Munca, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7400-7425)
1971-09-15 / nr. 7412
Pagina a 4-a „Cu hotărire nestrămutată vom imprima întregii munci politico-ideologice un caracter militant in spiritul combativităţii revoluţionare“ Telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de plenare ale comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid Continui să se desfăşoare în întreaga ţară plenare ale comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid, în care sunt dezbătute problemele activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, în lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Cu acest prilej, participanţii adresează telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin care îşi exprimă intreaga lor adeziune la aceste măsuri, hotărirea nestrămutată de a îmbunătăţi, in continuare, munca politico-ideologică şi cultural-educativă, în spiritul combativităţii revoluţionare militante, partinice, al principiilor marxist-leniniste. In numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii — români, maghiari şi germani — participanţii la plenara Comitetului municipal de partid Braşov asigură conducerea de partid, pe tovarăşului Nicolae Ceauşescu — în telegrama trimisă de ei — de ataşamentul lor fierbinte faţă de politica partidului, profund devotată intereselor majore ale poporului, progresului şi prosperităţii patriei noastre socialiste. Dezbaterile plenarei — se arată în telegramă — au prilejuit o temeinică analiză critică a muncii politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, relevarea rezultatelor valoroase şi a experienţei înaintate, precum şi stabilirea unui program concret de acţiune care, îndeplinit întocmai, va asigura ridicarea nivelului de conştiinţă a oamenilor muncii, mărirea contribuţiei lor la măreaţa operă de edificare multilaterală a societăţii socialiste în patria noastră — obiectivul fundamental stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului. Ne angajăm în fața conducerii partidului, a dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, să concretizăm eforturile noastre în realizarea suplimentară a unei producţii marfă de 370 milioane lei, să producem prin acţiunea de autoutilaje, maşini, utilaje şi instalaţii în valoare de 130 milioane lei şi să facem noi eforturi pentru a spori productivitatea muncii. Dezbaterile care au avut loc în organizaţiile noastre de partid — se arată în telegrama adresată de participanţii la plenara lărgită a Comitetului municipal de partid Craiova — au oglindit fermitatea comuniştilor de a-şi spori eforturile, pentru ca întreaga activitate politicoeducativă ce o vor desfăşura să contribuie în mai mare măsură la întărirea rolului de conducător al organizaţiilor de partid, la creşterea spiritului combativ, revoluţionar, al membrilor de partid, pentru ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii, educarea lor in spiritul dragostei şi devotamentului faţă de partid şi patria socialistă, al dăruirii în muncă şi apărării cuceririlor revoluţionare. Avînd ca îndreptar propunerile şi măsurile adoptate de conducerea partidului nostru, aprecierile şi recomandările expuse cu deosebită claritate şi spirit partinic, revoluţionar, de dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar general, ne angajăm în numele celor aproape 26 000 de comunişti, al tuturor oamenilor muncii din Craiova, că vom milita neobosiţi pentru aplicarea în viaţă a acestui program, să îmbunătăţim substanţial munca politico-educativă desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, sindicat şi ale U.T.C., pentru educarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii şi îndeosebi a tineretului, în spiritul ideologiei noastre, a combativităţii revoluţionare, militante, partinice, pentru triumful principiilor eticii noastre comuniste, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Participanţii la plenara Comitetului municipal de partid Tulcea, in numele comuniştilor şi al celorlalţi oameni ai muncii, subliniază printre altele în telegrama lor : Programul de măsuri propus partidului de către dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, precum şi preţioasele indicaţii pe care le-aţi dat la Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative constituie încă o dovadă a grijii ce o purtaţi destinelor