Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)

1971-09-15 / nr. 7412

Pagina a 4-a „Cu hotărire nestrămutată vom imprima întregii munci politico-ideologice un caracter militant in spiritul combativităţii revoluţionare“ Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de plenare ale comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid Continui să se desfăşoare în întreaga ţară ple­nare ale comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid, în care sunt dezbătute problemele activită­ţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în lumina programului adoptat de Comitetul Exe­cutiv al C. C. al P.C.R., pe baza propunerilor pre­zentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului. Cu acest prilej, participanţii adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care îşi ex­primă intreaga lor adeziune la aceste măsuri, hotărirea nestrămutată de a îmbunătăţi, in continuare, munca po­­litico-ideologică şi cultural-educativă, în spiritul comba­tivităţii revoluţionare militante, partinice, al principiilor marxist-leniniste. In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii — români, maghiari şi germani — participanţii la plenara Comitetului municipal de partid Braşov asigură condu­cerea de partid, pe tovară­şului Nicolae Ceauşescu — în telegrama trimisă de ei — de ataşamentul lor fierbinte faţă de politica partidului, profund devotată intereselor majore ale poporului, progre­sului şi prosperităţii patriei noastre socialiste. Dezbaterile plenarei — se arată în telegramă — au pri­lejuit o temeinică analiză cri­tică a muncii politico-ideolo­gice şi cultural-educative desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, rele­varea rezultatelor valoroase şi a experienţei înaintate, precum şi stabilirea unui pro­gram concret de acţiune care, îndeplinit întocmai, va asigu­ra ridicarea nivelului de con­ştiinţă a oamenilor muncii, mărirea contribuţiei lor la măreaţa operă de edificare multilaterală a societăţii so­cialiste în patria noastră — obiectivul fundamental stabi­lit de cel de-al X-lea Con­gres al partidului. Ne angajăm în fața condu­cerii partidului, a dumnea­voastră, stimate tovarăşe se­cretar general, să concreti­zăm eforturile noastre în rea­lizarea suplimentară a unei producţii marfă de 370 mi­lioane lei, să producem prin acţiunea de autoutilaje, ma­şini, utilaje şi instalaţii în valoare de 130 milioane lei şi să facem noi eforturi pen­tru a spori productivitatea muncii. Dezbaterile care au avut loc în organizaţiile noastre de partid — se arată în telegra­ma adresată de participanţii la plenara lărgită a Comite­tului municipal de partid Craiova — au oglindit fermi­tatea comuniştilor de a-şi spori eforturile, pentru ca în­treaga activitate politico­­educativă ce o vor desfăşura să contribuie în mai mare măsură la întărirea rolului de conducător al organizaţiilor de partid, la creşterea spiri­tului combativ, revoluţionar, al membrilor de partid, pen­tru ridicarea continuă a con­ştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii, educarea lor in spiritul dragostei şi devotamentului faţă de partid şi patria socialistă, al dărui­rii în muncă şi apărării cuce­ririlor revoluţionare. Avînd ca îndreptar propu­nerile şi măsurile adoptate de conducerea partidului nos­tru, aprecierile şi recoman­dările expuse cu deosebită claritate şi spirit partinic, re­voluţionar, de dumneavoas­tră, stimate tovarăşe secretar general, ne angajăm în nu­mele celor aproape 26 000 de comunişti, al tuturor oameni­lor muncii din Craiova, că vom milita neobosiţi pen­tru aplicarea în viaţă a acestui program, să îm­bunătăţim substanţial mun­ca politico-educativă des­făşurată de organele şi organizaţiile de partid, sin­dicat şi ale U.T.C., pen­tru educarea tuturor cate­goriilor de oameni ai muncii