Munca, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7426-7451)

1971-10-14 / nr. 7437

Joi 14 octombrie 1971 MUNCA Pagina a 5-a Ecologia generală la indemina publicului larg Microinterviu cu prof. univ. NESTOR LUPEI, dr. în geologie Consiliul municipal al sindicatelor Timişoara, excelează prin organizarea unor cursuri sau cicluri de conferinţe pe teme de actualitate. Peste cîteva zile are loc conferinţa inaugurală a unui nou ciclu de conferinţe pe tema „ECOLOGIA GENERALA, PROTEC­ŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR“. L-am rugat pe interlocutor să ne vorbească despre scopul urmărit de acest curs. — Timişoara — unul din marile oraşe ale ţării, cunoaşte un puternic ritm de dezvoltare industrială. In con­secinţă, protecţia mediului înconjură­tor a devenit o problemă generală de mare importanţă, atit pentru locuito­rii oraşului, dar mai ales pentru În­treprinderi. De aceea, cursul organizat de sindicate urmăreşte să elucideze sarcinile întreprinderilor în acest do­meniu. Vom încerca ca în cele 24 de conferinţe să explicăm auditoriu­lui despre implicaţiile mari pe care le ridică protecţia- mediului înconju­rător pentru viaţa omului. La cursul nostru participă reprezentanţi ai ser­viciilor tehnice cit şi cei care se ocupă de protecţia muncii in între­prinderile din municipiu. — Ce teme sint abordate ? — De comun acord cu Consiliul municipal al sindicatelor ne-am oprit la cîteva teme esenţiale. Vom pre­zenta definiţia ecologiei, biosfera, componentele organice ale biosferei, evoluţia biosferei, relaţiile intre spe­cii şi ecosisteme, relaţia omului cu biosfera. De asemenea, se va vorbi despre influenţa activităţii omeneşti de-alungul etapelor de dezvoltare is­torică a societăţii. — Şi referitor la industrie ? — Temele ciclului au un pronunţat caracter teoretic pentru înţelegerea in­trinsecă a problemei, dar mai ales un caracter practic. Astfel, vor fi aborda­te subiecte despre dezvoltarea indus­triei şi influenţa pe care o exercită asupra ecosistemelor prin poluarea chimică, poluarea apelor curgătoare şi, in cele din urmă, efectul poluării asu­pra vegetaţiei şi a animalelor, mijloa­cele de combatere a poluării, conserva­rea şi refacerea habitatelor. Un capi­tol aparte se, ocupă de eforturile ma­teriale depuse de ţara noastră pentru combaterea poluării, participarea Ro­mâniei alături de alte organisme in­ternaţionale la realizarea acestui im­perios deziderat al contemporaneităţii. Exponate valoroase la Muzeul Ceasului Muzeul Ceasului din Ploieşti şi-a îmbogăţit colecţia cu noi obiecte de valoare. Printre acestea notăm un ceas montat in marmură neagră masivă în greutate de 75 kilo­grame lucrat cu mina in anUl 1863. Ceasul indică orele, jumătăţile şi sfertu-Infiinţat cu aproape un an in urmă, Cineclubul sindicatului Uzinei „Elec­­troputere“ Craiova a reu­şit să realizeze mai mul­te filme inspirate din ac­tivitatea cotidiană a uzi­nei. In prezent, colectivul cineclubului lucrează la, montajul gi sonorizarea Aşa a fost denumit vii­torul cartier muncitoresc care va fi construit in mu­nicipiul Tîrgovişte. Aici vor locui circa 6 000 de muncitori, ingineri şi teh­nicieni ai viitoarelor uzi­ne de strunguri şi de oţe­luri speciale. In principalele bazine lortiviticole ale judeţului Slrancea, printre care cele din zonele Focşani — Odobeşti, Nereju — Spul­ber au fost efectuate ample lucrări de comba­tere a eroziunii solului, derivări şi regularizări de ape, precum şi de amena­jarea terenurilor care cuprind o suprafaţă de Pronoexpres NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA Nr. 41 DIN 13 OCTOMBRIE 1971 FOND GENERAL DE ClŞTIGUţtl : 1 874 698 lei din care 754 715 lei report. EXTRAGEREA I : 29 37 9 41 35 3. FOND DE ClŞTIGURI ! 