poporului, naţiunii noastre socialiste. Urmind pilduitoarea dumneavoastră activitate, clarviziunea şi fermitatea ideologică, organizaţia municipală de partid Tulcea se angajează să nu precupeţească nici un efort şi să muncească neobosit pentru mobilizarea tuturor organizaţiilor de partid la o susţinută muncă de educare a maselor, pentru folosirea cu maximă eficienţă a tuturor mijloacelor de influenţare politică, întreaga noastră activitate de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii va avea la bază preţioasele idei cuprinse în propunerile şi expunerea făcută de dumneavoastră la întîlnirea cu activul de partid din domeniul ideologic, în lumina programului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi a expunerii prezentate de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — relatează în telegrama lor participanţii la plenara Comitetului municipal Piatra Neamţ al P.C.R. — ne-am propus să orientăm întreaga activitate de muncă educativă în scopul întăririi permanente a rolului conducător al organizaţiilor de partid, creşterii combativităţii revoluţionare a tuturor comuniştilor, să nu precupeţim nimic din eforturile noastre pentru educarea tuturor oamenilor muncii in spiritul dragostei şi devotamentului faţă de partid, de patria socialistă, pentru înfăptuirea neabătută a programului partidului, politicii sale înţelepte de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Vom face ca, prin activitatea organizaţiilor de partid, prin invăţămîntul ideologic şi de stat, precum şi prin organizaţiile de masă şi obşteşti să ridicăm pe o treaptă superioară întreaga muncă politică şi educativă. Ne angajăm în numele celor peste 11 000 de comunişti ai organizaţiei municipale, al tuturor oamenilor muncii, să milităm neobosiţi pentru ca programul de măsuri adoptat să devină un puternic şi eficient mijloc de mobilizare a oamenilor muncii la îndeplinirea integrală a măreţelor sarcini trasate de cel de-al X-lea Congres al partidului, pentru înflorirea continuă a României socialiste. Preocupaţi de îndeplinirea în mod exemplar a sarcinilor economice, de ridicare a nivelului politic, ideologic şi profesional, comuniştii, toţi oamenii muncii din oraşul nostru îşi manifestă hotărirea fermă de a realiza neabătut programul şi politica înţeleaptă, clarvăzătoare, a partidului nostru, pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ne exprimăm sentimentele de recunoştinţă şi deplinul nostru devotament faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea neobosită pe care o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului nostru şi ne angajăm să facem totul pentru ca exemplul însufeţitor pe care ni-l daţi, prin munca dumneavoastră multilaterală, plină de înţelepciune, pentru întregul nostru popor, să cuprindă pe toţi cei ce muncesc în unităţile oraşului nostru. Pe baza programului aprobat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi a expunerii dumneavoastră, se arată în telegrama Corpului medicosanitar din judeţul Dîmboviţa, ne-am propus să orientăm întreaga noastră activitate politico-educativă spre întărirea permanentă a rolului conducător al organizaţiilor de partid, creşterea combativităţii tuturor comuniştilor, să muncim cu şi mai multă sirguinţă pentru educarea cadrelor medico-sanitare în spiritul dragostei, devotamentului faţă de partid şi patria socialistă, al dăruirii în muncă şi apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului. De asemenea, ne propunem să dezvoltăm spiritul militant, să formăm o opinie puternică, intransigentă, faţă de orice manifestare care încalcă normele eticii comuniste, să muncim activ pentru transpunerea în viaţă a vastului program de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Cadrele militare, muncitorii şi tehnicienii din Unităţile militare nr. 01305 şi 01393 scriu într-o altă telegramă . Vom milita pentru îmbunătăţirea activităţii politicoideologice de educare marxistleninistă a membrilor de partid şi a întregului personal, vom acţiona neabătut în spiritul înaltei exigenţe comuniste, pentru promovarea spiritului revoluţionar muncitoresc şi patriotic, pentru eficienţa întregii munci politicoeducative. Vom folosi cu mai multă hotărîre toate mijloacele de influenţare politică in procesul de educare a militarilor, pentru combaterea tuturor manifestărilor