Munca, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7426-7451)

1971-10-15 / nr. 7438

Proletari din toate țârile, unifi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7438 ■ Vineri 15 octombrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani Şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al U­.C.S. în ziua de 14 octombrie a. c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Comitetul Executiv a aprobat noi regle­mentări în domeniul financiar-bugetar şi principiile de elaborare a bugetelor orga­nelor şi organizaţiilor sindicale, potrivit Hotăririlor adoptate de Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Prin aplicarea acestor reglementări se va asigura repartizarea mai judicioasă a veniturilor din cotizaţii şi gospodărirea chibzuită a mijloacelor bâneşti ale sindi­catelor. Începind din anul 1972, la sindi­cate va râmine o cotă de 40 la sută din cotizaţiile încasate, la care se vor adăuga veniturile provenite din manifestările cultu­­ral-artistice, sportive şi din diverse alte ac­tivităţi. In urma noilor reglementări vor creşte drepturile ţi responsabilităţile sindi­catelor în folosirea fondurilor proprii pentru îmbunătăţirea activităţii politico-educative, de propagandă tehnico-ştiinţifică, răspindi­­rea experienţei înaintate ţi a cunoştinţe­lor de cultură generală, precum şi pentru celelalte acţiuni ţi activităţi stipulate in statutul sindicatului. De asemenea, consi­liile teritoriale ale sindicatelor ţi uniunile sindicatelor pe ramuri de activitate vor avea bugete proprii, dintr-o cotă constituită din cotizaţia sindicală. În continuare, Comitetul Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R. a examinat pla­nul de investiţii in domeniul construcţiilor social-culturale şi sportive al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România pe anii 1971—1975. Pentru continua perfecţionare a activită­ţii organelor şi organizaţiilor sindicale ţi creşterea responsabilităţii acestora in exa­minarea ţi rezolvarea scrisorilor, propuneri­lor, sesizărilor, reclamaţiilor ţi cererilor oa­menilor muncii, Comitetul Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R. a adoptat o ho­­tărire care reglementează şi fixează res­ponsabilitatea organelor şi organizaţiilor sindicale ţi competenţele lor faţă de acea­stă importantă latură a democraţiei mun­citoreşti. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a rezolvat, de asemenea, unele probleme curente ale activităţii sindicale. LA CLUBUL SINDICATULUI UZINEI „REPUBLICA" Un program care satisface cerinţele spirituale ale metalurgiştilor Dezbaterea largă şi apro­fundată a recentelor docu­mente de partid privind îm­bunătăţirea activităţii po­­litico-ideologice, de educare marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii, a deter­minat şi la uzina „Republi­ca“ din Capitală o analiză temeinică, pătrunsă de o înaltă responsabilitate par­tinică, a muncii desfăşurate de comitetul sindicatului în scopul formării şi dezvoltării conştiinţei socialiste. La dis­cuţiile organizate in grupele sindicale numeroşi cititori, ingineri şi tehnicieni şi-au exprimat părerea că la clubul uzinei, un edificiu modern şi încăpător, avînd şi o sală de spectacole cu cinci sute de locuri, nu au fost organizate sistematic ac­ţiuni cu un bogat conţinut de idei, diferenţiate în func­ţie de cerinţele, preocupările şi preferinţele diferitelor ca­tegorii de salariaţi şi au fă­cut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea pro­gramului acestei instituţii culturale. Sintetizînd aceste propu­neri făcute de salariaţii u­­zinei, comitetul sindicatului s-a străduit să acţioneze cu operativitate, luînd