1 263 580 lei din care 683 074 lei report categ. 1 EXTRAGEREA a Il-a ; 32 25 23 6 18. FOND DE ClŞTIGURI : 611 118 lei din care 71 641 lei report categ. A Wie prin sunete melo­dioase. O altă operă valoroasă este un ceas de aur, folosit la .stabilirea orei exacte de dezlănţuire a atacului de la Mără­­şeşti. in 1917. Acesta a aparţinut şefului statului major al armatei noastre din acel timp. filmelor : „Locomotiva 1000“, „Oaspeţi“, „Auto­­transformatorui de 400 MVA“, „Grija faţă de om“, etc. Toate aceste filme sint inspirate din activita­tea marii uzine şi relevă succesele obţinute in rea­lizarea unor maşini şi uti­laje de înaltă tehnicitate. Cartierul va mai cuprin­de un complex de cămine pentru muncitori, grup şcolar, club şi bibliotecă, unităţi comerciale şi de servire, precum şi o can­­tină-restaurant. peste 7 000 ha. Tot aid au fost puse In funcţiune sisteme compelexe de irigaţii pe o suprafaţă de 100 ha. De asemenea, pe 2 000 ha teren ne­productiv vor fi plantate specii diverse de copaci care vor contribui la apă­rarea de eroziune a terenurilor. Pronosport CIŞTIGURILE CONCUR­SULUI NR. 41 DIN 10 OCTOMBRIE 1971. CATEGORIA I : (13 re­zultate) 4 variante 10% a 20.702 lei CATEGORIA a II-a : (12 rezultate) 13,4 variante a 7.416 Iei CATEGORIA a III-a : (11 rezultate) 203,4 variante a 733 lei La început de stagiune Opera română din Cluj anunţă pentru noua sta­giune 1971—1972 un repertoriu bogat. Aflăm de la artista emerită Lucia Stănescu, directo­rul instituţiei lirice clu­jene, că deschiderea propriu-zisă a stagiunii va avea loc la 1 noiem­brie cu „O noapte furtu­noasă“ de Paul Constanti­­nescu şi fragmente din opere şi operete româ­neşti. Vor urma „Romeo şi Julieta“ de Gounod, baletul „Iancu Jianu“ de Chiriac şi altele. Opera şi-a propus or­ganizarea de microstagi­­uni la Sighişoara, Mediaş, Blaj, Bistriţa, unde vor fi prezentate spectacole pa bază de abonament şi la solicitarea publicului spec­tator din aceste localităţi. HB9 CONSTANTIN ŢICU, meteorolog de serviciu la Institutul de meteorologie şi hidrologie ne comu­nică : „Datorită pătrunde­rii unei perturbaţii atmos­ferice în nord-vestul ţării, in această regi­une cerul va fi mai mult noros şi se vor semnala averse locale de ploaie, iar temperatura aerului va înregistra o uşoară scădere. In celelalte regi­uni ale ţării vremea se va menţine frumoasă şi călduroasă cu cerul vari­abil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 3 şi 13 grade. local mai coborîte în depresi­unile din estul Transil­vaniei, iar maximele vor oscila intre 13 şi 23 de grade. Dimineaţa se va semnala ceaţă in estul ţării. Rubrică realizată de LUMINIŢA DOJA A. LUSCALOV cu sprijinul corespondenţilor Se filmeazâ „Cartierul constructorilor" Terenuri redate agriculturii TELEGRAME Secretarul general al Orga­nizaţiei de Solidaritate Afro- Asiatică, Youssef El Sebaey, a adresat o telegramă preşe­dintelui Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, prin