şi îndeosebi a tineretului, în spiritul ideologiei noastre, a combativităţii revoluţionare, militante, partinice, pentru triumful principiilor eticii noastre comuniste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămînt­ul României. Participanţii la plenara Co­mitetului municipal de par­tid Tulcea, in numele comu­niştilor şi al celorlalţi oameni ai muncii, subliniază printre altele în telegrama lor : Programul de măsuri propus partidului de către dumnea­voastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, precum şi preţioasele indicaţii pe care le-aţi dat la Consfătui­rea de lucru cu activul de partid din domeniul ideolo­giei şi al activităţii politice şi cultural-educative consti­tuie încă o dovadă a grijii ce o purtaţi destinelor poporu­lui, naţiunii noastre socia­liste. Urmind pilduitoarea dum­neavoastră activitate, clarvi­ziunea şi fermitatea ideolo­gică, organizaţia municipală de partid Tulcea se anga­jează să nu precupeţească nici un efort şi să muncească neobosit pentru mobilizarea tuturor organizaţiilor de par­tid la o susţinută muncă de educare a maselor, pentru folosirea cu maximă eficienţă a tuturor mijloacelor de in­fluenţare politică, întreaga noastră activitate de formare şi dezvoltare a conştiinţei so­cialiste a oamenilor muncii va avea la bază preţioasele idei cuprinse în propunerile şi expunerea făcută de dum­neavoastră la întîlnirea cu activul de partid din dome­niul ideologic, în lumina programului a­­doptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi a expu­nerii prezentate de dumnea­voastră, mult stimate tovară­şe Nicolae Ceauşescu — re­latează în telegrama lor par­ticipanţii la plenara Comite­tului municipal Piatra Neamţ al P.C.R. — ne-am propus să orientăm întreaga activitate de muncă educativă în scopul întăririi permanente a rolu­lui conducător al organizaţii­lor de partid, creşterii com­bativităţii revoluţionare a tu­turor comuniştilor, să nu pre­cupeţim nimic din eforturile noastre pentru educarea tu­turor oamenilor muncii in spiritul dragostei şi devota­mentului faţă de partid, de patria socialistă, pentru în­făptuirea neabătută a progra­mului partidului, politicii sale înţelepte de edificare a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Vom face ca, prin activi­tatea organizaţiilor de partid, prin invăţămîntul ideologic şi de stat, precum şi prin organizaţiile de masă şi ob­şteşti să ridicăm pe o treaptă superioară întreaga muncă politică şi educativă. Ne angajăm în numele ce­lor peste 11 000 de comunişti ai organizaţiei municipale, al tuturor oamenilor muncii, să milităm neobosiţi pentru ca programul de măsuri adoptat să devină un puternic şi efi­cient mijloc de mobilizare a oamenilor muncii la îndepli­nirea integrală a măreţelor sarcini trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului, pentru înflorirea continuă a României socialiste. Preocupaţi de îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor economice, de ridicare a ni­velului politic, ideologic şi profesional, comuniştii, toţi oamenii muncii din oraşul nostru îşi manifestă hotări­rea fermă de a realiza nea­bătut programul şi politica înţeleaptă, clarvăzătoare, a partidului nostru, pentru edi­ficarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ne exprimăm sentimentele de recunoştinţă şi deplinul nostru devotament faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea neobosită pe care o desfăşu­raţi în fruntea partidului şi statului nostru şi ne angajăm să facem totul pentru ca e­­xemplul însufeţitor pe care ni-l daţi, prin munca dum­neavoastră multilaterală, pli­nă de înţelepciune, pentru întregul nostru popor, să cu­prindă pe toţi cei ce muncesc în unităţile oraşului nostru. Pe baza programului apro­bat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi a expunerii dumneavoastră, se