măsuri pentru reorganizarea activi­tăţii clubului, iniţiind mani­festări complexe, de o fac­tură superioară, cu o mai mare densitate ideatică şi diversitate tematică, care să determine c­ât mai largă participare a oamenilor muncii şi printr-o atractivi­­tate sporită. A fost reorganizat consi­liului de conducere al clu­bului, în aşa fel incit să cu­prindă muncitori, tehnicieni şi ingineri, oameni de artă, profesori de la şcoli profe­sionale şi de cultură gene­rală, activişti culturali. Programul clubului pentru luna­ octombrie oglindeşte, în cea mai mare măsură, ho­­tărîrea comitetului , sindica­tului de a materializa ideile cuprinse în recentele docu­mente de partid, prin ac­ţiuni de o mare diversitate, capabile să abordeze mul­tiple domenii ale activităţii politice, ştiinţifice şi cultu­rale şi să răspundă celor mai diverse preocupări ale oamenilor muncii, să satis­facă exigenţele mereu cres­­cinde ale acestora. In primele zile ale lunii, de pildă, peste cinci sute de tineri, elevi ai şcolilor pro­fesionale, ucenici sau mun­citori, s-au întîlnit la club, într-o atmosferă plină de însufleţire, cu prof. univ. Tudor Bugnariu, care le-a povestit amintiri din ilegali­tate. Cu emoţia firească a oamenilor care­­s-au dăruit cu abnegaţie nobilei cauze a comuniştilor şi-şi văd acum visele împlinite, profesorul Bugnariu a evocat anii grei ai luptei ilegale, eroismul clasei muncitoare, curajul şi spiritul de sacrificiu al ostaşilor partidului, îndem­­nînd pe tinerii, care benefi­ciază astăzi de condiţii opti­me de muncă şi învăţătură, să fie demni de jertfa şi pildele înaintaşilor. Filmul românesc „Serata“, care a rulat după aceea, a susţinut, prin forţa de convingere a imaginilor cinematografice, multe din ideile vorbitoru­lui. In aceeaşi zi, într-o altă încăpere a clubului, ing. D. Negulescu de la I.D.T., a condus o interesantă şi efi­cientă dezbatere despre „Ro­lul documentaţiei tehnice în mişcarea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări“. In altă zi a săptămînii, prof. Maria Nedelescu a con­dus o amplă şi pasionantă discuţie despre „Rolul fami-VOICHIŢA MARTIN (Continuare in pag. a 2-a) LA CEREREA PUBLICULUI Al V-lea Pavilion de mostre ,va fi deschis pină la 24 octombrie La cererea publicului, şi în dorinţa de a oferi posibilitatea celor care încă nu au vizitat cel de-al V-lea Pavilion de mostre de bunuri de consum­, s-a decis pre­lungirea programului de funcţionare a expo­ziţiilor pînă la 24 oc­tombrie, inclusiv, în loc de 20 octombrie, cum se stabilise iniţial. PE SCURT ■ te ten­­,­­ de la corespondenţii noştri • COLECTIVUL C.E.I.L. PIATRA NEAMŢ a anun­ţat îndeplinirea cu 20 de zile mai devreme a pla­nului de producţie afe­rent primelor 10 luni ale anului. Pînă la sfîrşitul lunii octombrie forestierii din judeţ vor realiza peste prevederi 50 000 mc buş­teni răşinoase şi 8 700 mc buşteni de fag, 550 mc cherestea răşinoase şi alte produse. (Iacob Lupu). • IN SECŢIA DE MON­TAJ A UZINEI DE UTILAJ GREU „PROGRESUL" BRĂILA a intrat în faza de execuţie cel de-al 500-lea rulou compresor. Colectivul de aici a expediat anul acesta şantierelor de construcţii din ţară cu 19 rulouri mai multe decât în aceeaşi pe­rioadă a anului 1970 şi a livrat la export 150 de rulouri compresoare. (M. Cişman). • LA UZINA DE VA­GOANE DIN ARAD, în 9 luni din acest an, au fost aplicate în procesul de producţie 68 de inovaţii. Jumătate dintre ele vizea­ză, printre altele, reduce­rea consumului de metal. Astfel, numai prin aplica­rea unor inovaţii au fost economisite pînă în pre­zent peste 350 tone me­tal. (Ion Niţu). • De la începutul anu­lui şi pînă în prezent au părăsit danele de armare ale ŞANTIERULUI NAVAL „1 MAI“ BRAILA 7 şle­puri de 1 500 tone, 3 şlepuri de 2 000 tone, 2 remorchere împingătoare de 1 640 CP , destinate beneficiarilor interni, şi, de asemenea, 12 şlepuri de 1 500 şi 1 700 tone pentru export.