care transmite vii mulţumiri pentru mesajul ★ Preşedintele Marii Adu­nări Naţionale a ‘Republicii Socialiste România, Stefan Voitec, a primit, din partea lui Sharif Emami şi Ab­­dulah Riazi telegrame de adresat Simpozionului Inter­naţional pentru comemorarea preşedintelui Nasser, ţinut la Cairo. „Mesajul dumneavoas­tră — scrie in telegramă — s-a bucurat de o înaltă apre­ciere şi a constituit o sursă de inspiraţie pentru partici­panţi“. ★ mulţumire pentru felicită­rile adresate cu ocazia recen­tei lor realegeri in funcţiile de preşedinte al Senatu­lui şi, respectiv, preşedin­te al Medjilisului din Iran. Vizitele ministrului comerţului exterior ai Italiei Ministrul comerţului exte­rior al Italiei, Mario Zagari, împreună cu persoanele care îl însoţesc în vizita în ţara noastră, şi-a început miercuri convorbirile cu reprezentanţi ai conducerii unor ministere. In cursul dimineţii, minis­trul italian a avut o întreve­dere cu ministrul român al comerţului exterior, Cornel Burtică, în cadrul căreia au fost abordate probleme lega­te de dezvoltarea şl lărgirea, in continuare, a schimburi­lor comerciale, adincirea co­operării economice şi tehnice dintre România şi Italia. La întrevedere, au partici­pat Iacob Ionaşcu, ambasa­dorul României la Roma, precum şi Niccolo Moşea to, ambasadorul Italiei la Bucu­reşti. ★ Ministrul italian al comer­ţului exterior şi colaboratorii săi au avut, de asemenea, convorbiri cru Mihail Fio­rescu, ministrul industriei chimice, şi cu Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare. Au fost- discutate posibilităţi de intensificare a schimburi­lor bilaterale in domeniile respective. ★ In onoarea oaspetelui ita­lian, Ion Crăciun a oferit un dejun. ★ Ministrul comerţului ex­terior al Italiei, Mario Zaga­ri, a oferit, miercuri, un di­neu. Au participai; Cornel Bur­tică, Mihail Florescu. Ion Crăciun, miniştri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor exter­ne, membri ai conducerii u­­nor ministere, precum şi am­basadorul României la Roma. A luat, de asemenea, parte ambasadorul Niccolo Moscato. (Agerpres) întrevedere la Ministerul Afacerilor Externe In cursul după-amiezii, ministrul Mario Zagari, a făcut o vizită la Ministerul Afacerilor Externe, unde a avut o întrevedere cu Geor­ge Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor ex­terne. In timpul convorbirilor, desfăşurate intr-o atmosfe­ră cordială, gu fost aborda­te probleme privind relaţii­le româno-italiene, precum şi unele aspecte actuale ale .situaţiei internaţionale. (Agerpres) SI MPOZION In cadrul manifestărilor consacrate aniversării a 2 500 de ani de la crearea statului iranian, la sala Dalles din Ca­pitală a avut loc. miercuri seara, un simpozion organi­zat de Universitatea populară Bucureşti. Cu acest prilej, prof. dr. docent Radu Vulpe, membru al Academiei de şti­inţe sociale şi politice şi prof. dr. Cicerone Poghirc au fă­cut expuneri privind momen­te ale istoriei, culturii şi ci­vilizaţiei poporului iranian. A fost prezentat apoi un recital de poezie şi muzică iraniană, susţinut de actorii Adela Mărculescu, Dinu Ian­­culescu şi Emil Liptac, poetul Ion Larian Postolaohe şi so­lista de muzică populară Mia Barbu. La manifestare au partici­pat un numeros public, pre­cum şi Sadegh Sadrieh. am­basadorul Iranului la Bucu­reşti, şi membri ai