Munca, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7426-7451)

1971-10-01 / nr. 7426

Proletari din toate tärile, unifi-vä ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7426 ■ Vineri 1 octombrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Pentru ca invăţămintul să fie strins legat de viaţă, de producţie, ca tineretul studios să fie educat in spiritul muncii, al idealurilor socialismului—acesta este inaltul sens pe care l-a avut Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în şcoli de toate gradele din Capitală în cursul dimineţii de joi, 30 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Miron Constantines­­cu, Miu Dobrescu, a vizitat şcoli ele­­ mentare, profesionale, licee de cul­tură generală, de specialitate şi teh­nice din Capitală. în această vizită de lucru, condu­cătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului, Dan Marţian, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, de cadre de conducere şi specialişti din reţeaua învăţămîntului de toate gradele, de activişti de partid şi de stat. Astăzi, 1 octombrie, în jurul orei 11,30 posturile noastre de radio şi tele­viziune vor transmite, în direct, mitingul ce va avea loc în Capitală cu prilejul deschiderii anului universitar 1971—1972. Prezenţa secretarului ge­neral în şcoli de diferite profiluri, acum, la începu­tul noului an de studiu, re­prezintă încă o mărturie a preţuirii acordate şcolii şi slujitorilor ei de partidul şi statul nostru, a grijii per­manente pentru dezvoltarea şi perfecţionarea învăţă­mîntului, căruia i s-a în­credinţat înalta misiune de a educa tînăra generaţie, de a o forma pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobile­lor idealuri ale socialismu­lui. S-a integrat organic în viaţa fiecărui cetăţean, ca o manifestare adine grăi­toare a democratismului o­­rînduirii socialiste, a legă­turilor ce unesc atît de trai­nic poporul şi partidul pre­zenţa aproape cotidiană a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi con­ducători de partid şi de stat în mijlocul unor colec­tive de muncă din toate domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obişnuit să definim stilul de lucru al secretarului general sem­nifică în esenţă preocupa­rea sa statornică de a ana­liza la faţa locului modul în care se transpun în via­ţă hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui per­manent cu făuritori de bu­nuri materiale şi spirituale într-un dialog fructuos, me­nit­ să deschidă noi orizon­turi, noi perspective mer­sului nostru înainte, pe ca­lea făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. În această lumină se îns­crie şi vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobîndite în în­deplinirea indicaţiei privind legarea învăţămîntului de viaţă, de producţie, prin activitatea atelierelor-şcoa­­lă, prin transformarea în­tregii reţele de şcoli în ade­vărate amfiteatre ale mun­cii şi de­ a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realităţi. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretaria­tul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct al unită­ţilor productive­­ din in­dustrie, agricultură, coope­raţia de consum şi meşte­şugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din şcoli cu maşini, utilaje, a­­parate, scule şi să asigure în acelaşi timp şi asisten­ţa tehnică de specialitate. Iată, aşadar, ce vast şi ge­neros cîmp de activitate se deschide în faţa învăţămîn­­tului nostru, pentru ca şco­lile şi liceele să educe ti­neretul în spiritul muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să înţeleagă că orice activitate folositoare societăţii este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid şi de stat