arată în telegrama Corpului medico­­sanitar din judeţul Dîmbo­viţa, ne-am propus să orien­tăm întreaga noastră activi­tate politico-educativă spre întărirea permanentă a ro­lului conducător al organiza­ţiilor de partid, creşterea combativităţii tuturor comu­niştilor, să muncim cu şi mai multă sirguinţă pentru edu­carea cadrelor medico-sani­­tare în spiritul dragostei, de­votamentului faţă de partid şi patria socialistă, al dărui­rii în muncă şi apărării cu­ceririlor revoluţionare ale po­porului. De asemenea, ne propunem să dezvoltăm spi­ritul militant, să formăm o opinie puternică, intransigen­tă, faţă de orice manifestare care încalcă normele eticii comuniste, să muncim activ pentru transpunerea în viaţă a vastului program de fău­rire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cadrele militare, muncito­rii şi tehnicienii din Unităţi­le militare nr. 01305 şi 01393 scriu într-o altă telegramă . Vom milita pentru îmbună­tăţirea activităţii politico­­ideologice de educare marxist­­leninistă a membrilor de par­tid şi a întregului personal, vom acţiona neabătut în spi­ritul înaltei exigenţe comu­niste, pentru promovarea spi­ritului revoluţionar muncito­resc şi patriotic, pentru efi­cienţa întregii munci politico­­educative. Vom folosi cu mai multă hotărîre toate mijloa­cele de influenţare politică in procesul de educare a mili­tarilor, pentru combaterea tuturor manifestărilor de in­disciplină, pentru întărirea legalităţii socialiste în unită­ţile noastre, pentru afirmarea unor înalte trăsături moral­­politice ale întregului per­sonal. MUNKA 450 DE ANI DE LA MOARTEA LUI NEAGOE BASARAB Reformator istorică fră Acum patru secole şi ju­mătate, intr-o zi de sep­tembrie, înceta din viaţă Neagoe Basarab, cel care, de-a lungul unei domnii rod­nice, reuşise să instaureze pe pămintul Ţării Româneşti o perioadă de stabilitate in­ternă şi de înflorire cultura­lă. Venit pe tron, într-o vre­me tulbure, cînd moartea lui Radu cel Mare, produsă in 1­508, atrăsese după sine crîn­­cene lupte pentru suprema­ţie, Neagoe Basarab, cu spri­jinul puternicei familii boie­reşti a Craioveştilor, avea sarcina, de loc lesne de în­deplinit, să ducă o politică de echilibru între turci şi creş­tinătate şi să accelereze cen­tralizarea statului. Neagoe era fiul lui Pîrvu vornicul şi, pentru a obţine scaunul domnesc, a fost ne­voie să-şi creeze o falsă as­cendenţă, intitulîndu-se fiu al lui Basarab cel Tînăr. A­­bilitatea sa l-a ajutat ca, o­­dată devenit ocupant al tro­nului, să nu fie copleşit de obligaţiile faţă de Poartă, care-l ajutase să se înscă­uneze, ba chiar să impună o serie de măsuri interne pen­tru a frîna fărîmiţarea sta­tală de care ar fi putut profi­ta puterea turcească. De pe timpul lui Neagoe Basarab avem prima men­ţiune a aşezării precise a hotarului dintre Ţara Românească şi Transil­vania, în regiunile si­tuate în nordul Olteniei. Tot atunci, infiltrările otomanilor la nordul Dunării, care urmă­reau acapararea acestei zone strategice, sunt lichidate. Pe planul treburilor interioare, procesul de delimitare între averea personală a domnito­rului şi cea a statului se am­plifică : aparatul slujitoresc este organizat mai bine, ceea ce duce la consolidarea pu­terii centrale, iar fiscul dis­pune de un sistem îmbună­tăţit. Dezvoltarea oraşelor, a­­părarea intereselor tîrgoveţi­­lor, atragerea micii boierimi l-au ajutat pe Neagoe Basa­rab să-şi înfăptuiască progra­mul intern. Intr-un asemenea context favorabil, cultura cu­noaşte o autentică resurec­ţie. Creşte numărul construc­ţiilor de interes public care au dus peste veacuri dovada priceperii, talentului şi mă­iestriei poporului nostru. Progrese evidente se în­registrează şi în arta deco­rativă, în sculptură şi pic­tură. Oglindă a societăţii acelor vremuri, instrument de edu­caţie, care