ambasa­dei. (Agerpres) ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţă Întreprinderilor, insti­tuţiilor, bibliotecilor şi organizaţiilor ob-teşti că, în luna octombrie a.c. oficiile P.T.T. din me­diul urban şi rural efectuează contractarea de abonamente la : ZIARE şi REVISTE pe anul 1972 Contractarea abonamentelor se face pe baza Catalogului presei Republicii Socialiste România, iu care se află înscrise publicaţiile ce se adresea­ză tuturor domeniilor de activitate, grupate pe capitole : — Ziare centrale — Reviste politice, sociale, culturale — Publicaţii pentru tineret şl copii — Reviste de literatură şi artă — Publicaţii de cultură fizică şi sport — Publicaţii destinate satului şi specialişti­lor din agricultură — Periodice de informaţie publicitară — Publicaţii departamentale, protecţia mun­cii, paza contra incendiilor, etc. — Publicaţii ştiinţifice şi tehnice — Publicaţii ştiinţifice în limbi străine — Publicaţii juridice, Buletinul oficial etc. — Reviste în limbi străine — Publicaţii internaţionale şi externe in limba română — Presa locală — ziare şi reviste ce apar în judeţe. Pentru a se asigura colecţiile de publicaţii de la nr. 1/1972, vă recomandăm să vă adresaţi din timp oficiilor P.T.T. în vederea definitivării abonamentelor. Contractaţi abonamentele pe întregul an. WlííJJÁlMu Miercuri la amiază, a ple­cat la Ulan-Bator o delega­ţie de activişti ai Par­tidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Lau­­rean Tulai, membru al C.C. al P.C.R.. prim-secretar al Comitetului judeţean — Să­laj al P.C.R., care la invi­taţia C.C. al Partidului 'Popular Revoluţionar Mon­gol va face o vizită in schimb de experienţă in R.P. Mongolă. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşul Ion Cîrcei, membru al C;C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost prezenţi Damdi­­nnerenghiin Bataa. amba­sadorul R.P. Mongole la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Miercuri dimineaţa a plecat la Budapesla o delegaţie de activişti ai Partidului Comu­nist Roman, condusă de Si­­mion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Vran­­cea a! P.C.R.. care la invita­ţia C.C. al P.M.S.U. va face o vizită de schimb de expe­rienţă in R.P. Ungară. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost sa­lutata de Ion Savu, membru al C.C. ai P.C.R.. şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., de ac­tivişti de partid, precum şi de reprezentanţi ai ambasa­dei R.P. Ungare la Bucureşti. Miercuri s-a întors in Ca­pitală. delegaţia Ministerului Energiei Electrice condusă de ministrul OcLavian Groza, care a . făcut o vizită in Franţa, la invitaţia Grupului industrial „Alsthom-Neyer­­pic“. ★ Prof. V. P. Seiest, director al Institutului de fizică te­oretică din Kiev, care a fă­cut n vizită in ţara noastră ia invitaţia Comitetului de Stat pentru Energia Nu­cleară. a părăsit miercuri Capitala, indreptindu-se spre patrie. Ansamblul de balet — Chi­na a prezentat miercuri sea­ca, Pe scena Sălii Palatului, în cadrul turneului pe care il irureprinde în ţara noas­tră. un spectacol de muzică şi balet. Programul a cuprins con­certul pentru pian şi orches­tră ..Fluviul Galben“. in interpretarea orchestrei an­samblului, actul VII din „Fata cu părul cărunt“ şi actul II din „Detaşamentul roşu de femei“ — drame co­regrafice pe teme revoluţio­nare