de indisciplină, pentru întărirea legalităţii socialiste în unităţile noastre, pentru afirmarea unor înalte trăsături moralpolitice ale întregului personal. MUNKA 450 DE ANI DE LA MOARTEA LUI NEAGOE BASARAB Reformator istorică fră Acum patru secole şi jumătate, intr-o zi de septembrie, înceta din viaţă Neagoe Basarab, cel care, de-a lungul unei domnii rodnice, reuşise să instaureze pe pămintul Ţării Româneşti o perioadă de stabilitate internă şi de înflorire culturală. Venit pe tron, într-o vreme tulbure, cînd moartea lui Radu cel Mare, produsă in 1508, atrăsese după sine crîncene lupte pentru supremaţie, Neagoe Basarab, cu sprijinul puternicei familii boiereşti a Craioveştilor, avea sarcina, de loc lesne de îndeplinit, să ducă o politică de echilibru între turci şi creştinătate şi să accelereze centralizarea statului. Neagoe era fiul lui Pîrvu vornicul şi, pentru a obţine scaunul domnesc, a fost nevoie să-şi creeze o falsă ascendenţă, intitulîndu-se fiu al lui Basarab cel Tînăr. Abilitatea sa l-a ajutat ca, odată devenit ocupant al tronului, să nu fie copleşit de obligaţiile faţă de Poartă, care-l ajutase să se înscăuneze, ba chiar să impună o serie de măsuri interne pentru a frîna fărîmiţarea statală de care ar fi putut profita puterea turcească. De pe timpul lui Neagoe Basarab avem prima menţiune a aşezării precise a hotarului dintre Ţara Românească şi Transilvania, în regiunile situate în nordul Olteniei. Tot atunci, infiltrările otomanilor la nordul Dunării, care urmăreau acapararea acestei zone strategice, sunt lichidate. Pe planul treburilor interioare, procesul de delimitare între averea personală a domnitorului şi cea a statului se amplifică : aparatul slujitoresc este organizat mai bine, ceea ce duce la consolidarea puterii centrale, iar fiscul dispune de un sistem îmbunătăţit. Dezvoltarea oraşelor, apărarea intereselor tîrgoveţilor, atragerea micii boierimi l-au ajutat pe Neagoe Basarab să-şi înfăptuiască programul intern. Intr-un asemenea context favorabil, cultura cunoaşte o autentică resurecţie. Creşte numărul construcţiilor de interes public care au dus peste veacuri dovada priceperii, talentului şi măiestriei poporului nostru. Progrese evidente se înregistrează şi în arta decorativă, în sculptură şi pictură. Oglindă a societăţii acelor vremuri, instrument de educaţie, care atestă geniul voievodului român, scriitor şi gânditor demn de secolul Renaşterii, „învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie", emană un optimism robust, încrederea în viitorul ţării. Vrednică de admiraţie ne apare, strădania sa de a utiliza preţioase izvoare documentare, dar şi priceperea cu care domnitorul român le-a tratat cu talent şi într-o formulare originală. Recenta confirmare a „paternităţii" lucrării dată de Congresul internaţional de studii bizantine de la Bucureşti vine să întregească meritele cărturăreşti ale lui Neagoe Basarab. Din capodopera sa, ce poate să stea lingă creaţiile de căpetenie ale gîndirii politice europene de atunci, se degajă un suflu emoţionant, sinteză a experienţei umane a autorului, mereu încrezător in puterea dreptăţii. Apelul la raţiune, la ce este bun în om şi perfectibil, sfaturile potrivite despre rosturile domniei şi despre conducerea oştilor, recunoaşterea cu luciditate că proprietatea feudalităţii vine din „lacrimile săracilor“, aprecierea, mai presus de toate, a meritelor omeneşti se alătură in această uimitoare carte într-o coerenţă deplină, preludiu al literaturii noastre atît de bogate, ce avea să se făurească de-a lungul anilor. Şi cît de puternic răsună îndemnul său la păstrarea onoarei şi a libertăţii, fiindcă „Mai bine este moartea cu cinste decit să aveţi numele cu ruşine“. Neagoe Basarab s-a dovedit şi un iscusit diplomat. Prin extinderea legăturilor sale cu Ungaria (in 1517 recunoaşte suzeranitatea regelui Ludovic al II-lea), Polonia, Veneţia şi chiar scaunul pontifical, el contrabalansa influenţa turcilor, dar, din păcate, solidaritatea creştină nu a îmbrăcat forma rezistenţei antiotomane, în virtutea politicii familiei din care făcea parte, Neagoe Basarab a întreţinut relaţii strînse cu Sibiul. Au existat şi încercări de oprire a abuzurilor neguţătorilor greci şi turci. Aşa cum se exprima într-o scrisoare, Neagoe Basarab a trebuit să alunge pe „turcii care au fost în