atestă geniul vo­ievodului român, scriitor şi gânditor demn de secolul Re­naşterii, „învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie", emană un optimism robust, încrederea în viitorul ţării. Vrednică de admiraţie ne apare, străda­nia sa de a utiliza preţioase izvoare documentare, dar şi priceperea cu care domnito­rul român le-a tratat cu ta­lent şi într-o formulare ori­ginală. Recenta confirmare a „paternităţii" lucrării dată de Congresul internaţional de studii bizantine de la Bucureşti vine să întregească meritele cărturăreşti ale lui Neagoe Basarab. Din capo­dopera sa, ce poate să stea lingă creaţiile de căpetenie ale gîndirii politice europene de atunci, se degajă un su­flu emoţionant, sinteză a experienţei umane a autoru­lui, mereu încrezător in pu­terea dreptăţii. Apelul la ra­ţiune, la ce este bun în om şi perfectibil, sfaturile po­trivite despre rosturile dom­niei şi despre conducerea oş­tilor, recunoaşterea cu luci­ditate că proprietatea feu­dalităţii vine din „lacrimile săracilor“, aprecierea, mai presus de toate, a meritelor omeneşti se alătură in această uimitoare carte într-o coerenţă deplină, preludiu al literaturii noas­tre atît de bogate, ce a­­vea să se făurească de-a lun­gul anilor. Şi cît de puternic răsună îndemnul său la păs­trarea onoarei şi a libertăţii, fiindcă „Mai bine este moar­tea cu cinste decit să aveţi numele cu ruşine“. Neagoe Basarab s-a dove­dit şi un iscusit diplomat. Prin extinderea legăturilor sale cu Ungaria (in 1517 re­cunoaşte suzeranitatea rege­lui Ludovic al II-lea), Polo­nia, Veneţia şi chiar scaunul pontifical, el contrabalansa influenţa turcilor, dar, din păcate, solidaritatea creştină nu a îmbrăcat forma rezis­tenţei antiotomane, în virtu­tea politicii familiei din care făcea parte, Neagoe Basarab a întreţinut relaţii strînse cu Sibiul. Au existat şi în­cercări de oprire a abuzuri­lor neguţătorilor greci şi turci. Aşa cum se exprima într-o scrisoare, Neagoe Ba­sarab a trebuit să alunge pe „turcii care au fost în Cimpulung“. Domnia lui Neagoe Basa­rab a pus stavilă, după cum arătam, dezorganizării, ten­dinţei centrifuge a marilor boieri. Pentru nouă ani, cît a domnit, Ţara Românească va cunoaşte înnoiri în interior, domnul îşi va spori autorita­tea, oraşele şi tîrgurile se consolidează, comerţul autoh­ton ia amploare, cultura tra­versează o perioadă remar­cabilă. Desigur, plata obliga­ţiilor către turci cade în continuare pe umerii masei de ţărani. Rămâne însă în cartea istoriei meritul lui Neagoe Basarab de a fi reu­şit ca, prin felul cum a dom­nit, să oprească, pentru o vreme, căderea totală a Ţării Româneşti sub dominaţia porţii, să ducă înainte orga­nizarea administrativă şi să impună reforme interne, în­tre care cele culturale ocupă un loc precumpănitor. împlinirea celor 450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab ne dă prilejul re­memorării unei epoci zbu­ciumate care, în ciuda vitre­giilor ce a înfruntat, rămîne o pagină glorioasă din lupta poporului român pentru eli­berare naţională şi socială, pentru progres şi fericire. NICU DUMITRU „ Vom desfăşura o activitate plină de răspundere pentru a realiza şi pune la dispoziţia populaţiei produse mai multe, mai variate şi mai “ Cu toate eforturile pentru a realiza produse cu indici calitativi superiori Am citit cu deosebit inte­res scrisoarea adresată de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — oamenilor muncii, organe­lor şi organizaţiilor de par­tid, sindicale şi de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfa­cerii bunurilor de larg con­sum. Desigur, ne bucură a­­precierile pozitive asupra muncii noastre, a celor care muncim în acest important domeniu al activităţii econo­mice. Dar, aşa cum se su­bliniază în scrisoarea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, „Mai