contemporane, creaţii de înaltă valoare artistică, cu un vibrant mesaj revolu­ţionar. (Agerpres). TURISM: Itinerarul săptămînii PASTEL DE TOAMNĂ Afindu-le în chip de zvon al legendei, pline de tilc totuşi se arată a fi spusele „den bă­­trini“ cum că. atunci cind era cumpănă mare Ţării Moldo­vei, adică in acele vremi de restrişte cind duşmanul bătea hotarele moşiei străbune, Pe­tru Rareş Vo’ievod oblicea in tihăraiele Rarăului adăpost de nădejde pentru Doamnă, tainiţă de preţ giuvaerurilor acesteia şi ascunziş fără cu­sur pentru comorile din vis­­teria domniei. Locurile aces­tea. de pavăză restriştei, nu-i erau chiar străine soţiei vo­ievodului ; ele se arată a fi fost totuna cu meleagurile către care paşii Doamnei se îndreptau atunci cind setea-i de frumos o chema să-şi afle împlinire in preajma chipului de basm al munţilor dinspre soare-apune. De pe atunci, spune legenda, semeţelor ţiş­­nituri de stincă albă de pe j creştetul Rarăului li se spune I „Pietrele Doamnei“ ; cu acest nume le cunoaştem şi noi, azi. In preajma lor se află ca­bana Rarâu. Se poate ajunge aici pe mai multe căi : două dintre acestea ne stau ia în­demână pentru a fi folosite şi într-o călătorie cu maşina. Este vorba de şoseluţa care urcind dinspre Cîmpulung Moldovenesc se Invirtejează pe colinele nordice ale mun­telui ; dinspre sud, pentru a ajunge în prag de cabană, j trece culmea drumul ce por­neşte din valea Bistriţei, de la Chirii sau de la Zugreni. Venind insă dinspre zarea de apus şi folosind poteci de pi­cior. la Rarâu se poate ajunge după ce vom fi trecut peste greabănul Giumalăului, masi­vul cu forme domoale şi ro­tunjite către care ne-am pur­tat paşii după plecarea din Vatra Dornei, de la Rusca Bistriţei sau dinspre Pojorita. După ce ne vom fi desfătat ascultînd povestea Pietrelor Doamnei şi admirindu-le fru­museţea. după ce masul peste noapte in încăperile aciuate sub acoperişul cabanei, va fi făcut să uităm oboseala ur­cuşurilor de mai înainte, la cintatul cocoşilor vom porni pe drumul de întoarcere a­­casă. alergind o cale la al cărei pitoresc din totdeauna, zilele lui Brumar adaugă un preţios spor de frumuseţe. Este vorba de traseul marcat cu triunghi roşu care, după Raioanele şi magazinele de specialitate ale co­merţului de stat şi cooperatist stau la dispoziţia dv. cu un sortiment complet de uniforme şcolare, de la măsura 26 ia măsura 51. Atit pentru preşcolari, cit şi pentru elevii cla­selor I—XII, găsiţi uniforme şcolare, confecţionate din ţesături de lină şi bumbac în modelele binecu­noscute de părinţi, cadre didactice şi elevi. Uniformele şcolare se vind şi ou plata în rate. RECOM ce parcurge în lung spectacu­loasa culme dintre piscurile Rarău. Popii Rarăului şi To­­direscu, pătrunde in codrul i-vcular de la Slătioara. una dintre cele mai interesante rezervaţii forestiere din Car­paţii româneşti şi care se în­tinde pe o suprafaţă de peste 600 ha. Dincolo de poala de dinjos a codrului, din punctul numit „La Piriu“ mai de-­­parte, se intilnesc Întocmirile gospodăriilor din comuna Slă­tioara. capăt de traseu mon­tan. In afara luxuriantei vegeta­ţii arborescente şi a unei al­cătuiri floristice de o mare varietate, elemente, ce în­deamnă ele însele la drume­ţie. codrul de la Slătioara me­rită a fi cercetat şi pentru a­­ceea că In cuprinsul său se află şi alte interesante