­­Mircea Cişman­. • OCOLUL SILVIC SA­DOVA a organizat popu­­larea pădurii Murta cu cerbi carpatini. Colonia cuprinde 20 de cerbi carpatini aduşi din jude­ţele Neamţ, Suceava, Ba­cău, Harghita etc. In acelaşi timp, Inspectoratul silvic Dolj a luat măsuri ca această pădure să fie populată cu 3 000 de fa­zani. (Elena Ţurcu).­­ COMITETUL SINDI­CATULUI DE LA COMBI­NATUL SIDERURGIC HU­NEDOARA a luat măsuri pentru înfiinţarea de noi biblioteci volante în secţii şi cămine muncitoreşti, ca şi pentru reactivizarea ce­lor existente. Volumele necesare bibliotecilor vo­lante vor fi distribuite din fondul de cărţi existent la Biblioteca centrală a Combinatului. (Alexandru Nagy). • „POPASUL ŢAPINA­RILOR". De cîţiva ani, Consiliul judeţean al sin- ficatelor Bistriţa-Năsăud organizează în fiecare doamnă o remarcabilă manifestare cultural-edu­­cativă denumită „Popasul Ţapinarilor" consacrată nărniciei muncitorilor fo­restieri, etalării virtuţilor lor spirituale. Timp de o săptămînă în centrele fo­restiere Susenii Bîrgăului, Jl­va Mică, Lunca Ilvei, Anieş, Telciu, Bistriţa-Bîr­­găului, la gurile de ex­ploatare şi unităţile de industrializare a lemnu­­lui au avut loc acţiuni politice şi cultural-educa­tive, expuneri pe teme ale politicii interne și ex­terne a partidului și sta­tului nostru etc. . Preşedintele Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUŞESCU, participă la festivităţile prilejuite de aniversarea Creării statului iranian Joi dimineaţa, a părăsit Capitala, indreptîndu-se spre Iran, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invita­ţia Şahinşahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, va participa la festivităţile prilejuite de cea de-a 2/500-a aniversare a creării statului iranian. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afa­cerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi to­varăşii , Ion Gheorghe Maurer, şi soţia sa, Elena Maurer, , Emil Bodnaraş, Manea Mânescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Virgil Trofin, Ilie Ver­­deţ, Maxim Berghiarau, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voi­tec, Io­sif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţanu, îm­preună cu soţiile, membri ai Consiliului de Stat, mi­niştri, conducători de ins­tituţii centrale şi organiza­ţii obşteşti. Erau de faţă Sadegh Sa­­drieh, ambasadorul Iranu­lui la Bucureşti, membri ai ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice a­­creditaţi în ţara noastră. Un mare număr de ce­tăţeni ai Capitalei, aflaţi pe aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe pre­şedintele­­ Consiliului de Stat, au ovaţionat îndelung, exprimîndu-şi şi cu acest prilej sentimentele de sti­mă şi respect faţă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Un grup de pionieri au o­­ferit flori. După ce survolează teri­toriile Bulgariei şi Turciei, avionul prezidenţial ateri­zează, în după-amiaza zilei de joi, la Shiraz, în întîmpinarea preşedin­telui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, au venit pe ae­roport Alteţa Sa prinţul Abdel Reza Pahlavi, fratele şahinşahului Iranului, M. Bahrami, şeful protocolului Ministerului Afacerilor Ex­terne, şi alte persoane ofi­ciale. A fost, de asemenea, prezent Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. De la Shiraz, un elicopter al curţii imperiale poartă pe înalţii oaspeţi români spre anticul Persepolis, ca­pitala fostului imperiu per­san