începe la Liceul industrial energetic din şoseaua Giurgiului. Du­pă cum se ştie, aceste şcoli de specialitate au im rol bine definit în sistemul nostru de învăţămînt post­­general, ca o principală sur­să de cadre cu pregătire medie pentru toate ramu­rile economiei naţionale. Specificul lor — obţinerea de către tineri a unei cali­ficări profesionale concrete, concomitent cu diploma de bacalaureat , se bucură de o largă apreciere şi a­­deziune din partea acestora, fapt dovedit şi de partici­parea lor în număr din ce în ce mai mare la concur­sul de admitere. Activita­tea primei promoţii de ab­solvenţi ai liceelor de spe­cialitate, care din vara a­­ceasta lucrează în produc­ţie, dovedeşte din plin efi­cacitatea acestei forme de învăţămînt. La intrarea în clădirea liceului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întîmpinat de ministrul energiei elec­trice, Octavian Groza, de cadrele didactice şi de un mare număr de elevi, care oferă flori, aclamă cu en­tuziasm. Pe o mare pan­cartă desfăşurată pe fron­tispiciul clădirii se află urarea : „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite to­varăşe Ceauşescu !“. Directorul liceului, prof. Alexandru Moşu, înfăţişa­­ză oaspeţilor unele aspecte din activitatea instituţiei pe care o conduce. El arată că în prezent în liceu în­vaţă, la cursurile de zi şi serale, 768 de elevi, pregă­­tindu-se să devină munci­tori şi tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele ter­mo şi electroenergetic. Pri­ma promoţie care a absol­vit anul trecut se află în producţie, în unităţi de specialitate, printre care întreprinderea „Energore­­paraţii“, diverse centrale e­­lectrice, dovedind pricepe­re şi competenţă în muncă. Se arată, de ase­menea, că 16 absolvenţi au intrat în instituţii de învă­­ţămînt superior pentru a deveni ingineri şi subingi­­neri. Sunt vizitate apoi atelie­­rele-şcoală, laboratoarele şi cabinetele tehnice ale liceului, înzestrate cu uti­laje realizate de întreprin­derea „Energomontaj“, care patronează această şcoală, precum şi prin au­­todotare, prin confecţiona­rea îrn şcoală a unor ins­talaţii necesare practicii e­­levilor, econom­is­indu-se peste 300 000 lei. Elevii îşi desfăşoară activitatea, sub îndrumarea criiticată a cadrelor didactice, a unor ingineri şi tehnicieni care lucrează nemijlocit în pro­ducţie. Cei din ultimele clase îşi desăvîrşesc mese­ria aleasă în întreprinde­rile unde vor lucra după absolvire, în felul acesta puţind să cunoască mai bine procesul tehnologic. Vorbind despre perspec­tiva dezvoltării bazei teh­nice pentru practica ele­vilor, directorul şcolii in­formează pe oaspeţi că se află în construcţie un po­ligon termo şi electroener­getic de cea mai mare ne­cesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor. Conducătorii de partid şi de stat se interesează în vi­zita prin atelierele-şcoală la ce lucrează elevii. Se a» (Continuare în pag. a 3-a) In mijlocul elevilor de la Liceul industrial energetic IN VEDEREA ÎNCHEIERII CU SUCCES A CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNA, ZI SI NOAPTE LA CULES SI SEMĂNAT Activitatea mecanizatorilor­­ mai bine organizată­ de această stare de lucruri ? Astfel este inexplicabilă de­lăsarea pe care o manifestă în controlul şi completarea secţiilor respective cu tracto­riştii necesari. Atenţionăm conducerea I.M.A. Sibiu că şi cooperatorii de la C.A.P. Axente Sever sunt nemulţu­miţi de activitatea mecani­zatorilor de aici. Cu toate că au eliberat o suprafaţă de 270 ha, unde s-ar putea exe­cuta arături pentru însămîn­­ţare, cooperatorii aşteaptă impulsionarea muncii meca­nizatorilor care lucrează cu nouă tractoare din cele 14 e­­xistente în cadrul secţiei. In­tr-adevăr, două