Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)

1971-11-01 / nr. 7452

LA NIVELUL CERINŢELOR ŞI EXIGENŢELOR ACTUALULUI CINCINAL BUNA GOSPODĂRIRE a materiilor prime şi materialelor - obiectiv major­in întrecerea socialistă în Expunerea asupra pro­iectului de plan de dezvol­tare economico-socială pe perioada 1971—1975, se arăta, printre altele, că „Sarcina centrală pentru asigurarea bazei materiale a planului constă în economisirea şi valorificarea materiilor pri­me, fie că provin din tară sau din import“. Acţionînd in acest spirit, oamenii muncii din între­prinderile judeţului Olt şi-au stabilit ca un obiectiv de frunte utilizarea cît mai ra­ţională şi cu maximum de eficienţă a tuturor resurselor materiale. De la început sub­liniez faptul că preocupările sindicatelor în această pri­vinţă urmăresc soluţionarea unor probleme majore de care depinde în ansamblu creşterea eficienţei întregii activităţi economice. Inter­venţiile şi acţiunile iniţiate de sindicate vin astfel în mod direct în sprijinul mă­surilor întreprinse de condu­cerile tehnico-administrative pentru obţinerea de cît mai multe produse cu acelaşi vo­lum de materii prime, mate­riale şi energie concomitent cu realizarea unor produse caracterizate prin supleţe şi maximă funcţionalitate. Asemenea cerinţe capătă o importanţă deosebită în ca­zul unui judeţ­­i al nostru, care dispune de o industrie tinără, aflată în plină dez­voltare şi în cadrul căruia GHEORGHE NEACŞU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Olt există între altele şi patru mari întreprinderi (este vorba de Uzina de aluminiu, Uzina de prelucrare a alumi­niului, Fabrica de produse cărbunoase, toate din Slatina şi Fabrica de osii şi boghiuri- Balş) care constituie unicate în economia naţională. Se înţelege uşor că în aceste patru întreprinderi care au o mare pondere în economia judeţului nu poate fi vorba de o tradiţie, paralel cu preo­cuparea pentru preluarea u­­nor experienţe pozitive, fiind necesară o mare grijă pentru acumularea, selectarea şi dez­voltarea propriei experienţe, în acelaşi timp atenţia noas­tră trebuie îndreptată spre, activitatea de investiţii — construcţii care capătă o am­ploare din ce în ce mai mare. Ţinînd cont de coordonatele sus-amintite organele şi or­ganizaţiile sindicale din ju­deţ au întreprins acţiuni spe­cifice condiţiilor concrete existente, reuşind — şi fap­tele o dovedesc — să aducă o importantă contribuţie la mai buna gospodărire a ma­teriilor prime, materialelor, energiei. La Grupul de şantiere — Slatina al T.M.C. Craiova, de pildă, după nouă luni de ac­tivitate, la materialul lemnos, angajamentul anual privind economiile a fost depăşit cu aproape două sute la sută, la oţel beton, faţă de un an­gajament de 30 de tone, s-au economisit 100 de tone, la ci­ment în loc de 150 tone, rea­lizările sunt de 350 tone şi, în afara angajamentului, s-au obţinut economii de că­rămidă echivalînd cu nece­sarul a trei apartamente. Toate acestea sunt rezultatul unei munci organizate, la care sindicatele au avut o contribuţie importantă. între măsurile întreprinse de comi­(Continuare in pag. a 2-a) ŢESĂTORUL Aurelian Neculce este un tinăr blond, de statură mijlocie. L-am întilnit lin­gă războiul de ţesut şi, o vreme, i-am urmărit mîi­­nile. Nici o mişcare de pri­sos, doar degetele se agită sprintene, neobosite prin păienjenişul de fire. Ban­da lui cu ornamente poli­crome a covorului, se de­rulează alene. — Sunteţi, de trei ani în­coace, fruntaş în întrecere la unitatea l­a Uzinelor textile din Cisnădie. Ca­­re-i secretul succeselor ? — Nu-i nici un secret. Îmi place pur şi simplu ceea ce fac. Am venit în secţie de la Curtea de Ar­geş, locul meu de başti­nă, la îndemnul fra elui meu, maistru mecanic la unitatea a III-a. La înce­put, este drept, orice lucru nou ţi se pare­ greu. Mi-am zis: ca să aşezi flo­rile modelului pe ţe­sătură trebuie să fii un artist. Chiar mă te­meam că o să treacă multă vreme pină cind mă voi descurca de unul sin­gur. Singur n-am fost însă niciodată, tovarăşii