al dinastiei Ahemeni­­zilor, locul de desfăşurare a festivităţilor consacrate aniversării creării statu­lui iranian. La Persepolis, preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi so­ţia sa, Elena Ceauşescu, au fost întîmpinaţi cu deo­sebită cordialitate de şa­­hinşahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Ar­yamehr, şi de împărăteasa Farah. Şahinşahul Iranu­lui cu soţia sa au adresat călduroase urări de bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale. După intonarea imnuri­lor de stat ale Republicii Socialiste România şi Iranu­lui, preşedintele Ceauşescu şi şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr au trecut în revistă garda de onoare- înalţii oaspeţi ro-­­ mâni au fost conduşi a­­poi de suveranii Iranului spre reşedinţa ce le-a fost pusă la dispoziţie. Pentru primirea oaspe­ţilor, în apropierea oraşului Persepolis a fost construit un orăşel din corturi repro­­ducînd o tabără ahemenidă, iar corturile — locuinţele vechilor persani. Intre cor­turi se află largi magis­trale asfaltate purtînd de­numirea a cinci continente. In faţa corturilor sunt ar­borate drapelele de stat ale ţărilor participante la fes­tivităţi. Persepolisul este bi­ne cunoscut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi to­varăşei Elena Ceauşescu,­­ care au avut prilejul să le admire în urmă cu doi ani, în timpul vizitei oficiale făcute în Iran. Atunci, oas­peţii români au dat această apreciere : „Anticul Perse­polis pe care l-am vizitat cu deosebit interes ne-a deschis în faţă o emoţio­nantă pagină a istoriei mi­lenare a unui popor cu strălucite tradiţii de civi­lizaţie şi cultură“. Joi seara, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au participat la banchetul oferit de şahinsaul Iranu­lui, Mohammad Reza Pah­lavi Aryamehr, şi împără­teasa Farah, în onoarea înaltelor personalităţi par­ticipante la festivităţi. Printre invitaţi s-au aflat şefi de state, de guvern şi alţi conducători din 69 de ţări. Luînd cuvîntul cu acest prilej, suveranul iranian a urat bun venit înalţilor oaspeţi şi le-a mulţumit călduros pentru participa­rea la jubileul statului ira­nian. Relevînd legătura dintre tradiţiile istorice ale poporului iranian şi reali­tăţile de astăzi, şahinşahul şi-a exprimat speranţa în edificarea unei lumi a pă- CA, înţelegerii şi cooperă­rii între naţiuni. In această operă de inte­res general, a spus el, fie­care naţiune este che­mată să-şi aducă con­tribuţia proprie, origina­lă, spre binele şi progre­sul material şi spiritual al întregii omeniri. După banchet, preşedin­tele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, îm­preună cu celelalte­­perso­nalităţi prezente la festi­vităţi, au asistat la un spectacol „Sunet şi lumi­nă“, evocînd momente me­morabile din trecutul ora­şului Persepolis, al cărui destin se împleteşte strîns cu milenara istorie a statu­­­­lui iranian. Survolînd teritoriul Republicii Populare Bulgaria, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a transmis de la bordul avionului o telegramă tovarăşului Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central, al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria: „Zburînd deasupra teri­toriului R. P. Bulgaria, în drum spre Iran — se spune în telegramă — vă adresez un salut cordial şi cele mai calde urări de sănătate şi fericire dv. personal, iar poporului frate bulgar urări de noi succese în con­struirea socialismului şi înflorirea patriei sale“. De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat preşedintelui Republicii Turcia, Cevdet Sunay, o tele­gramă de la bordul avionului prezidenţial. „Cu prilejul survolării teritoriului