tractoare nu au tractorişti, dar trei sunt de mai multă vreme defecte. Şeful secţiei Nicolae Iliescu se preocupă în slabă măsură de organizarea şi coordona­rea activităţii mecanizatori­lor. Dar situaţia cea mai nesa­­tisfăcătoare o găsim la S.M.A. Ocna Sibiului. Participînd la adunarea grupei sindicale din cadrul acestei secţii am aflat lucruri destul de rele referi­toare la disciplina de pro­ducţie a tractoriştilor, la modul cum înţeleg ei să răs­pundă cu operativitate la a­­pelul şefului de secţie. Un singur exemplu : duminică, din 15 tractoare doar 3 erau în cîmp. Actele de indiscipli­nă manifestate în această secţie, individualismul exa­gerat al tractoriştilor care nu vor să ştie nimic unul de ce­lălalt, lipsa opiniei colective sunt de-a dreptul condamna­bile. Mecanizatorul Stiurup Victor în doi ani a schimbat trei tractoare. Toate trei, in­clusiv cel pe care lucrează acum, se găsesc într-o stare deplorabilă. Intr-ună din zi­lele acestea pleacă să cureţe tractorul şi ajunge la Fabri­ca de cuţite din Ocna Sibiu­lui, de unde pleacă apoi să culeagă nuci, părăsind trac­torul în cimp. In altă zi „fa­brică“ un ordin de lucru şi transportă ilegal fin. Discre­panţa enormă între activi­tatea acestui „fluture zbură-ION VIDRIGHIN coresp. ziarului „MUNCA“ (Continuare în pag. a 4-a) Avînd in vedere însemnăta­tea deosebită a actualei cam­panii a insămintărlor de toamnă, lucrătorilor din agri­cultura judeţului Sibiu, în special, mecanizatorilor, le revin sarcini importante, de îndeplinirea cărora depinde reuşita recoltei viitoare. Pînă in prezent, mobilizarea tutu­ror forțelor existente, folosi­rea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice și, im­plicit, executarea­ unor lucrări de cea mai buna calitate ră­mine o îndatorire onorată doar pe jumătate. Cauzele vizează, deopotrivă, pe meca­nizatori, cit şi pe coopera­tori. Deşi în cadrul judeţu­lui există front larg de lucru, arăturile pentru insămînţări se execută lent. La C.A.P. Micăsasa, din cele 650 de ha prevăzute a fi cultivate — 500 ha cu grîu, 120 ha cu orz, 30 ha cu secară — pînă in prezent au fost eliberate de culturi peste 470 ha , dar lucrările de insăminţare se desfăşoară anevoios. Pentru că din 15 tractoare cite se află in dotarea secţiei de mecanizare, 5 stau, 3 din lip­să de oameni iar două sint defecte. Sub semnul improvizaţiei se află şi activitatea mecani­zatorilor din Şeica Mică, un­de este utilizat numai jumă­tate din potenţialul de pro­ducţie al secţiei. Oare con­ducerea întreprinderii jude­ţene pentru mecanizarea a­­griculturii să nu ştie nimic Preludiu universitar Din nou uşile amfitea­­trelor, ale sălilor de se­minare, ale laboratoarelor învăţămîntului superior se vor deschide larg şi 150 000 de tineri vor păşi, în liniştea lor, pentru a cuceri redutele inalte ale ştiinţei şi culturii, deve­nind specialişti de nădej­de, participanţi activi şi responsabili la opera de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvol­tate pe pămintul patriei noastre. Fiecare nou an universitar, deşi intr-un fel asemănător unul cu al­tul, înseamnă totuşi ceva unic, prin reflexul actua­lităţii vieţii politico-eco­­nomice şi sociale, prin trăsăturile proprii ale ge­neraţiei de tineri studenţi. Pentru etapa istorică in care am intrat, invăţă­­mintul general şi cel su­perior, constituie un sec­tor vital, înfăptuirea mă­reţului program elaborat de partid. SbUcitind plenar aplicarea in viaţă a celor mai noi cuceriri ale ştiin­ţei şi tehnicii contempo­rane, începem anul universi­tar în atmosfera de intens efort creator pentru înde­plinirea sarcinilor unui nou cincinal, ce va ridica ţara pe noi trepte de civi­lizaţie şi progres, in cli­matul de înaltă exigenţă şi