sunt încă lipsuri şi neajun­suri, atit în ce priveşte orga­nizarea producţiei şi a mun­cii, în folosirea capacităţilor de producţie, cit şi în dome­niul asigurării calitative şi al lărgirii sortimentului de pro­duse, desfacerii lor către con­sumatori“. Asemenea caren­ţe se manifestă încă şi în activitatea secţiei noastre, vi­­zind îndeosebi calitatea pro­duselor. La noi totul depinde de buna întreţinere a maşi­nilor şi de recepţia materiei prime. In acest sens, conduce­rea întreprinderii noastre ar trebui să manifeste mai mul­tă iniţiativă şi operativitate in soluţionarea şi rezolvarea propunerilor făcute de noi în cadrul grupelor sindicale. Aici am ridicat, de exemplu, pro­blema pieselor de schimb, respectiv, a asigurării cilin­drilor cauciucaţi. Am arătat că deşi maşinile sunt dotate cu cilindri garantaţi doar pentru doi ani, prin rectifi­care noi i-am folosit aproape patru ani. Trebuie să se aibă, însă în vederea să cilindrii şi-au pierdut din elasticitate, din suprafaţa netedă de lu­cru, influenţînd negativ pro­cesul de producţie. Mai mul­tă atenţie trebuie acordată şi aprovizionării cu materii pri­me corespunzătoare. Fabrica „Argeşana“ din Piteşti, de pildă, ne-a livrat zilele tre­cute, la articolul lînă sută la sută, fire amestecate cu po­­liesteri. Alte ori din cauza fi­relor scurte şi a coeficientu­lui mare de variaţie la lun­gime şi fineţe se ajunge şi la pierderi in producţie. Intru­­cît asemenea deficienţe creea­ză greutăţi în realizarea unor produse cu parametri calita­tivi superiori, consider că este necesar să se ia măsurile cu­venite, începînd de la reali­zarea materiei prime şi pînă la ambalarea produsului finit. Suntem­ hotărîţi ca printr-o mai judicioasă organizare a procesului de producţie, prin organizarea unor cursuri de calificare de scurtă durată la locul de muncă, prin întro­narea responsabilităţii faţă de îndeplinirea sarcinilor ce ne revin la fiecare loc de muncă să realizăm produse cu indici calitativi înalţi, spo­rind astfel gradul de compe­titivitate al produselor noas­tre, atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă. MARIA SCHEMMEL preparatoare la secţia filatură a fabricii „Libertatea“ — Sibiu Largă diversificare a producţiei industriei locale Scrisoarea adresată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu lucrătorilor din domeniul producţiei şi desfacerii bu­nurilor de consum a fost primită cu justificată mîn­­drie şi satisfacţie şi de co­lectivul de muncă al Com­binatului de industrie locală „Banatul“, cea mai repre­zentativă întreprindere a in­dustriei locale timişorene, în cele 18 unităţi de producţie cu profil alimentar, textil, de confecţii, de mase plastice, ceramică, cosmetice etc , se fabrică peste 700 de produse solicitate de peste 2 000 de beneficiari interni, precum şi pe pieţele din 14 ţări, dintre care R.F. a Germaniei, Ma­roc, Grecia, Olanda, Alba­nia, Elveţia, Tunis ş.a. Prin­tre produsele purtind marca combinatului nostru, deose­bit de apreciate de cumpă­rători, se numără aparatajul electric de joasă tensiune, becurile ceramice infraroşii, făina de gluten, granulele e­­fervescente mineralizaţi „Minevrit“, biscuiţii, creme­le de protecţia pielii contra diverşilor agenţi nocivi, pre­cum şi produsele metalo-chi­­mice şi diferite articole de uz gospodăresc. Stăruind în preocuparea pentru diversificarea produc­ţiei, concomitent cu dezvol­tarea sectoarelor industriale propriu-zise, prin valorifica­rea cu prioritate a materiilor prime şi materialelor exis­tente în judeţul nostru — aşa după cum am fost infor­maţi în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţi­lor , combinatul nostru va ajunge ca în anul 1975 să realizeze o producţie cu a­­proape 40 la sută mai mare decît în 1970 şi să sporească de două ori volumul mărfu­rilor destinat