Munca, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7426-7451)
1971-10-28 / nr. 7449
Pagina a 2-a. legea cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizio MUT FIDIEME PHITRU PERFECŢIONAREA VIEŢII IMERCOMICE $1 SOCIALE ] Parte integrantă a complexului de măsuri iniţiat de partid în domeniul organizării, conducerii şi planificării economiei, la baza căruia stau hotărîrile adoptate de Confe rinţa Naţională şi de Congresul alX-lea al partidului, noua reglemen- t tare răspunde unor cerinţe obiective ale stadiului actual de dezvoltare a societăţii noastre socialiste, angajată ferm pe drumul ritmurilor înalte de creştere economică, de sporire a eficienţei în toate domeniile de activitate. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii, toţi oamenii muncii au primit cu interes şi satisfacţie noua lege. Ea prevede, între altele, stimularea angajaţilor care realizează consumuri de materiale mai mici decit cele stabilite prin normele aprobate, în condiţiile respectării structurii sortimentale şi calităţii produselor şi — aşa cum este nor- - mal — recuperarea de la cei vino- \ vaţi, a daunelor provocate ca urma- \ re a consumurilor nejustificate, a pierderilor şi risipei. \ Din numeroasele scrisori pe care \ le-am primit în ultimele zile la re- \ dacție, publicăm cîteva în numărul \ de azi al ziarului nostru. \ Vom valorifica noi rezerve Mecanism viu, pentru folosirea intensivă generator de acţiuni a capacităţilor de producţie eficiente Izvorîtă din necesitatea creşterii responsabilităţii pentru o mai judicioasă folosire a capacităţilor de producţie, noua lege cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico-materială, se înscrie ca parte integrantă în ansamblul de măsuri elaborate de conducerea partidului în vederea creșterii eficienței în toate domeniile de activitate. Legea rezolvă prin prevederile sale un mare număr de probleme, care pînă acum nu-şi aveau, poate, suficientă claritate. Natural, ar fi multe lucruri de spus despre modul in care sunt reglementate atribuţiile ce revin întreprinderilor, ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale în domeniul gospodăririi fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionării tehnico-materiale. Asupra unui singur aspect aş vrea însă să mă opresc şi anume asupra faptului că prevederile din lege obligă nu numai pe titularii de plan de stat de a acţiona în spiritul noilor reglementări dar în aceeaşi măsură şi pe factorii răspunzători dintr-o serie de instituţii centrale şi locale. Legea stabileşte printre altele că ministerele, celelalte organe centrale, întreprinderile, instituţiile sunt obligate să gospodărească judicios fondurile fixe, să se menţină în stare de funcţionare, să asigure recuperarea fondurilor investite in acestea la termenele stabilite prin normative sau documentele de investiţii... A existat şi la noi în întreprindere o perioadă cînd din cauza lipsei de comenzi capacitatea de producţie la operaţia de vopsit în fir nu era folosită integral, ceea ce s-a răsfrînt negativ asupra realizării nivelului cheltuielilor şi folosirii raţionale a forţei de muncă din această secţie, dotată cu utilaje moderne de înaltă productivitate. Pentru a ieşi din impas conducerea întreprinderilor, ajutată de centrala industrială, a contractat comenzi pentru vopsit fire cu diferite fabrici de tricotat şi de lină din ţară. Acţionînd în spiritul noilor reglementări colectivul întreprinderii şi-a propus să găsească noi căi în vederea creşterii randamentului maşinilor de ţesut. In acest sens prin experimentarea şi extinderea folosirii dispozitivului de schimb automat al canetei la o singură secţie — ţesătoria C — vom realiza, după calculele preliminare, cu aceleaşi mijloace şi forţă de muncă un plus de 30 milioane bătăi, ceea ce reprezintă o producţie suplimentară de circa 15 000 mp ţesături zilnic. Un alt aspect asupra căruia vreau să mă opresc este cel legat de aprovizionarea cu utilaje şi piese de schimb. Aşa