Cimpulung“. Domnia lui Neagoe Basarab a pus stavilă, după cum arătam, dezorganizării, tendinţei centrifuge a marilor boieri. Pentru nouă ani, cît a domnit, Ţara Românească va cunoaşte înnoiri în interior, domnul îşi va spori autoritatea, oraşele şi tîrgurile se consolidează, comerţul autohton ia amploare, cultura traversează o perioadă remarcabilă. Desigur, plata obligaţiilor către turci cade în continuare pe umerii masei de ţărani. Rămâne însă în cartea istoriei meritul lui Neagoe Basarab de a fi reuşit ca, prin felul cum a domnit, să oprească, pentru o vreme, căderea totală a Ţării Româneşti sub dominaţia porţii, să ducă înainte organizarea administrativă şi să impună reforme interne, între care cele culturale ocupă un loc precumpănitor. împlinirea celor 450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab ne dă prilejul rememorării unei epoci zbuciumate care, în ciuda vitregiilor ce a înfruntat, rămîne o pagină glorioasă din lupta poporului român pentru eliberare naţională şi socială, pentru progres şi fericire. NICU DUMITRU „ Vom desfăşura o activitate plină de răspundere pentru a realiza şi pune la dispoziţia populaţiei produse mai multe, mai variate şi mai “ Cu toate eforturile pentru a realiza produse cu indici calitativi superiori Am citit cu deosebit interes scrisoarea adresată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindicale şi de U.T.C., conducerilor întreprinderilor socialiste de stat şi unităţilor cooperatiste, ministerelor şi organizaţiilor economice din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum. Desigur, ne bucură aprecierile pozitive asupra muncii noastre, a celor care muncim în acest important domeniu al activităţii economice. Dar, aşa cum se subliniază în scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, „Mai sunt încă lipsuri şi neajunsuri, atit în ce priveşte organizarea producţiei şi a muncii, în folosirea capacităţilor de producţie, cit şi în domeniul asigurării calitative şi al lărgirii sortimentului de produse, desfacerii lor către consumatori“. Asemenea carenţe se manifestă încă şi în activitatea secţiei noastre, vizind îndeosebi calitatea produselor. La noi totul depinde de buna întreţinere a maşinilor şi de recepţia materiei prime. In acest sens, conducerea întreprinderii noastre ar trebui să manifeste mai multă iniţiativă şi operativitate in soluţionarea şi rezolvarea propunerilor făcute de noi în cadrul grupelor sindicale. Aici am ridicat, de exemplu, problema pieselor de schimb, respectiv, a asigurării cilindrilor cauciucaţi. Am arătat că deşi maşinile sunt dotate cu cilindri garantaţi doar pentru doi ani, prin rectificare noi i-am folosit aproape patru ani. Trebuie să se aibă, însă în vederea să cilindrii şi-au pierdut din elasticitate, din suprafaţa netedă de lucru, influenţînd negativ procesul de producţie. Mai multă atenţie trebuie acordată şi aprovizionării cu materii prime corespunzătoare. Fabrica „Argeşana“ din Piteşti, de pildă, ne-a livrat zilele trecute, la articolul lînă sută la sută, fire amestecate cu poliesteri. Alte ori din cauza firelor scurte şi a coeficientului mare de variaţie la lungime şi fineţe se ajunge şi la pierderi in producţie. Intrucît asemenea deficienţe creează greutăţi în realizarea unor produse cu parametri calitativi superiori, consider că este necesar să se ia măsurile cuvenite, începînd de la realizarea materiei prime şi pînă la ambalarea produsului finit. Suntem hotărîţi ca printr-o mai judicioasă organizare a procesului de producţie, prin organizarea unor cursuri de calificare de scurtă durată la locul de muncă, prin întronarea responsabilităţii faţă de îndeplinirea sarcinilor ce ne revin la fiecare loc de muncă să realizăm produse cu indici calitativi înalţi, sporind astfel gradul de competitivitate al produselor noastre, atît pe piaţa internă, cît şi pe cea externă. MARIA SCHEMMEL preparatoare la secţia filatură a fabricii „Libertatea“ — Sibiu Largă diversificare a producţiei industriei locale Scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu lucrătorilor din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de consum a fost primită cu justificată mîndrie şi satisfacţie şi de colectivul de muncă al Combinatului de industrie locală „Banatul“, cea mai reprezentativă întreprindere a industriei locale timişorene, în cele 18 