responsabilitate patrio­tică datorat ansamblului de măsuri privind îmbu­nătăţirea activităţii poli­­tico-ideologice, di educare marxist-leninistă a tutu­ror oamenilor muncii, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pri­mit cu viu şi unanim in­teres de întregul nostru popor. Trăsăturile generale ale ştiinţei şi tehnicii contem­porane, precum şi tendin­ţele lor de dezvoltare, au impus învăţămîntului su­perior o îmbunătăţire sub­stanţială a conţinutului său. Planurile şi progra­mele de invăţămint acor­dă o pondere sporită pre­gătirii­ ştiinţifice de bază.­­Au fost introduse disci­pline noi, de perspectivă, s-a realizat, o armonizare mai raţională a discipline­lor de studiu. Evidente în­noiri au fost aduse şi în­­văţămintului superior, tehnic şi economic, in scopul corelării lui cu ne­cesităţile practice ale in­dustriei şi economiei noastre naţionale, a legă­rii lui nemijlocite de sar­cinile actuale şi de pers­pectivă ale activităţii pro­ductive. O remarcabilă ascensi­une o are invăţămintul de subingineri, care, în cadrul sectorului politeh­nic, cu­prinde 57 de secţii. O atenţie sporită se va manifesta in acest dome­niu, faţă de specialităţile de mare importanţă pen­tru economie : calcula­toare electronice, maşini­­unelte cu comandă nume­rică, sociologie industri­ală etc. A sporit şi in acest an baza materială a şcolii superioare, concretizare directă a grijii partidului nostru pentru permanenta modernizare a procesu­lui de invăţămint. Construc­ţii care însumează 35 200 m.p. de spaţii de invăţă­mint — ponderea deose­bită avind-o noul local al Institutului politehnic bucureştean şi Institutul de petrol din Ploieşti — se adaugă dotărilor exis­tente in­­cele ÎS centre u­­niversitare. S-a extins cu 1000 de locuri şi capaci­tatea de cazare a cămine­lor studenţeşti. Dacă vom aminti că in anul univer­sitar trecut, peste 60 la sută dintre studenţi au fost bursieri, vom înţelege MIHAI CERNAT (Continuare In pag. 4­ a) Hbb-H I ^».•T * '' ‘T* -'v.-jy.jA V»* *_­' ţim­ la corespondenţii noştri! • OŢELARII CON­DUŞI De MAISTRUL IULIU GOLGOCZA, DE LA TURNATORIA MIX­TA A COMBINATULUI SIDERURGIC DE LA GALAŢI au elaborat cea de a 10 000-a şarjă de o­­ţel electric. Zecile de mii de tone de oţel, elaborate şi expediate într-o gamă largai de noi mărci, atît secţiilor prelucrătoare ale combinatului, cît şi altor nurgeroase uzine metalur­gice din ţară s-au bucurat de aprecieri unanime.­­ (M. CIŞMAN) • IN UNITĂŢILE C.E.I.L. ARAD, in prime­le nouă luni ale anului in curs au fost realizate 13 lucrări de mică meca­nizare în valoare totală de peste 5 milioane lei. De menţionat că pe a­­ceastă perioadă erau pre­văzute doar 9 asemenea lucrări în valoare de 1,5 milioane lei. Dintre lu­crările efectuate amin­tim noua uscătorie cu tiraje combinate, de la Fabrica de mobilă Pinco­­ta a cărei eficienţă eco-­­ nomică este de aproape , un milion de lei. (N. ION) • ŞI LA UZINELE TEXTILE „MOLDOVA“ DIN BOTOŞANI s-a des­făşurat de curînd faza pe întreprindere a concursu­lui profesional pentru ţe­­sătorie şi filatură „Mii­­nile măiestre“ ediţia 1971. Dreptul de a reprezenta marea uzină botoşeneană la festivalul pe ţară al „Mîinilor măiestre“ l-au ciştigat filatoarea Teo­dora Bîşcă şi ţesătoarea Ana Prisăcaru, clasate pe primele locuri. (MIHAI ŢINŢAR) D­IN CADRUL ACŢIU­NII DE AUTOUTILARE LA UZINA „ELECTRO­MOTOR" DIN TIMIŞOA­RA a fost realizată o instalaţie de curăţire au­tomată a lacului de pe statoarele motoarelor e­­lectrice in procesul de impregnare. Proiectată şi construită de un colectiv de tehni­cieni condus de inginerul Tom­a Botar, instalaţia a­­sigură creşterea produc­tivităţii muncii la opera­ţia amintită cu peste 600 la sută şi in acelaşi timp, asigură