după cum se precizează în lege, întreprinderea şi centrala industrială producătoare de maşini, aparate, utilaje, instalaţii, precum şi cei care cooperează prin executarea unor piese sau subansamble sunt obligaţi să asigure piesele de schimb necesare întreţinerii şi reparaţiei acestora. Este după părerea mea o măsură bine gîndită, deoarece numai producătorii acestor utilaje sunt cei mai în măsură să fabrice şi piesele de schimb corespunzătoare calitativ. Practica folosită pînă acum ca fiecare unitate să confecţioneze, cum poate şi cu ce poate, o parte din piesele de schimb necesare s-a dovedit ineficace, în majoritatea cazurilor recurgîndu-se la improvizaţii lipsite de efectul tehnic şi economic scontat. NICOLAE NICOLOF contabil şef întreprinderea „Textila" Piteşti Un instrument care contribuie la perfecţionarea organizării producţiei Legea cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială constituie o nouă expresie a preocupării partidului şi statului nostru pentru perfecţionarea continuă a organizării economiei naţionale. De la început precizez că Legea votată de recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale este un instrument de lucru precis, inedit şi valoros, care precizează şi delimitează strict atribuţiile şi responsabilităţile tuturor factorilor angrenaţi în procesul producerii bunurilor materiale. Mi-a reţinut atenţia articolul 12, cap. II — alineatele d şi e, în care sunt formulate obligaţiile precise ce revin unităţilor în ceea ce priveşte depozitarea, manipularea şi conservarea bunurilor materiale. Apreciez acest fapt intrucît pină acum exista o neconcordanţă (care nouă ne-a produs mari greutăţi) între dezvoltarea suprafeţelor de producţie afectate prelucrării mecanice şi cea a manipulării mecanizate şi automatizate a produselor. Consider că noua lege reglementează aceste aspecte cărora trebuie să li se acorde o maximă atenţie, încă din faza de proiectare de către instituţiile de specialitate. De maximă importanţă sunt şi prevederile cuprinse la cap. IV art. 27 privind contractarea unor utilaje din import cu piesele de schimb şi cu documentaţia de execuţie. Pe această bază vom putea asimila şi introduce in producţie într-un timp mai scurt fabricarea pieselor de schimb necesare, înlăturînd astfel greutăţile şi timpul irosit pentru întocmirea documentaţiei şi execuţiei unor piese sau repere, întîrziate sau omise. Totodată, articolul amintit, în care sunt precizate responsabilităţile beneficiarilor, ne va permite să realizăm o mai judicioasă aprovizionare tehnico-materială, element esenţial în asigurarea unei producţii ritmice. In altă ordine de idei aş vrea să-mi exprim satisfacţia şi pentru acea prevedere din Lege, care se referă la măsurile ce trebuie stabilite pentru dezvoltarea bazei de materii prime şi utilizarea judicioasă a resurselor materiale, precum şi în domeniul aplicării unor norme şi normative de consum nut mai judicioase. AUREL TODORAN inginer şef cu pregătirea fabricaţiei Uzina de utilaj greu ..Progresul“ Brăila Legea cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială stabileşte un cîmp larg de aplicare a celor mai judicioase măsuri in vederea organizării şi desfăşurării unei activităţi rodnice, menite să conducă la folosirea eficientă a resurselor materiale. In același timp, prin noua lege se preconizează răspunderile ce revin diferitelor verigi în asigurarea bazei materiale necesare îndeplinirii prevederilor planului, eliminindu-se în acest mod o lacună care, de mai mult timp, se semnala In sistemul de aprovizionare tehnico-materială. De altfel, încă din perioada anului 1970, practica aprobării balanţelor de aprovizionare concomitent cu aprobarea planului de stat şi-a demonstrat viabilitatea, determinind asigurarea condiţiilor necesare pentru respectarea normelor de consum, a structurii sortimentale planificate, cit şi crearea resurselor de materii prime şi materiale, atît pentru realizarea ritmică a planului, cit şi pentru