unităţi de producţie cu profil alimentar, textil, de confecţii, de mase plastice, ceramică, cosmetice etc , se fabrică peste 700 de produse solicitate de peste 2 000 de beneficiari interni, precum şi pe pieţele din 14 ţări, dintre care R.F. a Germaniei, Maroc, Grecia, Olanda, Albania, Elveţia, Tunis ş.a. Printre produsele purtind marca combinatului nostru, deosebit de apreciate de cumpărători, se numără aparatajul electric de joasă tensiune, becurile ceramice infraroşii, făina de gluten, granulele efervescente mineralizaţi „Minevrit“, biscuiţii, cremele de protecţia pielii contra diverşilor agenţi nocivi, precum şi produsele metalo-chimice şi diferite articole de uz gospodăresc. Stăruind în preocuparea pentru diversificarea producţiei, concomitent cu dezvoltarea sectoarelor industriale propriu-zise, prin valorificarea cu prioritate a materiilor prime şi materialelor existente în judeţul nostru — aşa după cum am fost informaţi în adunarea generală a reprezentanţilor salariaţilor , combinatul nostru va ajunge ca în anul 1975 să realizeze o producţie cu aproape 40 la sută mai mare decît în 1970 şi să sporească de două ori volumul mărfurilor destinat exportului. Ne angajăm, şi credem că suntem în asentimentul tuturor tovarăşilor noştri de muncă, că nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a preţioaselor indicaţii cuprinse în scrisoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de sporire şi ridicare a calităţii produselor noastre, astfel ca pe poarta combinatului să nu iasă nici un produs care să nu corespundă calitativ. Sîntem convinse că în acest fel ne vom aduce şi noi aportul la creşterea nivelului de trai al întregului popor, la transpunerea în viaţă a politicii partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. GINICA CIUPITU muncitoare IULIANA DANILA şefa serviciului calitate al Combinatului de industrie locală — Timișoara Importantele investiţii pe care statul le alocă sectorului sanitar se materializează în construcţii de spitale, sanatorii — utilate în conformitate cu ultimele exigenţe ale medicinii moderne — în medicamentele puse gratuit la dispoziţia populaţiei, în pregătirea şi salarizarea personalului medical, mediu şi superior. Roadele acestei politici sociale servind in totalitatea ei omul, se regăsesc în fiecare colţ al ţării. Obiectivul aparatului a surprins pe peliculă noul spital cu o capacitate de 600 de paturi din Suceava. ÎNTREPRINDEREA de ambalaje ŞI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ Calea Giuleşti, nr. 1, lingă Gara CF.R. Basarab ANGAJEAZA DE URGENŢĂ tineri absolvenţi a 8 clase generale în vîrstă de 15—18 ani pentru a urma cursurile de calificare de scurtă durată — de 10 luni — în meseriile : • strungar • frezor • rabotor Pe durata cursurilor, tinerii admişi, beneficiază de o indemnizaţie lunară de 400 lei şi costul abonamentului pe I.T.A. sau C.F.R. gratuit. Informaţii suplimentare la Serviciul salarizare, personal, invăţămint, telefon : 1841.14, interior 92. CONSILIUL JUDEŢEAN AL SINDICATELOR VRANCEA str. Karl Marx, nr. 6, Focşani Telefon: 1630—1623 ANUNŢĂ VACANTE, INFORMAŢIA INSTRUMENTALA „DOINA VRANCEI“ următoarele posturi:e dirijare solişti instrumentişti (viorişti, ţambal, clarinet, nai)e solişti vocali (fete şi băieţi) Concursul pentru ocuparea acestor posturi se va tine în ziua de 25.09.1971, începînd de la orele 9 la Clubul sindicatului învățămint din str. Cezar Bolliac, nr. 12, Focşani. înscrierile se primesc pînă în ziua de 23 septembrie a.c. la sediul consiliului. Miercuri 15 septembrie 1971 (Urmare din pag. I)mită povestea. Aşa că am intrat la coafura „Pietricica“ din centrul oraşului Aglomeraţie, aşteptare şi, cum se mai intîmplă, discuţii. „Dumneata cît dai ? mă întreabă o fată mai tinără. Zic de bacşiş, că aici sînt probleme în privinţa asta...“ „Intru pentru prima dată în această unitate“, îi răspund într-o doară. „Atunci să vă pun eu la curent cu treburile, se obligă ea. Bruneta din colţ ia şi cinci lei, că-i nouă şi vrea să-şi facă clienteală. Cori, de lingă geam, nici nu se uită la om fără zece lei bătuţi pe muche. Şi mai pretenţioasă e cealaltă, Angi. Şi a naibi de isteaţă. Dintr-un cuvînt, te-a şi simţit că nu dai bacşiş. In paparudă te preface...“ M-am ridicat să plec. „Nu mai staţi ? s-a mirat fata. Angi e liberă, vă cedez locul...