obiec­tive turistice dintre care a­­mintim cascada din Valea Ur­sului şi spectaculoasa vale, sălbatică şi îngustă, a Latoa­­cei. Vizitat in cea de a doua jumătate a Iui octombrie, co­drul secular de la Slătioara ni se înfăţişează in straiul săr­bătoresc pe eâre brumele toamnei il ţes cu generozitate peste hlamida cu care pădu­rea îmbracă cu dărnicie, mun­tele. Despre risipa de culoare, despre armonioasa îmbinare a mii de nuanţe, despre stră­lucirea pe care razele de soa­re o culeg de pe frunzişul ru­ginit, despre toate acestea şi despre alte faţete cu care toamna dăruieşte generos pă­durile Carpaţilor noştri, este bine să aflăm ştire, nu din scris, ci din ceea ce vom în­­tîlni nemijlocit în drumul care, de pe Rarău, de-a lun­gul Bitcei Leş, coboară la Slătioara. EMÍLIÁN ILIESCU OVIDIU STOIAN PETROSIAN FISCHER 2-2 BUENOS AIRES, Meciul de şah dintre marii maeştri Tigran Petrosian şi Robert Fischer a continuat la Bue­nos Aires cu partida a 4-a. ca şi in partida precedentă arbitrii au consemnai remi­za. astfel că scorul se men­ţine egal : 2—2. Petrosian, cu albele, a jucat deschiderea engleză, dar prin transpunere de mutări, s-a ajuns la va­rianta Maroczy a Apărării Si­ciliene. De obicei, albul are avantaj de spaţiu in această variantă, insă analiza a ară­tat că şansele celor două părţi sint egale. Schimbul dame­lor, survenit într-o fază tim­purie a pariidéi, urmat de cel al turnurilor şi cailor, a dus inevitabil la simplifica­rea partidei. Se credea totuşi că Fischer va căuta o cale spre ciştig in final, das la mutarea 20-a, marele maes­tru, american a propus remi­za care a fost acceptată de Petrosian. Următoarea parti­dă va avea loc la 14 octom­brie. Din toate sporturile • In sala sporturilor de la Floreasca, peste 1 000 de spectatori au urmărit asea­ră intîlmrea amicală inter­naţională de handbal dintre echipele Steaua Bucureşti şi TSKA Moscova. Handbaliş­­tii români au dominat, obţi­­nind o meritată victorie cu scorni de 21—19 (13—10). • MÜNCHEN. La Meiner­­zhagen s-a disputat un con­curs de sărituri cu schiurile de la trambulină pe o pirtiie. artificială. Victoria a revenit elveţianului Hans Schmidt care a realizat 224,5 puncte (săriturile sale au măsurat 59 şi respectiv 59,5 m). • PARIS. Disputată pe Sena intre punctele lena şi Carigliano, pe un traseu in lungime de 4 700 m, compe­tiţia motonautică „6 ore ale Parisului" a fost ciştigată de americanul Mike Downard şi italianul Giovanni Pellolio. • ZÜRICH. Competiţia ci­clistă „Circuitul oraşului Lau­sanne“ a fost dominată de spaniolul Luis Ocana care a realizat cel mai bun timp in clasamentul general — 22’ 59”3/10. Ei a fost urmat de belgianul Eddy Merckx — 231Q“3/10. • MADRID. După cum se ştie, cunoscutul boxer argen­­tinean de cat. grea Peralta l-a învins înainte de limită la Madrid pe spaniolul Ur­­tain. In urma acestei victorii, argentinianului i s-a propus un meci amical cu Cassius Clay, fost campion mondial. Peralta a declinat această o­­fertă. • RIO DE JANEIRO. In campionatul brazilian de fot­bal, F. C. Santos nu a putut dispune de formaţia Ceara, care deţine „lanterna roşie“ in grupa respectivă, meciul in­cheindu-se cu un rezultat de egalitate : 0—0. • MILANO. Cunoscutul fotbalist Giacinto Faccheti, in virsîă de 29 de ani, a stabilit un record in ţara sa. Fotba­listul italian (fundaş stînga in