dimensionarea reală a stocurilor curente şi de siguranţă. La Combinatul siderurgic Hunedoara de exemplu, s-au asigurat, încă de pe acum, stocurile necesare la cocs metalurgic, cărbuni, minereuri, oţel lingou şi altele, ceea ce creează condiţii materiale optime ca prevederile planului pentru 1972 să se realizeze ritmic, încă din primele zile. Un element nou, de mare importanţă pentru asigurarea desfăşurării normale a producţiei, îl constituie reglementările cuprinse in Lege privind sistemul de aprovizionare cu utilaje şi piese de schimb, domeniu in care, în trecut, existau unele dificultăţi cu repercusiuni negative asupra realizării planului. Stabilirea obligaţiilor ce revin in acest sens producătorilor de maşini-unelte şi de instalaţii, a importatorilor, precum şi a beneficiarilor creează cadrul adecvat pentru dezvoltarea producţiei de piese de schimb, în condiţii de maximă economicitate. Totodată aceste prevederi conduc la dimensionarea corespunzătoare a stocurilor şi, în final, la o mai bună folosire a fondurilor fixe din combinatul nostru siderurgic. Hotărârea noastră este să desfăşurăm o activitate intensă pentru ca prevederile Legii să prindă viaţă, să devină un mecanism viu în acţiunea de creştere a eficienţei activităţii economice, pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a prevederilor planului cincinal. ION DOBRIN director comercial la Combinatul siderurgic Hunedoara Fondurile fixe, averea noastră a tuturor Recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale a votat, între altele, şi Legea cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială, care va contribui la folosirea intensivă a capacităţilor de producţie şi valorificarea superioară a resurselor naturale ale patriei noastre, în vederea satisfacerii nevoilor economiei naţionale şi a cerinţelor populaţiei. Oamenii muncii din uzina noastră, în dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători de bunuri materiale, au primit cu mult interes această lege şi se angajează să contribuie la traducerea in viaţă a prevederilor ei. Cu toate că uzina noastră este tînără am reuşit să mărim, an de an, posibilităţile de reparare într-un timp mai scurt a locomotivelor. Acest lucru a fost posibil printr-o raţională folosire a utilajelor şi a suprafeţelor construite, prin organizarea judicioasă a muncii în toate schimburile şi, în mod special, prin realizarea unui mare număr de utilaje prin autodotare. In uzina noastră fiecare maşină este folosită la capacitatea maximă şi in acelaşi timp este intretinuta şi verificată astfel, ca să nu existe stagnări in producţie din cauza defectării utilajelor. Conducerea uzinei şi comitetul sindicatului, angrenind in această acţiune pe toţi specialiştii unităţii, au elaborat norme de protecţia utilajelor, norme care sunt afişate la fiecare maşină, alături de normele de protecţia muncii. Fiecare muncitor, la intrarea in schimb, verifică utilajele la care lucrează, astfel incit să preintimpine defecţiunile şi stagnările. Prevederile noii Legi ne vor ajuta să gospodărim şi mai bine zestrea tehnică a uzinei noastre şi să o sporim continuu prin autodotare. CONSTANTIN MITRICA tehnician, preşedintele comitetului sindicatului Uzina mecanică de material rulant Craiova O REGLEMENTARE CARE INCUMBĂ OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI PENTRU TOŢI SALARIAŢII Studiind Legea cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială, mi-am dat seama de importanţa pe care o are pentru economia naţională, de justeţea şi, mai ales, de valabilitatea ei şi pentru fabrica noastră, unitate intrată în funcţiune în urmă cu aproape 2 ani, şi dotată numai cu maşini şi instalaţii moderne de înaltă tehnicitate. Noua reglementare care face parte din complexul de măsuri iniţiate de partid în domeniul organizării, conducerii şi planificării economiei, are ca scop sporirea eficienţei economice a producţiei. Mă gîndesc la efectele favorabile pe care această lege le poate avea şi în secţia