exportului. Ne angajăm, şi credem că sun­tem­ în asentimentul tuturor tovarăşilor noştri de muncă, că nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a preţioaselor indicaţii cuprinse în scrisoarea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, de sporire şi ridicare a cali­tăţii produselor noastre, ast­fel ca pe poarta combinatu­lui să nu iasă nici un produs care să nu corespundă cali­tativ. Sîntem convinse că în acest fel ne vom aduce şi noi aportul la creşterea ni­velului de trai al întregului popor, la transpunerea în viaţă a politicii partidului de făurire a societăţii socia­­liste multilateral dezvoltate. GINICA CIUPITU muncitoare IULIANA DANILA şefa serviciului calitate al Combinatului de industrie locală — Timișoara Importantele investiţii pe care statul le alocă sec­torului sanitar se materializează în construcţii de spitale, sanatorii — utilate în conformitate cu ultimele exigenţe ale medicinii moderne — în medicamentele puse gratuit la dispoziţia populaţiei, în pregătirea şi salarizarea personalului medical, mediu şi superior. Roadele acestei politici sociale servind in totalitatea ei omul, se regăsesc în fiecare colţ al ţării. Obiectivul aparatului a surprins pe peliculă noul spital cu o capacitate de 600 de paturi din Suceava. ÎNTREPRINDEREA de ambalaje ŞI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ Calea Giuleşti, nr. 1, lingă Gara CF.R. Basarab ANGAJEAZA DE URGENŢĂ tineri absolvenţi a 8 clase generale în vîrstă de 15—18 ani pentru a urma cursurile de calificare de scurtă durată — de 10 luni — în meseriile : • strungar • frezor • rabotor Pe durata cursurilor, tinerii admişi, beneficiază de o indemnizaţie lunară de 400 lei şi costul abonamen­tului pe I.T.A. sau C.F.R. gratuit. Informaţii suplimentare la Serviciul salarizare, personal, invăţămint, telefon : 18­41.14, interior 92. CONSILIUL JUDEŢEAN AL SINDICATELOR­­ VRANCEA str. Karl Marx, nr. 6, Focşani Telefon: 1630—1623 ANUNŢĂ VACANTE, IN­FORMAŢIA INSTRUMENTALA „DOINA VRANCEI“ următoarele posturi:­e dirijar­e solişti instrumentişti (viorişti, ţambal, cla­rinet, nai)­e solişti vocali (fete şi băieţi) Concursul pentru ocuparea acestor posturi se va tine în ziua de 25.09.1971, începînd de la o­­rele 9 la Clubul sindicatului învățămint din str. Cezar Bolliac, nr. 12, Focşani. înscrierile se primesc pînă în ziua de 23 sep­tembrie a.c. la sediul consiliului. Miercuri 15 septembrie 1971 (Urmare din pag. I)­mită povestea. Aşa că am in­trat la coafura „Pietricica“ din centrul oraşului Aglo­meraţie, aşteptare şi, cum se mai intîmplă, discuţii. „Dum­neata cît dai ? mă întreabă o fată mai tinără. Zic de bacşiş, că aici sînt probleme în privinţa asta...“ „Intru pentru prima dată în această unitate“, îi răspund într-o doară. „Atunci să vă pun eu la curent cu treburile, se obligă ea. Bruneta din colţ ia şi cinci lei, că-i nouă şi vrea să-şi facă clienteală. Cori, de lingă geam, nici nu se uită la om fără zece lei bătuţi pe muche. Şi mai pre­tenţioasă e cealaltă, Angi. Şi a naibi de isteaţă. Din­­tr-un cuvînt, te-a şi simţit că nu dai bacşiş. In paparudă te preface...“ M-am ridicat să plec. „Nu mai staţi ? s-a mirat fata. Angi e liberă, vă cedez locul...“ Am ieşit fără să rostesc un singur cuvînt. Eram indignată. Şi va­ am dus nişte deprinderi moştenite din negura timpurilor, cu forţele unui individualism fe­roce, dispus să obţină profi­turi dincolo de merite şi e­­chitate socială... E drept, sustragerea de valori nemuncite, atentarea la venitul curat, cinstit al cetăţeanului, vin să nemul­ţumească, să irite şi să nas­că aversiuni de felul celei născute în inima unei simple muncitoare din Piatra Neamţ. Foarfecă, acest instrument aparent inofensiv, dar care, după cum se vede, ciopîrţeşte podoaba capilară a celor care nu consimt să „ofere“ bacşiş, n-ar mai trebui dată pe mîna oricui Profesiunea de coafeză ori de frizer, după cum aveam să aflăm, se află în plină „inflaţie“ de candi­daţi. Oare n-ar fi cazul unei trieri, nu numai pe bază de cunoştinţe profesionale, ci şi pe considerente morale, de solicitudine şi respect pen­tru client, pentru banii mun­ciţi ai acestuia ? BACŞIŞUL acolo unde trebuia să mă duc...