echipa Internazionale din Milano) a jucat in meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecutiv în selecţionata ţă­rii. El şi-a făcut debutul in echipa Italiei la 27 martie 1963. • BELFAST — Miercuri la Belfast, in prezenţa a peste 14 000 de spectatori, e­­chipele Irlandei de nord şi U.R.S.S. au terminat la ega­litate : 1—1 (1—1) intr-un meci contind pentru grupa a 4-a a campionatului euro­pean de fotbal. Gazdele au deschis scorul în minutul 12 prin Nicholson, iar oaspeţii au egalat 20 de minute mai tirziu datorită lui Bişoveţ. • BERNA. Un purtător de cuvint al uniunii europene de fotbal a anunţat că echipa Chemie Halle din R.D. Ger­mană s-a retras din „Cupa U.E.F.A.“. După cum se ştie, in cursul unui incendiu mai mulţi jucători ai acestei echi­pe au fost accidentaţi, iar un membru al formaţiei a dece­dat. Pentru turul doi ai com­petiţiei s-a calificat astfel, fără joc, echipa olandeză Eindhoven, care urma să in­­tilnească formaţia Chemie Halle. • TOKIO. La Tokio a sosit selecţionata masculină de vo­lei a Cehoslovaciei. Voleiba­liştii cehoslovaci vor susţine in principalele oraşe japone­ze 6 intilniri. Primul joc la 16 octombrie la Osaka. Im em en f ol — JOI — 14 OCTOMBRIE 1Ö71 PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 8,30 La microfon melodia pre­ferată 10,05 Muzică populară 10.30 Clubul călătoriilor 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 14.48 Melodii populare 15,25 Muzică de estradă 16.00 Radiojurnal 16.30 Muzică populară 17.30 Melodii cunoscute, inter­preţi îndrăgiţi 18.00 Orele serii 20.05 Zece melodii preferate 20.40 Interpreţi de muzică populară 21.00 Revista şlagărelor 21.45 Muzică populară 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de di­mineaţă 7.00 Radiojurnal 9.35 Muzică populară 10.40 Valsuri vocale 11.30 Solişti de muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 14.05 Muzică populară 15.00 Muzică uşoară 15.45 Muzică populară 16.00 Radiojurnal 17.05 Concert de muzică populară 18,40 Toamna muzicală clu­jeană 19.05 Melodii de estradă 20.00 Concertul Orchestrei sim­fonice a Radioteleviziúnii 23,45 Potpuriuri de muzică uşoară — VINERI — 15 OCTOMBRIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 8.30 La microfon, melodia preferată 10.05 Muzică populară L0.30 Selecţiuni din opereta ,,0 noapte la Veneţia” 12,10 Recital de operetă 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 14,42 Cîntece şi jocuri populare 15.30 Muzică de estradă 16.00 Radiojurnal 16,15 Muzică de promenadă 17.30 Concert de muzică populară 18.00 Orele serii 20.05 Zece melodii preferate 21.00 Revista şlagărelor 21,48 Melodii populare 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă 7.00 Radiojurnal 9,10 Pagină din opereta „Culegătorii de stele" 9,55 Matineu teatral „Despot Vodă” 12,15 Din folclorul orăşenesc 12,30 Muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 14.05 Muzică populară 15.00 Muzică uşoară 15,40 Muzică populară 16.00 Radiojurnal 17.05 Album de muzică populară 19.05 Melodii de estradă 20.00 Seară de operă „Neves­tele vesele din Windsor” 22,50 Zece minute cu formaţia Richard Oschanitzki — JOI — 15 OCTOMBRIE 1971 PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii 18.30 La volan 18,50 Timp şi anotimp în a­­gricultură 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Reflector 20.15 Interpretul