o substanţială îmbunătăţire a calităţii lucrării. (ION NIŢU) Excelenţei Sale General maior YAKUBU GOY­ON Şeful Guvernului Militar Federal Comandant suprem al Forţelor armate ale Republicii Federale Nigeria LAGOS Cu prilejul celei de-a XI-a aniversări a obţinerii in­dependenţei Nigeriei, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului, al popo­rului român şi al meu personal, adresez Excelenţei Voastre cele mai sincere felicitări, împreună cu cele mai bune urări de pace şi progres poporului nigerian. îmi exprim convingerea că relaţiile româno-nigeriene se vor dezvolta continuu, în interesul reciproc al am­belor popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţio­nale. Cu cea mai înaltă consideraţie. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale, Arhiepiscopului MAKARIOS Preşedintele Republicii Cipru NICOSIA Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Cipru, vă transmit, în numele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, felicitări cordiale, împreună cu cele mai bune urări pentru fericirea dv. personală şi pentru progresul şi bunăstarea poporului cipriot. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului LIN BIAO Vicepreşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Dragi tovarăşi, Cu prilejul celei de-a 22-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Partidului Co-­­munist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român și al nostru personal vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Chineze şi întregului popor frate chi­nez cele mai calde felicitări şi un salut tovărăşesc. Crearea Republicii Populare Chineze a constituit în­cununarea cu succes a luptei revoluţionare îndelungate duse de poporul chinez, sub conducerea Partidului Co­munist, împotriva dominaţiei imperialiste, pentru eli­berarea naţională, pentru făurirea noii orînduiri socia­le, a marcat o cotitură radicală în destinele poporului chinez, reprezentând, totodată, o puternică lovitură da­tă sistemului imperialist şi colonialist, o contribuţie în­semnată la modificarea radicală a raportului de forţe pe plan mondial în favoarea socialismului. Poporul român se bucură din toată inima de pro­fundele transformări înnoitoare Înfăptuite de poporul frate chinez, sub conducerea Partidului Comunist, în frunte cu tovarăşul Mao Tzedun, de marile realizări obţinute prin munca sa creatoare, plină de abnegaţie, în dezvoltarea industriei şi agriculturii, în sporirea potenţialului tehnic şi ştiinţific al ţării, în ridicarea nivelului de trai, considerîndu-se o contribuţie de preţ la creşterea forţei şi prestigiului socialismului în lume. între poporul român şi poporul chinez, între parti­dele şi ţările noastre s-au statornicit şi se dezvoltă rodnice relaţii de prietenie şi colaborare, multilaterală, întemeiate pe principiile marxism-leninismului şi inter­naţionalismului socialist. Dînd o înaltă preţuire aces­tor relaţii, ne exprimăm convingerea că vizita pe care am făcut-o în R.P. Chineză, convorbirile tovărăşeşti pe care le-am avut cu dumneavoastră şi ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat chinezi vor contribui la dez­voltarea cu succes a prieteniei şi solidarităţii frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre Republica Socialistă România şi Repu­blica Populară Chineză, spre binele ambelor popoare, în interesul unirii forţelor care luptă împotriva impe­rialismului, pentru cauza generală a socialismului şi păcii. Cu prilejul acest­ei mapi sărbători, vă urăm dfti­m­ată inima dumneavoastră și poporului trats­chu­rz ?&­­victorii în construirea socialismului în victiorirea r­e­­publicii Populare Chineze. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next