în care lucrez. Aici, cu toate că s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte încărcarea cu lucrări a maşinilor şi folosirea acestora, mai avem însemnate rezerve. Puteam, astfel, realiza în condiţii normale zilnic peste 7 000 de tricotaje. In fiecare decadă apar, însă, stagnări provocate de neasigurarea ritmică a utilajelor cu fire de calitate. Din această cauză în unele perioade de plan realizările sunt cu circa 20 la sută sub nivelul capacităţilor. Un alt aspect care relevă folosirea incompletă a principalelor fonduri fixe îl constituie slaba calificare a unui număr mare de muncitoare. Ţinînd seama că peste 80 la sută din angajatele noastre sunt tinere și că o mare parte din acestea s-au calificat la locul de muncă, în temeiul noii Legi conducerea fabricii trebuie să găsească și să folosească forme noi, adecvate, pentru ridicarea calificării fiecărui salariat. Căci, este cunoscut, faptul că, numai muncitoarele care stăpînesc bine meseria pot obţine cu fiecare utilaj din dotare o producţie maximă. M-am referit doar la două situaţii în care noua lege îşi găseşte aplicabilitatea în fabrica noastră. Prevederile ei determină, însă, obligaţii şi răspunderi pentru toate verigile industriei. ANNA CSENGERI muncitoare cu înaltă calificare la Fabrica de tricotaje Miercurea-Ciuc INCA Un îndemn la economisirea materialelor Lucrez de 19 ani în cadrul Uzinei de pompe — Bucureşti şi pot spune că am acumulat o experienţă bogată în muncă. Şi eu, ca mulţi alţi tovarăşi de-ai mei simţeam nevoia unei reglementări care să clarifice multe din problemele legate de gospodărirea fondurilor fixe, a resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială. Prin prevederile ei, această lege constituie un instrument preţios pentru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Iată de ce am socotit util să prelucrăm în grupa noastră sindicală conţinutul acestei legi analizînd totodată, pe concret, situaţia din secţia noastră. Noi, muncitorii, sîntem cei care mînuim nemijlocit utilajele, care făurim cu mîinile noastre bunurile materiale. Ca adevăraţi proprietari ai mijloacelor de producţie şi producători ai bunurilor materiale, avem înalta datorie să folosim nit mai raţional maşinile şi utilajele. De aceea, am hotărît să facem totul pentru ca în secţia noastră să executăm în termen reparaţiile, reviziile planificate şi să asigurăm o întreţinere nit mai corectă a utilajelor. Stimulînd iniţiativa creatoare a muncitorilor, prin propunerile care le vom face, vom contribui concret la ampla acţiune de autoutilare ce se desfăşoară in prezent în întreaga uzină. Fără îndoială că folosirea raţională a fondurilor fixe depinde in primul rînd de o bună aprovizionare tehnico-materială. Legea reglementează şi acest aspect important al problemei. In legătură cu aceasta aş vrea să spun că noi, muncitorii, avem o datorie patriotică să folosim cit mai raţional materia primă şi materialele. Prin lege, se prevede, între altele, stimularea angajaţilor, care realizează consumuri de materiale mai mici decât cele stabilite prin normele aprobate, în condiţiile respectării structurii sortimentale şi calităţii produselor. Aşa cum este normal, legea prevede însă şi recuperarea de la cei vinovaţi, a daunelor provocate ca urmare a consumurilor nejustificate, a pierderilor şi risipei. Este un îndemn la economisirea materialelor ! Vom veni în sprijinul conducerii uzinei pentru ca toate reglementările stabilite prin actuala lege să fie cu stricteţe aplicate in întreprinderea noastră. TUDOR COSTICA şef de brigadă la sectorul II, secţia prelucrări mecanice, organizator de grupă sindicală la Uzina de pompe Bucureşti Joi 28 octombrie 1977 Amplul program de investiţii — suport solid in edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate {Urmare din pag. 1) am mai arătat, va fi destinată industriei, îndeosebi ramurilor şi subramurilor de mare importanţă pentru impulsionarea progresului tehnic, cum sunt : electrotehnica şi