săptămînii : Anca Agemolu 20.30 Pagini de umor 21.20 Cadran internaţional 22.10 Serenade, canţonete, arii din operete 22,45 Telejurnalul de noapte PROGRAMUL II 20.00 Transmisiunea Concer­tului orchestrei simfo­nice a Radioteleviziúnii 21.00 Buletin 'de ştiri 21,05 Viaţa economică a Capitalei 21,25 Film serial: Planeta giganţilor — VINERI — 15 OCTOMBRIE 1971 18.00 Deschiderea emisiunii 18,50 Lumea copiilor 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Cronica politică internă 20.15 Cîntece patriotice inter­prete de corul „Rapsodia Română" 20.30 Univers XX 21.00 Film artistic: GHE­PARRUL (partea a II-a) 22.15 Din muzica popoarelor 22,40 Telejurnalul de noapte — S ÎMBĂTA — 16 OCTOMBRIE 1971 16.15 Deschiderea emisiunii 18.00 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Sâptâmîna internaţio­nală 20.15 Tele-enciclopedia 21.10 Film serial : Atomiştii (episodul IV) 22.10 Teledivertisment 23.10 Telejurnalul de noapte 23.20 Tineri interpreţi de romanţe • Timpul berzelor — SCA­LA — 10; 13; 16,15; 18,30; 21 • N-am cîntat niciodată pentru tata — CAPITOL — 9; 11; 13; 15; 17; 19; 21 • Ritmuri spaniole — LU­CEAFĂRUL - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30 FESTIVAL — 8,30 ; 10,30; 12,45; 14.45; 17; 19,15: 21,30 • Fraţii — CENTRAL — 9.15; 11,30; 13,45; ÎS; 18,15: 20,30 PACEA - 15,45; 18; 20 • Steaua de tinichea — BUCUREŞTI - 8,45; 10,45: 12,45; 14,45; 16,45; 19; 21 FA­VORIT - 9.15; 11,30; 13,45; 16; 18,15: 20,30 • Marele premiu — PA­TRIA — 9,30; 13; 16,30; 20 • Parada circului —. TIM­PURI NOI — 9.30—20,15 în continuare • Cromwell — GRIV1ŢA — 9; 12; 16,15; 19,30 MIORIŢA — 9; 12,15; 15,45; 19,15 • Aeroportul — FEROVIAR- 8.30; 11 30; 14.30; 17,30; 20.30 EXCELSIOR - 9; 12,15; 16.15; 19.30 GLORIA _ 9; 12,30, 16; 19.30 MODERN — 8.30; 11,30; 14.30 ; 17,30; 20,30 — FLAMURA- 8,30 ; 11,30 ; 14,30 ; 17.30 : 20.30 o Romanticii — VOLGA — 9,15; 11,30; 13.45; 16; 18,15; 20 • Tick, Tick, Tick — ÎN­FRĂŢIREA INTRE POPOARE- 15,30; 17.45; 20 • Şansa — POPULAR — 15,30; 18; 20,15 • După vulpe — AURORA- 9,15; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15 TOMIS - 9; 11.15; 13 30; 16; 18,15; 20,30 • Aşteptarea — LAROMET- 16; 19 • Simon Bolivar — UNI­REA - 15,30; 18; 20.15 • asediul - VIITORUL - 15.30; 18; 20,30 • Start La moştenire — DRUMUL SĂRII — 15,30 17.45 , 20 FLOREASCA - 15.30 ; 18 ; 20.30 o Helo Dolly - BUCEG1 - 9.30. 16; 19.15 MELODIA — 9; 12.15; 16; 19,30 • Cermen — MOŞILOR — 16; 18; 20---------------------------------------------l • Omul orchestră _ LIRA c- 15.30, 13, 20,15 PROGRESUL I — 15,30; 18; 20,15 • Cortul roşu — BUZEŞT1 — 16; 19,30 COSMOS - 15,30; 19 I • Ultimul samurai - DOi I NA - 11,30; 13,45, 16, 18.15. * 20,30 La ora 10 program de g desene animate pentru copii I Duminică orele 9—12 • Brigada Diverse în alertă *- VICTORIA - 9; 11.15, 13 30. ■ 16; 18,30, 20,45 FLACARA - I 15,30; 18: 20 15 • Articolul 420 — LUMINA — 9—-19,15 în continuare î • Cele şapte logodnice ale I caporalului Zbruev — ARTA *- 15.30: 18; 20.15 ? • Floarea soarelui — FE I RENT ARI — 15,30; 17,45, 20 1 CRlNGAŞJ — 15.30; 18; 20.15 • Boxerul — GIULEST1 - I 15,30. 18. 20 15 • Tabla viselor — RAHO ■ VA- 15.30. 18; 20.15 • Zestrea domniţei Ralu. I Săptămlna nebunilor - vi TAN - 15.30 - 19 i O floare şt doi grădinari I -~ MUNCA - 10; 15.30; 19

Next

/
Thumbnails
Contents