“ Am ieşit fără să rostesc un singur cuvînt. Eram indignată. Şi va am dus nişte deprinderi moştenite din negura timpurilor, cu forţele unui individualism feroce, dispus să obţină profituri dincolo de merite şi echitate socială... E drept, sustragerea de valori nemuncite, atentarea la venitul curat, cinstit al cetăţeanului, vin să nemulţumească, să irite şi să nască aversiuni de felul celei născute în inima unei simple muncitoare din Piatra Neamţ. Foarfecă, acest instrument aparent inofensiv, dar care, după cum se vede, ciopîrţeşte podoaba capilară a celor care nu consimt să „ofere“ bacşiş, n-ar mai trebui dată pe mîna oricui Profesiunea de coafeză ori de frizer, după cum aveam să aflăm, se află în plină „inflaţie“ de candidaţi. Oare n-ar fi cazul unei trieri, nu numai pe bază de cunoştinţe profesionale, ci şi pe considerente morale, de solicitudine şi respect pentru client, pentru banii munciţi ai acestuia ? BACŞIŞUL acolo unde trebuia să mă duc...“ Gestul acelei femei simple a fost salutar. El s-a soldat cu o operaţie rapidă şi eficientă din partea organelor de control. La verificare, nici o gestiune nu era în regulă, toate fiind găsite cu plusuri respectabile, deşi trecuseră doar cinci ore din programul schimbului de după-masă. Şi nu numai la „Pietricica“, ci şi la „Ceahlăul“, la celelalte coafuri din Piatra Neamţ. Carina Gorea, 134 lei, Angela Muscă, 106 lei, Maria Crîşmaru, 250 lei, Elena Mingita, 242 lei, şi aşa mai departe. Sîntem hotărîţi să stirpim bacşişul, dezonoarea aceasta incalificabilă, se aprinde vicepreşedintele Flaviţiu Cărăşilă. Ne bucurăm cind opinia publică, presa, organele de control, ne dau o mină de ajutor. Din păcate avem încă mult de luptat cu în Codul penal, desigur, lipseşte cuvîntul „bacşiş“, dar se află înscrisă infracţiunea remunerare injustă. Cu ce se diferenţiază însă o noţiune de cealaltă ? Cu nimic esenţial. Oricum l-ai învîrti şi oricum l-ai prezenta, bacşişul este tot o remunerare injustă, o înşelăciune care grevează asupra bugetului oricărei familii, creînd zilnic „plusuri“ de sute de lei în buzunarul unei coafeze sau al unui depanator de televizoare cu trecere la clienţi, menţinînd în mentalităţi şi practici diurne un anacronism de neadmis pentru societatea noastră socialistă, pentru preceptele morale după care se conduce. MODERNIZAREA ŞOSELEI BANEASA - OLTINA In sudul Dobrogei a fost terminată modernizarea şoselei Băneasa — Oltina pe o lungime de 16 km. In aceeaşi parte a ţării se mai execută lucrări de modernizare a drumurilor pe traseele Corbu — Istria — Mihai Viteazu — M. Kogălniceanu — Cogealac, Rasova — Ion Corvin etc. O amplă lucrare o constituie construcţia drumului naţional 22 Măcin — Isaccea — Tulcea, care creează o legătură directă între Moldova şi Delta Dunării. Pînă acum, s-a terminat mai mult de două treimi din lungimea lui totală. Consiliul judeţean al sindicatelor Olt ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS • Două soliste vocale • Un instrumentist clarinet e Un instrumentist nai. • Un instrumentist contrabas. Concursul va avea loc in ziua de 29 septembrie 1971, orele 9, la Consiliul Judeţean al Sindicatelor Olt, Str. 13 Decembrie Nr. 2. Relaţii suplimentare la telefon nr. 11717 Slatina, judeţul Olt. UZINA DE POMPE CU SEDIUL IN BUCUREŞTI, STR. ZIDURI MOŞI, NR. 25 (lîngă Hala Obor) primeşte înscrieri la forma de şcolarizare „UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA“ cu durata de 2 (doi) si 3 (trei) ani la meseriile : • STRUNGAR • TURNĂTOR • LĂCĂTUŞ MECANIC • LĂCĂTUŞ MONTATOR • ELECTRICIAN ÎNTREŢINERE Pe timpul şcolarizării, ucenicii primesc o indemnizaţie lunară după cum urmează: • Anul I = 500 lei • Anul II = 750 lei • Anul III = 860 lei CONDIŢII : Absolvenţi ai Şcolii Generale de 8 (opt) ani î vîrstă de 15—16 ani cu domiciliul — Bucureşti comunele subordonate, judeţele Ilfov, Ialomiţa, Dîmboviţa, Teleorman, Buzău şi Prahova. înscrierile se fac pe baza unei cereri însoţite de următoarele acte:: • Certificat de naştere (original) • Certificat studii • Fişa copilului (8—15 ani) • Analiza sîngelui • Examenul pulmonar. înscrierile se primesc pînă la data de 15 septembrie 1971. Informaţii suplimentare se obţin la Biroul învăţămînt al uzinei: telefon 35 20 00 interior 903 Mijloace de transport: • tramvaie : 1, 4, 14, 21, 24, 26, 27 • troilebuz : 85 • autobuz 101.