electronica, mecanica fină şi maşinile unelte, petrochimia şi metalurgia oţelurilor aliate etc. Concomitent, importanţa fondurilor va fi alocată pentru dezvoltarea mai susţinută a ramurilor industriale, producătoare de bunuri de consum. Parte inseparabilă şi de mare importanţă a economiei naţionale, agricultura va cunoaşte în actualul cincinal un pronunţat proces de dezvoltare intensivă şi modernizare, în scopul valorificării mai depline a marilor rezerve şi resurse de care dispunem. Sumele alocate, sunt orientate, în principal, spre lărgirea bazei de mecanizare şi intensificare a procesului de chimizare, spre realizarea programelor naţionale de extindere a lucrărilor de irigaţii şi hidroamelioraţii şi de dezvoltare a zootehniei. Concretizarea prevederilor actualului plan în domeniul construcţiilor de noi obiective şi capacităţi de producţie, implică mari cantităţi de materiale specifice acestei activităţi. De aceea, fonduri importante de investiţii sunt destinate industriei materialelor de construcţii, ca şi altor ramuri ce concură la materializarea sarcinilor stabilite de partid în acest domeniu. Ţinînd seama de faptul că ştiinţa a devenit tot mai mult o autentică forţă de producţie, creşterii bazei materiale a cercetării ştiinţifice şi dezvoltării acesteia, i-au fost atribuite investiţii de 4,5 miliarde lei, faţă de 1,7 miliarde lei în cincinalul anterior. De relevat este şi faptul că din investiţiile centralizate, peste 52 miliarde lei vor fi folosite pentru lărgirea şi modernizarea bazei materiale a învăţămmtului, artei şi culturii, ocrotirii sănătăţii, construcţiei de locuinţe, cantine, creşe, diverselor lucrări edilitare, ceea ce, acumulate la celelalte sume însemnează că, de fapt, acţiunilor legate nemijlocit de ridicarea nivelului de trai, li s-a destinat 71—73 la sută din venitul naţional. Oglindind consecvenţa politicii economice a partidului nostru cu privire la repartizarea judicioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, planul cincinal 1971— 1975 conţine prevederi referitoare la lichidarea decalajelor dintre diferitele zone geografice, asigurînd progresul economic şi social al tuturor judeţelor şi localităţilor, facilitînd astfel tuturor cetăţenilor patriei accesul la roadele civilizaţiei materiale şi spirituale pe care le aduce socialismul. Slujirii acestui scop i-au fost alocate însemnate fonduri, astfel incit judeţele mai puţin dezvoltate, ca de pildă : Bistriţa- Năsăud, Buzău, Covasna, Dîmboviţa, Harghita, Ilfov, Satu Mare, Vrancea, Tulcea etc. să se alinieze celorlalte, care dispun de un potenţial economic mai mare, în 1975 volumul producţiei industriale depăşind cu 50—86 la sută realizările din 1970. Amplasarea teritorială raţională a diferitelor unităţi industriale productive este de natură să producă profunde mutaţii în condiţia socială a oamenilor, mii, zeci şi sute de mii dintre ei optind pentru noile profesii puse în circuit de dezvoltarea economică, ceea ce, bineînţeles, sporesc rîndurile clasei muncitoare — principala forţă în întreaga viaţă a ţării. O caracteristică esenţială a actualului program de investiţii o constituie concretizarea lui în condiţii de înaltă eficienţă, astfel incit eforturile materiale şi financiare pe care le face poporul nostru să dea in cel mai scurt timp rezultatele pe care s-a scontat. Indiscutabil, activitatea de investiţii este confruntată cu un complex de probleme care se cer cit mai operativ şi competent soluţionate. In ordinea importanţei şi a cronologiei, pe fluxul materializării noilor construcţii, se situează fundamentarea judicioasă a oportunităţii introducerii in plan a noilor obiective de investiţii. După cum e şi firesc, aceasta trebuie să aibă la bază o analiză temeinică a cerinţelor reale ale economiei, a posibilităţilor de desfacere şi a competitivităţii produselor pe piaţa externă, domeniu în care sindicatele pot şi trebuie să-şi aducă o mai mare contribuţie. De mare răspundere pentru sindicate este şi