Republicii Turcia — se spune în telegramă — doresc să vă transmit dv. şi întregului popor turc un salut cordial şi cele mai bune urări de prosperitate şi pace“. Preocuparea întregului colectiv pentru realizarea ritmicităţii optime Unitate cu vechi tradiţii muncitoreşti — întreprinde­rea de poduri metalice şi prefabricate din beton Pi­teşti se situează de cîţiva ani în rindul colectivelor fruntaşe în îndeplinirea indi­catorilor economico-finan­­ciari. Pătruns de Înaltul sen­timent al datoriei, acest co­lectiv inimos, în frunte cu comuniştii, a păşit în noul cincinal hotărît să găsească noi soluţii, noi metode pen­tru mai buna folosire a po­tenţialului tehnic şi uman, a materiei prime şi materia­lelor, să depună eforturi stă­ruitoare de autodepăşire, de ridicare la cote tot mai înal­te a activităţii economico-fi­­nanciare. In acest climat de muncă entuziastă şi hotărîtă, s-a afirmat spiritul novator, modul de a gîndi şi acţiona al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, ca şi capa­citatea organizaţiei sindicale, ca sub conducerea comitetu­lui de partid, să mobilizeze colectivul pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan. Ca rezultat, angaja­mentul de 3,5 milioane lei producţie marfă suplimentară de la care s-a pornit la în­ceputul anului, a fost majo­rat în mai multe etape, pînă la valoarea de 9 milioane lei, din care pe 9 luni s-au reali­zat 7 551 000 lei. îndeplinin­­du-şi în mod exemplar sar­cinile de plan în fiecare lună colectivul întreprinderii se prezintă la sfirşitul celor nouă luni ale anului cu toţi indicatorii de plan îndepli­niţi şi depăşiţi. De menţio­nat, în mod deosebit că pe 9 luni productivitatea muncii a crescut cu 3,74 la sută faţă de plan şi s-au realizat econo­mii suplimentare la preţul de­ cost pe 8 luni în valoare de peste 2 milioane lei cit şi beneficii în valoare de 2 693 000 lei. „ Există la noi obiceiul — ne relata directorul între­prinderii, tovarăşul inginer Gheorghe Nicolae, ca ritmul de producţie atins în trimes­trul IV al anului precedent, să fie la nivelul­ aceluia din trimestrul cu ponderea cea mai mare în anul viitor. In acest fel avem posibilitatea de a verifica potenţialul de producţie, de organizare, de DUMITRU BURCEA coresp. ziarului MUNCA (Continuare in pag. a 3-a) Asigurarea participării maselor la îndeplinirea planului— sarcina fundamentală a sindicatelor Centrala termoelectrică Rovinari — cea mai mare, de acest fel din ţară, pregătită cu febri­litate de constructori pentru intrarea ei par­ţială în folosinţă. In clişeu : staţia automată de transport al cărbune­lui de la centrala termo­electrică. Foto: M. ALEXE Cu angajamentele îndeplinite, Textiliştii de la Fa­­­­brica de postav din Bu­­huşi şi-au îndeplinit, încă de la 10 octombrie, angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe anul în curs, reali­­zînd un spor la produc­ţia globală în valoare de ÎS,5 milioane lei. Ca ur­mare au fost fabricate, peste prevederi, 32120 mp stofe din lină și bumbac. Muncă rodnică pe ogoarele judeţului Bacău Lucrătorii ogoarelor din judeţul Bacău sunt hotăriţi să încheie în cel mai scurt timp toate lucrările agricole din actuala campanie. Pentru a urgenta recolta­rea porumbului şi crearea tu­turor condiţiilor pentru insă­­mînţarea griului în timp op­tim, pe ogoarele fermelor în­treprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de producţie se află din zori şi pînă noaptea numeroşi mecanizatori, lucrători din I.A.S. şi cooperatori, în fer­mele IAS Bacău, de pildă, viteza zilnică la arături pen­tru însămînţarea de toamnă este de peste 100 hectare, la pregătirea terenului pentru însăminţare de 200 hectare

Next