“ Gestul acelei femei simple a fost salutar. El s-a soldat cu o operaţie rapidă şi efi­cientă din partea organelor de control. La verificare, nici o gestiune nu era în regulă, toate fiind găsite cu plusuri respectabile, deşi tre­cuseră doar cinci ore din programul schimbului de după-masă. Şi nu numai la „Pietricica“, ci şi la „Cea­hlăul“, la celelalte coafuri din Piatra Neamţ. Carina Gorea, 134 lei, Angela Mus­că, 106 lei, Maria Crîşmaru, 250 lei, Elena Mingita, 242 lei, şi aşa mai departe.­­ Sîntem hotărîţi să stir­­pim bacşişul, dezonoarea a­­ceasta incalificabilă, se a­­prinde vicepreşedintele Fla­­viţiu Cărăşilă. Ne bucurăm cind opinia publică, presa, organele de control, ne dau o mină de ajutor. Din păcate avem încă mult de luptat cu în Codul penal, desigur, lipseşte cuvîntul „bacşiş“, dar se află înscrisă infracţiunea remunerare injustă. Cu ce se diferenţiază însă o noţiune de cealaltă ? Cu nimic esen­ţial. Oricum l-ai învîrti şi oricum l-ai prezenta, bacşi­şul este tot o remunerare in­justă, o înşelăciune care grevează asupra bugetului oricărei familii, creînd zilnic „plusuri“ de sute de lei în buzunarul unei coafeze sau al unui depanator de televi­zoare cu trecere la clienţi, menţinînd în mentalităţi şi practici diurne un ana­cronism de neadmis pen­tru societatea noastră socia­listă, pentru preceptele mo­rale după care se conduce. MODERNIZAREA ŞOSELEI BANEASA - OLTINA In sudul Dobrogei a fost terminată modernizarea şo­selei Băneasa — Oltina pe o lungime de 16 km. In a­­ceeaşi parte a ţării se mai execută lucrări de moderni­zare a drumurilor pe trase­ele Corbu — Istria — Mi­­hai Viteazu — M. Kogălni­­ceanu — Cogealac, Rasova — Ion Corvin etc. O amplă lucrare o constituie con­strucţia drumului naţional 22 Măcin — Isaccea — Tul­cea, care creează o legătură directă între Moldova şi Delta Dunării. Pînă acum, s-a terminat mai mult de două treimi din lungimea lui totală. Consiliul judeţean al sindicatelor Olt ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS • Două soliste vocale • Un instrumentist clarinet e Un instrumentist nai. • Un instrumentist contrabas. Concursul va avea loc in ziua de 29 septembrie 1971, orele 9, la Consiliul Judeţean al Sindicatelor Olt, Str. 13 Decembrie Nr. 2. Relaţii suplimentare la telefon nr. 11717 Slatina, j­udeţul Olt. UZINA DE POMPE CU SEDIUL IN BUCUREŞTI, STR. ZIDURI MOŞI, NR. 25 (lîngă Hala Obor) primeşte înscrieri la forma de şcolarizare „UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA“ cu durata de 2 (doi) si 3 (trei) ani la meseriile : • STRUNGAR • TURNĂTOR • LĂCĂTUŞ MECANIC • LĂCĂTUŞ MONTATOR • ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE Pe timpul şcolarizării, ucenicii primesc o in­demnizaţie lunară după cum urmează: • Anul I = 500 lei • Anul II = 750 lei • Anul III = 860 lei CONDIŢII : Absolvenţi ai Şcolii Generale de 8 (opt) ani î­­ vîrstă de 15—16 ani cu domiciliul — Bucureşti comunele subordonate, judeţele Ilfov, Ialomiţa, Dîmboviţa, Teleorman, Buzău şi Prahova. înscrierile se fac pe baza unei cereri însoţite de următoarele acte:: • Certificat de naştere (original) • Certificat studii • Fişa copilului (8—15 ani) • Analiza sîngelui • Examenul pulmonar. înscrierile se primesc pînă la data de 15 sep­tembrie 1971. Informaţii suplimentare se obţin la Biroul în­văţămînt al uzinei: telefon 35 20 00 interior 903 Mijloace de transport: • tramvaie : 1, 4, 14, 21, 24, 26, 27 • troilebuz : 85 • autobuz 101.

Next