de muncă, şeful atelierului, Nicolae Izdrăilă, mă sfă­­tuiau, îmi descopereau tainele — aici, da, sînt taine — meseriei. După patru luni nu mai tre­buia să urmăresc unele modele, fiindcă la prin­­sesem aşa de bine desenul, încît parcă îl aveam mereu în faţa ochilor. La 27 de ani, Aurelian Neculce, secretarul orga­nizaţiei U.T.C. din secţie, elev în clasa a XI-a a li­ceului din localitate, se gîndeşte la viitor, aşa cum se cuvine cînd totul ţi-este deschis înainte. „Vreau să mă înscriu la o şcoală teh­nică, ca să capăt cunoştin­ţe şi mai bogate despre profesia mea. Ei, după a­­ceea, voi creşte pe tinerii dornici să devină ţesă­tori“. — Rămîneţi pentru tot­deauna la Cisnădie ? — Negreşit, da. Iubesc oraşul nostru. Mă simt minunat printre oamenii lui, sînt acasă. Sînt multe, multe lucruri pe care vreau să le duc la capăt. Nu te poţi îndoi nici o clipă că Aurelian Neculce, cu seriozitatea şi străduin­ţa ce-l caracterizează, va reuşi să-şi îndeplinească visele. D. NI­CU în pagina a 2-a. INAUGURAREA Casei de cultură a sindicatelor din Roman BIBLIOTECA TEHNICĂ — un mijloc eficace de dezvoltare și afirmare a spiritului novator Proletari din toate ţările, uniţi vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI] nr. 7452 ■ Luni 1 noiembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani LA PORŢILE DE FIER Ultimul hidroagregat a fost conectat la sistemul energetic naţional Ora 12:14 din ziua de 30 octombrie a.c„ va rămîne pentru constructori dar, mai ales, pentru montori definitiv încrustată in memorie. Atunci, în ora ace­ea de maximă încordare, s-a produs ultima mare premieră în incinta Centralei electrice: conectarea la Sistemul energetic naţional a turbinei nr. 6. Eveni­mentul marchează încheierea lucrărilor de montaj în cadrul centralei. Totodată, primul paralel — care are loc cu două luni mai devreme faţă de termenul stabilit — atestă faptul că grupul se comportă nor­mal în sistemul energetic După efectuarea probelor complexe în vederea începerii exploatării industria­le, Centrala electrică de la Porţile de Fier va func­ţiona la întreaga capacitate. Aşadar, prin ceea ce a avut loc în acea zi de oc­tombrie, eforturile eroice ale constructorilor şi ale mentorilor ce şi-au înscris în biografia lor de muncă cei peste 7 ani închinaţi durării celei mai mari hi-IOAN MITRIC coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare in pag. 5-a) în perioada 1971-1975 capacitatea GRĂDINIŢELOR CU CĂMIN va fi sporită cu 50 100 LOCURI, a CASELOR DE COPII cu IO­OOO LOCURI şi a CREŞELOR cu 72 100 LOCURI CONTROLUL OBŞTESC SEMNALEAZA: Legume şi fructe există din belşug, mai sunt insă deficienţe în aprovizionarea unor magazine Timp capricios. Cînd frig, brumă, lapoviţă şi ninsoare, cînd temperaturi de „toamnă dulce“. Cu toate acestea, grădinile, ogoarele şi live­zile au rodit din plin. Can­tităţile de legume şi fructe destinate aprovizionării de toamnă a pieţei interne şi creării rezervelor pentru iar­nă sunt mult mai mari decât cele realizate în aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. SPORUL SE PREZINTĂ ASTFEL : 100 000 tone la cartofi 15 000 „ „ ceapă 3 000 „ „ varză 6 000 ,, „ rădăcinoase 26 000 „ „ diverse alte legume 8 000 „ „ mere 14 000 ,, „ struguri Să vedem, însă, dacă a­­ceste roade se distribuie ju­dicios în toate unităţile de desfacere. Pentru a afla răs­puns, ne-am alăturat zilele trecute echipelor de control obştesc, intr-un sondaj prin magazinele de legume şi fructe din cîteva localităţi, BUCUREŞTI. Unităţile spe­cializate din piaţa Obor, transformate în adevărate expoziţii, oferă cumpărători­lor toate sortimentele de produse. Ne atrage, îndeo­sebi, atenţia calitatea carto­filor, care sunt mari, sănă­toşi şi curaţi, 6—10 la kilo­gram, nu ca anul trecut, cînd îi găseam mărunţi (30 la kilogram, adică sub stas) şi uneori amestecaţi cu pă­­mint. — După cite vedeţi — ni se adresează şeful de unitate ŞTEFAN GHENEA — nu există aglomeraţie. Aşa se intîmplă cînd sintem­ aprovi­zionaţi ritmic şi cu cantităţi suficiente. Aglomeraţia se formează de obicei atunci cînd se ivesc goluri în apro­vizionare. Piaţa Amzei dispune acum de cele mai moderne maga­zine de legume şi fructe. Unul aparţine Gostat-ului, altul Agrocoop-ului şi două I.V.L.F.