măr­turisea muncitoarea Elena Popa din Piatra Neamț. Nu folosesc decât din san în parte coafeza, pentru că ştiu să-mi aranjez şi singură părul. A­­veam însă în ziua aceea o petrecere in familie şi am zis să mă las pe mina unei „pro­fesioniste". Clănţănea foarfe­că, turuia lucrătoarea. „O să fiţi foarte mulţumită, îmi şopteşte ea. Eu îmi fac me­seria ca la carte. Mă caută clientele. Şi nici la bacşiş nu mă arunc. (N-a spus că nu ia bacşiş, dar e moderată în această privinţă !). Un zece lei, acolo, îmi e de a­­juns, că nu-s de la „Lido“, din Bucureşti (Mi-a şi sta­bilit preţul !). E una la „Lido" care-şi viră mina pi­­nă-n coate în poşeta clientei. Eu mă mulţumesc şi eu mai puţin, că şi dumneata oi a­­vea familie, greutăţi (Sfîntă modestie, miloasă coafeză !). Dar şi cînd clienta se poartă urît cu mine, mamă-mamă...“ N-am zis nimic. Ba se pare că m-am şi strîmbat un pic cu dezgust. Ea a tăcut, parcă ofensată de tăcerea mea im­pasibilă. Şi rezultatul... cio­plirea părului, un aranjament de mîntuială, să dai şi să fugi. Şi chiar am fugit din unitatea aceea...“ Relatarea acestei intîmplări l-a coborît în gînduri pe Fla­­viţiu Cărăşilă, vicepreşedin­tele cooperativei „Deservi­rea“ din oraşul de pe Bis­triţa. — Trebuie să fie Sanda Cismaşu, a rostit el. E o fiinţă cam lacomă. De fapt, la ea acasă am descoperit un fel de atelier de coafură clandestin. Practica fără au­torizaţie... — Şi n-aţi trimis-o în ins­tanţă ? — Vedeţi, la asta nu ne-am gindit... La foarte multe lucruri nu se gîndesc conducătorii unor cooperative de prestaţii, toc­mai atunci cînd trebuie să gindească pentru a stîrpi practica oneroasă a bacşişu­lui. „Nu mă puteam duce în halul acela la petrecere, şi-a reluat muncitoarea sus-nu- ŞT. GHEORGHIU (Continuare in pag. 4­ a) Proletari din toate tárile, unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA REŞIŢA - 200 Cuptorul Nr. 2 de la O.S.M. a Combinatului siderurgic reşiţean este cunoscut drept „cuptorul şarjelor de o­ct aliat de cea mai bună calitate“; renumele lui se întemeiază pe înalta calificare a unor oţelari, ca prim-topitorul Ion Dulcă şi a topitorilor Traian Ciurcă şi Pavel Jivanovici. Foto: ST. ALBESCU Pagina a 3-a: TRIBUNA ECONOMICĂ Din noua şi moderna urbanistică băcăuană ZI INAUGURALA Ziua din miezul lui septembrie nu-i tipărită cu roşu în calendarul anului. Totuşi, judecindu-ne pe noi înşine, aplecindu-ne asupra propriilor bătăi de inimă, nu putem să nu trăim ziua cu emoţia unici­tăţii ei. Doar ziua înseamnă început de drum, de viaţă. Se porneşte — să zicem — la construirea unei case. Cînd se bate tufaiul ţăruş, oamenii işi acordă vreme de meditaţii, nu lipsită de gînduri trimise spre viitor. Cînd excavatorul muşcă Intîia cupă de pămlnt din locul unde se va înălţa, să spunem, o fabrică, ori un cartier, emoţia nu poate fi ascunsă. E sărbătoare, dar una de un fel deosebit, una care marchează nu începutul unei zile de odihnă, ci a unui şir lung de zile pline de efort, de dăruire, de împliniri. Dar cînd ziua înseamnă un început de fă­urire a unei conştiinţe de om? Miracolul începe cînd un semn e asociat cu un sunet, cînd sunetele se adună în silabe şi cînd ros­tirea înseamnă mamă, tată, casă. Miracolul se con­tinuă cînd cuvintele se descoperă a fi idei, cind ora­şul sau satul în care puiul de om se trezeşte a fi cetăţean îşi lărgeşte hotarul pînă a fi cuprins intr-un pămînt care înseamnă patrie. Miracolul începe cînd puiul de om îşi dă seama că e continu­atorul unui trecut şi în acelaşi timp începutul unui viitor. Miracolul începe cind coaja lucrurilor este spartă şi ochiul pătrunde în esenţa lucrurilor. Şi miracolul se desăvîrşeşte cînd puiul de om devine conştient că face parte dintr-o mare familie, când ştie că răspunde prin propriile-i forţe de destinul acestei familii. Ziua din miezul lui septembrie nu-i trecută cu roşu în calendarul anului, dar este o mare bucurie că această zi e însemnată în conştiinţa unui popor întreg ca o zi ce depăşeşte un însemn sărbătoresc, o zi de început a unui drum, o zi în care se porneşte o muncă migăloasă şi nobilă pentru naşterea şi de­săvârşirea conştiinţelor. E o zi de aleasă semnifica­ţie, pentru care familia întreagă a naţiunii socialis- TEOFIL BUŞECAN (Continuare In pag. 5-a) ANUL XXVII nr. 7412 a Miercuri 15 septembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a a­­vut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat : proiec­tul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbate­rii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, re­surselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decre­tului privind siguranţa în funcţiona­re a maşinilor, utilajelor, instalaţii­lor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţiona­rea Ministerului Aprovizionării Teh­nico-Materiale şi Controlului Gospo­dăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, orga­nizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adop­tare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate mă­suri privind perfecţionarea învăţă­­mîntului de cultură generală, pre­cum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului supe­rior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu pri­vire la principalii indicatori tehnico­­economici ai unor lucrări de investi­ţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activi­tăţii curente. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ziaristul francez Emile Guikovaty Ieri, după amiază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, a primit pe ziaristul Emile Guikovaty, responsabilul sec­torului Ţâri socialiste al re­vistei „L’Express“, căruia i-a acordat un interviu. La primire, care s-a des­fășurat intr-o atmosferă de cordialitate, a participat to­varășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., se­cretar al Comitetului Central al partidului. A fost, de ase­menea, de față Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. Tovarăşului TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria SOFIA Stimate tovarăşe Jivkov, In numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, al Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România și al meu personal, vă adresez dum­neavoastră, Partidului Comunist și întregului popor bulgar calde felicitări cu prilejul celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Populare Bul­garia. Dorind poporului frate bulgar noi succese în opera de edificare a societăţii socialiste dezvoltate, ne expri­măm convingerea că relaţiile de prietenie tradiţio­nală şi colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare, in interesul popoarelor român şi bulgar, al cauzei so­cialismului şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului JOSE FIGUERES FERRER Preşedintele Republicii Costa Rica SAN JOSE Cu prilejul celei de-a 150-a aniversări a zilei naţio­nale a Republicii Costa Rica, adresez Excelenţei Voas­tre felicitări cordiale împreună cu cele mai bune urări de progres poporului costarican. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România „Vom desfăşura o activitate plină de răspundere pentru a realiza şi pune la dispoziţia populaţiei produse mai multe, mai variate şi mai " - aceasta este hotărirea unanimă a lucrătorilor din domeniul producerii şi desfacerii bunurilor de larg consum şi al prestărilor de servicii . Aprecierile pe care to­varăşul Nicolae Ceauşescu le-a făcut în scrisoarea a­­dresată oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducerilor între­prinderilor socialiste de stat şi unităţilor coopera­tiste, ministerelor şi or­ganizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum, ne-au prile­juit sentimente de adîncă recunoştinţă şi satisfacţie. Am desprins însă, tot­odată, din scrisoarea se­cretarului general al par­tidului, îndemnul pe care ni-l adresează de a valo­rifica mai din plin largile posibilităţi pe care le avem pentru sporirea, di­versificarea şi îmbunătă­ţirea calităţii bunurilor de larg consum pe care le producem. Este adevărat că produsele noastre tex­tile — stofele din lină şi tergal românesc — sunt cunoscute şi apreciate nu numai la noi în ţară, dar şi in multe alte ţări ale lumii. Cam 70 la sută din producţia de stofă a com­binatului este exportată în Franţa, Italia, R.F.G., Anglia, Japonia, Statele Unite, ţări cu reputaţie în industria textilă. Marca „Tomistex“ şi-a căpătat de mult un binemeritat prestigiu. Dar preocupări­le colectivului nostru converg spre culmi tot mai înalte, către o pro­ducţie mereu sporită şi de calitate. Deşi capacitatea proiectată a fost atinsă la aproape toate secţiile, in cadrul combinatului au fost puse în funcţiune sau urmează să fie puse noi maşini şi utilaje ca, de exemplu, în acest an, noua linie de fabricaţie la filatura pieptănată. Se asigură în acest fel folosirea cu eficienţă ma­ximă a suprafeţelor de producţie existente. In acest semestru ne-am pro­pus să realizăm trei sor­timente de paie de lină şi aproximativ 15 articole de ţesături în sute de po­ziţii coloristice, însumind câteva miloane de metri pătraţi. Comitetul sindicatului va sprijini prin acţiuni sistematice şi eficiente cele mai importante mă­suri ale comitetului de di­recţie, precum şi eforturile şi preocupările colectivu­lui de a reduce cheltuie­lile suplimentare de pro­ducţie, de a intensifica controlul calităţii pe în­treg procesul de produc­ţie, pentru ca marca „Tomistex“ să constituie pentru benficiari garanţia unor produse de calitate şi la nivelul celor mai e­­xigente cerinţe ale pieţei interne şi externe. Vom răspunde astfel cu cinste chemării ce ne-a fost a­­dresată de secretarul ge­neral al partidului. GHEORGHIŢA PANA preşedinta comitetului sindicatului IULIAN­A BUCUR director comercial — Combinatul textil Constanţa Bunuri de consum la nivelul celor mai exigente cerinţe

Next