sprijinirea factorilor angajaţi în planificarea şi proiectarea investiţiilor, pentru a porni de la aprecierea în perspectivă a progresului tehnic, de la obligaţia de a avea în vedere modificările previzibile în tehnologie, în structura consumului, în cerinţele pieţei interne şi externe. Pe linia sporirii eficienţei investiţiilor, de mare actualitate este şi reducerea ponderii construcţiilor din volumul lor total, acţionîndu-se în acest sens prin dimensionarea raţională a suprafeţelor şi volumelor construite, avindu-se în vedere că, de fapt, maşinile şi utilajele sunt cele care produc, şi nu clădirile. împlinirea unui asemenea deziderat incumbă o mai strinsă conlucrare între titularii de investiţii, beneficiari, proiectanţi şi constructori, inlăturîndu-se incă de la planşetă exagerările, tendinţele de gigantism şi monumentalism, supradimensionările şi soluţiile depăşite, optîndu-se pentru amplasamente raţionale, structuri de rezistenţă uşoare şi economice, cooperări multiple în realizarea şi folosirea utilităţilor, adoptarea de soluţii care să permită creşterea gradului de mecanizare şi industrializare a execuţiei. Sarcinile stabilite de actualul cincinal în domeniul investiţiilor sunt mobilizatoare, dar realiste, deoarece corelaţiile construcţiei de plan se bazează, în toate secţiunile sale şi în fiecare an al cincinalului pe un riguros echilibru material, financiar şi valutar, rezultat din proporţionarea judicioasă şi valorificarea superioară a resurselor. Este îndeobşte cunoscut faptul că, în fructificarea cu eficienţă sporită a fondurilor de investiţii, de mare însemnătate este şi reducerea duratei de execuţie, respectiv darea în funcţiune a noilor obiective şi capacităţi la datele planificate şi chiar în devans. Adoptarea de tehnologii moderne, utilizarea intr-o mai mare măsură a elementelor prefabricate, întrebuinţarea de înlocuitori, folosirea de panouri mari cu un grad de finisaj ridicat, concentrarea potenţialului uman, material şi tehnic pe obiectivele cheie, întrebuinţarea maşinilor şi utilajelor la indici înalţi, extinderea preluării lucrărilor pe bază de contract-angajament, în speţă acord global, acordarea de asistenţă tehnică competentă la fiecare loc de muncă şi în toate schimburile, sunt numai cîteva dintre principalele direcţii în care trebuie să se acţioneze stăruitor. Apoi, dacă acestea sunt cerinţe din etapa execuţiei, sarcini de mare răspundere revin titularilor de investiţii şi beneficiarilor pe linia atingerii la termen a parametrilor tehnico-economici proiectaţi. In această direcţie, după cum viaţa ne demonstrează, pregătirea din vreme a noilor contingente de cadre este de importanţă hotăritoare. Sindicatele, acţionind în spiritul noilor atribuţii şi competenţe cu care partidul le-a investit, au datoria să intervină energic, începind de la pregătirea investiţiilor şi pînă la darea lor în funcţiune şi atingerea capacităţilor planificate, amplificindu-şi astfel aportul la creşterea producţiei şi a venitului naţional, şi implicit, a nivelului material şi spiritual al celor ce muncesc. Ele trebuie să folosească cit mai corespunzător mijloacele de influenţare de care dispun, mobilizînd activ toţi factorii care răspund de înfăptuirea vastului program de investiţii pe etapa 1971—1975 şi perseverînd in aplicarea cu rigurozitate a recentelor măsuri, aprobate de Secretariatul C.C. al P.C.R., astfel incit fondurile alocate să fie valorificate cu maximum de eficienţă, atrăgînd in circuitul economic noi rezerve menite a contribui la creşterea avuţiei naţionale, a bunăstării materiale şi culturale a întregului popor. Dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor (Urmare din pag. 1) ca muncitoare cu o deosebită pregătire politică şi ideologică, profesională şi moralcetăţenească, avînd totodată în vedere că femeilor le revine o misiune importantă în educarea copiilor în spiritul muncii, al dragostei faţă de patria noastră socialistă. Menţionez dintre obiectivele cu caracter