-ului. Şi aici, ca de altfel şi in pieţele Ilie Pintilie, Eminescu, Doro­banţi, munţi de cartofi, var­ză, ceapă, lăzi cu roşii, cu struguri etc. Consemnînd cu satisfacţie că aprovizionarea şi desfacerea decurge bine în mai toate pieţele oraşului, controlorii obşteşti au făcut şi unele observaţii în spe­cial în Piaţa ,,7 Noiembrie“ şi în unele unităţi de pe în­tinsul Capitalei, unde trebu­rile nu par să meargă întot­deauna pe roate. Aşa de exemplu, magazinele din piaţa amintită precum şi cele din strada Ştirbei Vodă 43, prelungirea Ferentari 333, Splaiul Independenţei 335, Plevnei nr. 8 şi altele nu aveau de două-trei zile nici o cantitate de cartofi. Zeci şi zeci de vagoane încărcate vîrf sosesc zilnic pe ram­pele de descărcare. „Condu­cerea I.V.L.F. găseşte însă motive — ne relatează tova­răşul O. HALAGEAN, mem­bru în Biroul executiv al Consiliului muncipal al sin­dicatelor București. Se vă­ietă că întreg parcul de au­tocamioane e folosit la tran­sportul cartofilor de la ram­pe la silozuri și din această cauză aprovizionarea curentă a unor magazine decurge ceva mai greoi. Fără îndoială că se cer acum eforturi de:-D. NEGOIŢA IACOB LUPU (Continuare în pag. a 5-a) In Hala Obor, unităţile de legume şi fructe par adevărate expoziţii Foto: P. COZIA ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI CENTRAL AL U.G.S.R. Sâmbătă, 30 octombrie a. c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Lucrările şedinţei au fost con­duse de tovarăşul Virgil Trofin, preşedin­tele Consiliului Central al U.G.S.R. La şedinţa Comitetului Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R. au participat tovarăşii Traian Ispas, ministrul industriei materialelor de construcţii, Constantin Io­­nescu, adjunct al ministrului construcţiilor industriale, Ion Păcuraru, adjunct al minis­trului muncii, Nicolae Popovici, adjunct al ministrului justiţiei şi alte cadre de con­ducere din ministere şi instituţii centrale. Au participat, de asemenea, preşedinţi ai uniunilor sindicale pe ramură de activitate, preşedinţi ai consiliilor judeţene ale sindi­catelor, preşedinţi ai comitetelor sindicate­lor de pe unele şantiere de construcţii şi din întreprinderi ale industriei producătoare de materiale de construcţii. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a analizat activitatea desfăşu­­rata de Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcţii şi industria materialelor de cons­trucţii, precum şi de sindicatele din anita­­ţile aparţinind Ministerului Industriei Mate­rialelor de Construcţii şi Ministerului Cons­trucţiilor Industriale, pentru infăptuirea hotărîrilor adoptate de Congresul U.G.S.R., din luna martie 1971. Pe baza analizării aprofundate a activi­tăţii desfăşurate de sindicatele de la nu­meroase şantiere de construcţii şi din între­prinderile producătoare de materiale de construcţii şi in urma discuţiilor care au avut loc in cadrul şedinţei. Comitetul Exe­cutiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a adoptat un plan de măsuri menit să asi­gure perfecţionarea activităţii politico-orga­­nizatorice desfăşurate de sindicatele din construcţii şi din industria materialelor de construcţii, sporirea contribuţiei acestor sin­dicate la acţiunile întreprinse pentru reali­zarea la timp şi de calitate superioară a obiectivelor şi sarcinilor cuprinse în vastul program de investiţii prevăzut in planul cin­cinal 1971-1975. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a analizat, de asemenea, acti­vitatea desfăşurată de organele şi organi­zaţiile sindicale din judeţele Mureş şi Vil­­cea, pentru popularizarea legilor statului, cunoaşterea şi înţelegerea prevederilor le­gale de către masa largă a oamenilor muncii şi pentru intensificarea preocupării sindicatelor in vederea aplicării corecte a legislaţiei muncii. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a dezbătut problemele privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor ge­nerale şi conferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri la grupele sindicale, organiza­ţiile sindicale de secţie şi sindicatele din întreprinderi şi instituţii, care vor avea loc in acest an. În dezbatere: „Dezvoltarea educaţiei fizice, turismului şi sportului“ De curând, din iniţiativa ziarului „Munca“, cu sprijinul Consiliului jude­ţean al sindicatelor Argeş s-a organizat, la Piteşti, o masă rotundă cu tema „DEZVOLTAREA EDUCAŢIEI FIZICE, TURISMULUI ŞI SPORTULUI ÎN RÂN­­DURILE OAMENILOR MUNCII“. Dis­cuţiile purtate în lumina hotărîrilor re­centei Plenare a U.G.S.R., cu privire la activitatea politico-ideologică şi cultural­­educativă desfăşurată de sindicate şi sar­cinile ce le revin, pentru formarea şi dez­voltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, au avut în vedere importanţa pe care o are cuprinderea in sfera practică­rii educaţiei fizice şi sportului a unui nu­măr cît mai m­are de muncitori, tehni­cieni şi funcţionari din întreprinderile acestui judeţ. La dezbateri au participat: CONSTANTIN MOLDOVEAN!!, pre­şedintele asociaţiei „Petrochimistul“, GH. PLOSCARICI, preşedintele comitetului sindicatului de la Combinatul petrochi­mic, OVIDIU BALEA, secretarul asocia­ţiei sportive „Montorul“, RADU FLOREA, secretarul asociaţiei „Dacia“, ION PO­­PESCU, preşedintele asociaţiei „Arge­­şeana", ION RADULESCU, preşedintele asociaţiei „Textilistul“, NICOLAE PA­­LERU, membru in comitetul sindicatului la fabrica „Argeşeana“, ION TELELEU, secretarul asociaţiei „Muscelul", ALE­XANDRU OŢELEANU, şeful comisiei sport si turism al Consiliului judeţean al sindicatelor, prof. VIRGILIU MARTI­­NESCU, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, DAN ŢAPIRDEA, şef sector la Comitetul Ju­deţean Argeş a U.T.C., GH. CREŢU, pre­şedintele Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, ION SIRBU, secretarul asociaţiei sportive C.E.I.L.­­Piteşti. Iată in cele ce urmează, cîteva probleme de interes general reieşite din discuţii. Din cuvîntul majorităţii ce­lor prezenţi s-a relevat fap­tul că sindicatele alături de alte instituţii de stat şi or­ganizaţii de masă din judeţul Argeş acordă un rol impor­tant acestui domeniu de acti­vitate socială. Din relatările fiecărui participant la discu­ţii s-a desprins grija, în an­samblul preocupărilor, pe care sindicatele o acordă sportului ca factor de cultu­ralizare, educare şi întărire a sănătăţii maselor, rolul şi contribuţia pe care acesta îl are asupra întăririi organis­mului muncitorilor şi efec­tele lui în procesul de refa­cere a forţei de muncă. In cuvîntul său CON­STANTIN MOLDOVEANU, preşedintele asociaţiei „Pe­trochimistul“ ocupîndu-se de formele organizării activităţii sportive, a arătat că majori­tatea salariaţilor din între­prindere au o medie de vîrs­­tă sub 20 de ani. „Ţinind sea­ma de dorinţa de întrecere, IN URMA MASURILOR ADOPTATE DE PLENARA CONSILIULUI CENTRAL AL U. G. S. R. specifică vîrstei, am pornit de la ideea că pentru cei ce lu­crează la Platforma chimică, concursurile cu un larg ca­racter de masă, la fotbal, vo­lei, tenis de masă, se vor bucura de adeziunea tuturor. Şi aşa a fost...“. In aceeaşi ordine de idei a vorbit şi RADU FLOREA, secretarul asociaţiei „Dacia“, care ocupîndu-se de pasiunea muncitorilor tineri şi vîrst­­nici pentru practicarea spor­turilor de echipă a făcut cu­noscut succesul de care s-a bucurat campionatul asocia­ţiei, la care au participat 20 de formaţii sportive alcătuite din muncitori reprezentînd secţiile şi sectoarele uzinei de autoturisme. „La fabrica de stofe „Ar­­geşeana“ — a spus ION PO­­PESCU, preşedintele asocia­ţiei — ne-am gîndit, în pri­mul rind, la faptul că, prin practicarea exerciţiilor fizice întărim omul, îl facem mai rezistent în procesul de pro­ducţie. Deşi nu am la înde­­mînă date precise, vă pot a­­firma că numărul absențelor cauzate de boli a scăzut...“ C. MANTU GH. CIOBANU (Continuare in pag. 6-a)

Next