permanent ale activităţii sindicatului nostru — informarea şi dezbaterea cu toţi salariaţii a documentelor de partid, a unor acte normative elaborate pe linie de stat. In aceste zile, de exemplu, în grupele sindicale, cu aportul activiştilor de partid şi sindicat şi al unor cadre tehnice din fabrică, a juriştilor, au fost dezbătute legile aprobate de Sesiunea Marii Adunări Naţionale : Legea pentru adoptarea planului cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975;Legea cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat. Legea privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat. Ca urmare a ideilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rostită la şedinţa festivă de deschidere a celei de a doua Conferinţe Naţionale a Organizaţiei Pionierilor, am hotărît să înfiinţăm mai multe lectorate pentru părinţi, mai exact spus, pentru mame, a căror tematică să abordeze probleme de educare a copiilor. Am stabilit o colaborare strinsă cu unele cadre universitare de la Academia „Ştefan Gheorghiu“, care să susţină un ciclu de expuneri privind politica internă şi externă a partidului şi statului nostru pentru salariaţi necuprinşi la învăţămîntul de partid şi U.T.C. Pentru această săptămînă am solicitat conducerii „Agerpres“ să ne sprijine, prin trimiterea în fabrică a unui comentator de politică externă, care să vorbească salariaţilor despre semnificaţia restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze la O.N.U. Cum acţionează comitetul sindicatului de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti pentru perfecţionarea profesională şi creşterea responsabilităţii salariaţilor faţă de îndeplinirea îndatoririlor profesionale şi sociale ? Este cunoscut că sindicatele au atribuţii importante în acest domeniu. Organizăm cu continuitate manifestări de propagandă tehnico-economică menite să facă cunoscute salariaţilor noştri noutăţile intervenite in industria de confecţii : iniţiem schimburi de experienţă, concursuri pe meserii , o deosebită atenţie acordăm popularizării iniţiativelor şi metodelor de lucru ale muncitorilor fruntaşi în întrecerea socialistă. Cabinetul tehnic a creat pe lingă secţiile mari ale fabricii puncte de consultaţii tehnico-economice. Biblioteca a întocmit bibliografii selective pentru salariaţii care urmează cursurile de perfecţionare profesională. O dată cu promovarea exmplului pozitiv în muncă şi cultivarea unor trainice relaţii de întrajutorare tovărăşească, folosim o gamă extinsă de forme şi mijloace — gazetele satirice, brigada artistică de agitaţie, emisiuni speciale la staţiile de radioamplificare, articole la ziarul întreprinderii şi dezbateri publice în grupele sindicale etc. — pentru combaterea neglijenţelor in serviciu, a lipsei de grijă din partea unor salariaţi faţă de avutul obştesc, a superficialităţii în folosirea şi îngrijirea utilajelor. Dezvoltind, cu precădere, munca de la om la om, milităm pentru crearea unei opinii de masă, a unei reale emulaţii creatoare, de combativitate şi responsabilitate revoluţionară în rîndul tuturor salariaţilor. Un obiectiv, de asemenea, important al muncii sindicatelor il constituie educaţia ştiinţifică, materialist-dialectică a salariaţilor, lărgirea orizontului lor cultural-artistic. Pe această linie, ce a întreprins concret comitetul sindicatului ? Cu sprijinul Universităţii populare am deschis în fabrica noastră două cursuri de ateism , un curs de istoria patriei, şi altul de literatură română. Preconizăm vizite la Muzeul „Grigore Antipa“, la muzeele de istorie şi artă din Capitală. Am statornicit o mai bună colaborare cu instituţiile de artă. Chiar în această săptămînă, un grup de artişti de la Teatrul ,,C. I. Nottara“ a susţinut un recital de poezie patriotică în faţa salariaţilor noştri. Desigur, realizarea cu eficienţă maximă a planului pe care ni l-am propus este condiţionată de îmbunătăţirea stilului nostru de muncă. Pentru a cuprinde diferenţiat în sfera activităţii de educaţie multilaterală pe toţi cei aproape 16 000 de salariaţi ai Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti, dezvoltăm cu prioritate munca la nivelul grupei sindicale, la locul de producţie. Tocmai de aceea, comitetul sindicatului se preocupă cu insistenţă de pregătirea teoretică şi practică metodologică a activiştilor sindicali care, sunt chemaţi să organizeze activitatea de educaţie a oamenilor în grupa sindicală, în cadrul comitetului sindical de secţie. La gazeta de uzină am instituit o rubrică cu caracter de schimb de experienţă intitulată „Din activitatea grupelor sindicale". Imediat după apariţia in presă a documentelor Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R., a planului de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologică şi cultural educativă desfăşurată de sindicate le-am dezbătut cu toţi activiştii sindicali din fabrică. Fiecare comitet sindical de secţie, fiecare birou al grupei sindicale a stabilit şi modalităţile practice prin care să contribuie cu şi mai multă răspundere la educarea politică, profesională şi culturalştiinţifică a tuturor salariaţilor Fabricii de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“. ÎNSEMNĂRI Brigada artistică de agitaţie in alertă B.A.A. în acţiune ! Ca să nu oferim cititorilor enigme, le dezvăluim din capul locului sensul iniţialelor: este vorba de brigada artistică de agitaţie, veşnic în alertă, de la întreprinderea „Electromotor“ din Timişoara. Pentru că aşa cum îmi spunea şi Emil Sein, metodist la Consiliul judeţean al sindicatelor — Timiş, o brigadă artistică care nu este veşnic în alertă, care nu are probleme de rezolvat este orice, în afară de brigadă artistică de agitaţie. La „Electromotor“ brigada are mereu ceva de spus, membrii săi sunt totdeauna pe recepţie. Dar rolul brigăzii artistice de aici nu se rezumă numai la a critica sau a dezvălui rădăcinile unor lipsuri. De la un timp, aici, s-a încetăţenit spectacolul cu... prevenire. Un singur exemplu. Brigada s-a ocupat, într-un spectacol, de grupurile sociale ale întreprinderii care nu satisfăceau nici pe departe cerinţele şi exigenţele oamenilor. Peste zece zile, membrii brigăzii au sosit la grupul social, să constate la faţa locului, dacă cei criticaţi au avut urechi de auzit. Curăţenia exemplară ca şi reparaţiile făcute au alcătuit apoi un mic cuplet de felicitări pe care membrii brigăzii le-au adresat celor ce şi-au îndeplinit datoria. De fapt, toate brigăzile de agitaţie din judeţ au un punct comun : spectacole cu... revenire. La întreprinderea „Bumbacul“ spectacolul se intitulează „De luni pînăsîmbătă“. Spectacolele brigăzii artistice au abordat cîteva săptâmîni de-a rîndul problemele calităţii. Au fost criticate unele deficienţe, cauzele lor şi s-au oferit şi soluţiile de remediere. Şi brigada a revenit pînă cînd la capitolul „calitate“ au fost înregistrate îmbunătăţiri substanţiale. In Timişoara, ca şi în celelalte oraşe din judeţ, brigăzile artistice şi-au cîştigat un loc bine definit în viaţa fiecărui colectiv de muncă. Urcaţi pe un banc delucru, membrii brigăzilor artistice de agitaţie, acompaniaţi de un singur acordeon sau o chitară, dau spectacole de cel mult 10—15 minute. Uneori. Programul se consumă în timpul pauzelor de masă. O singură idee, o singură observaţie critică, o singură sugestie, dă substanţă şi conţinut acestei mici reprezentaţii, mult gustată de spectatori, pentru că tot ce se spune îi priveşte direct. Demn de subliniat este şi faptul că brigăzile artistice de agitaţie se bucură de interes şi în rîndurile actorilor profesionişti ai Teatrului Naţional din Timişoara. 42 de actori în frunte cu directorul teatrului, artistul emerit Gheorghe Leahu, s-au oferit să îndrume, să se ocupe direct de aceste brigăzi, care cu micile lor „pilule" dense, se bucură de o bună primire din partea publicului. Seismografe sensibile şi atente, ele înregistrează in versuri şi proză, aspecte din cronica diurnă a întreprinderilor. A. DARABAN