Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)
1971-11-01 / nr. 7452
LA NIVELUL CERINŢELOR ŞI EXIGENŢELOR ACTUALULUI CINCINAL BUNA GOSPODĂRIRE a materiilor prime şi materialelor - obiectiv majorin întrecerea socialistă în Expunerea asupra proiectului de plan de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—1975, se arăta, printre altele, că „Sarcina centrală pentru asigurarea bazei materiale a planului constă în economisirea şi valorificarea materiilor prime, fie că provin din tară sau din import“. Acţionînd in acest spirit, oamenii muncii din întreprinderile judeţului Olt şi-au stabilit ca un obiectiv de frunte utilizarea cît mai raţională şi cu maximum de eficienţă a tuturor resurselor materiale. De la început subliniez faptul că preocupările sindicatelor în această privinţă urmăresc soluţionarea unor probleme majore de care depinde în ansamblu creşterea eficienţei întregii activităţi economice. Intervenţiile şi acţiunile iniţiate de sindicate vin astfel în mod direct în sprijinul măsurilor întreprinse de conducerile tehnico-administrative pentru obţinerea de cît mai multe produse cu acelaşi volum de materii prime, materiale şi energie concomitent cu realizarea unor produse caracterizate prin supleţe şi maximă funcţionalitate. Asemenea cerinţe capătă o importanţă deosebită în cazul unui judeţi al nostru, care dispune de o industrie tinără, aflată în plină dezvoltare şi în cadrul căruia GHEORGHE NEACŞU preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Olt există între altele şi patru mari întreprinderi (este vorba de Uzina de aluminiu, Uzina de prelucrare a aluminiului, Fabrica de produse cărbunoase, toate din Slatina şi Fabrica de osii şi boghiuri- Balş) care constituie unicate în economia naţională. Se înţelege uşor că în aceste patru întreprinderi care au o mare pondere în economia judeţului nu poate fi vorba de o tradiţie, paralel cu preocuparea pentru preluarea unor experienţe pozitive, fiind necesară o mare grijă pentru acumularea, selectarea şi dezvoltarea propriei experienţe, în acelaşi timp atenţia noastră trebuie îndreptată spre, activitatea de investiţii — construcţii care capătă o amploare din ce în ce mai mare. Ţinînd cont de coordonatele sus-amintite organele şi organizaţiile sindicale din judeţ au întreprins acţiuni specifice condiţiilor concrete existente, reuşind — şi faptele o dovedesc — să aducă o importantă contribuţie la mai buna gospodărire a materiilor prime, materialelor, energiei. La Grupul de şantiere — Slatina al T.M.C. Craiova, de pildă, după nouă luni de activitate, la materialul lemnos, angajamentul anual privind economiile a fost depăşit cu aproape două sute la sută, la oţel beton, faţă de un angajament de 30 de tone, s-au economisit 100 de tone, la ciment în loc de 150 tone, realizările sunt de 350 tone şi, în afara angajamentului, s-au obţinut economii de cărămidă echivalînd cu necesarul a trei apartamente. Toate acestea sunt rezultatul unei munci organizate, la care sindicatele au avut o contribuţie importantă. între măsurile întreprinse de comi(Continuare in pag. a 2-a) ŢESĂTORUL Aurelian Neculce este un tinăr blond, de statură mijlocie. L-am întilnit lingă războiul de ţesut şi, o vreme, i-am urmărit mîinile. Nici o mişcare de prisos, doar degetele se agită sprintene, neobosite prin păienjenişul de fire. Banda lui cu ornamente policrome a covorului, se derulează alene. — Sunteţi, de trei ani încoace, fruntaş în întrecere la unitatea la Uzinelor textile din Cisnădie. Care-i secretul succeselor ? — Nu-i nici un secret. Îmi place pur şi simplu ceea ce fac. Am venit în secţie de la Curtea de Argeş, locul meu de baştină, la îndemnul fra elui meu, maistru mecanic la unitatea a III-a. La început, este drept, orice lucru nou ţi se pare greu. Mi-am zis: ca să aşezi florile modelului pe ţesătură trebuie să fii un artist. Chiar mă temeam că o să treacă multă vreme pină cind mă voi descurca de unul singur. Singur n-am fost însă niciodată, tovarăşii de muncă, şeful atelierului, Nicolae Izdrăilă, mă sfătuiau, îmi descopereau tainele — aici, da, sînt taine — meseriei. După patru luni nu mai trebuia să urmăresc unele modele, fiindcă la prinsesem aşa de bine desenul, încît parcă îl aveam mereu în faţa ochilor. La 27 de ani, Aurelian Neculce, secretarul organizaţiei U.T.C. din secţie, elev în clasa a XI-a a liceului din localitate, se gîndeşte la viitor, aşa cum se cuvine cînd totul ţi-este deschis înainte. „Vreau să mă înscriu la o şcoală tehnică, ca să capăt cunoştinţe şi mai bogate despre profesia mea. Ei, după aceea, voi creşte pe tinerii dornici să devină ţesători“. — Rămîneţi pentru totdeauna la Cisnădie ? — Negreşit, da. Iubesc oraşul nostru. Mă simt minunat printre oamenii lui, sînt acasă. Sînt multe, multe lucruri pe care vreau să le duc la capăt. Nu te poţi îndoi nici o clipă că Aurelian Neculce, cu seriozitatea şi străduinţa ce-l caracterizează, va reuşi să-şi îndeplinească visele. D. NICU în pagina a 2-a. INAUGURAREA Casei de cultură a sindicatelor din Roman BIBLIOTECA TEHNICĂ — un mijloc eficace de dezvoltare și afirmare a spiritului novator Proletari din toate ţările, uniţi vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI] nr. 7452 ■ Luni 1 noiembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani LA PORŢILE DE FIER Ultimul hidroagregat a fost conectat la sistemul energetic naţional Ora 12:14 din ziua de 30 octombrie a.c„ va rămîne pentru constructori dar, mai ales, pentru montori definitiv încrustată in memorie. Atunci, în ora aceea de maximă încordare, s-a produs ultima mare premieră în incinta Centralei electrice: conectarea la Sistemul energetic naţional a turbinei nr. 6. Evenimentul marchează încheierea lucrărilor de montaj în cadrul centralei. Totodată, primul paralel — care are loc cu două luni mai devreme faţă de termenul stabilit — atestă faptul că grupul se comportă normal în sistemul energetic După efectuarea probelor complexe în vederea începerii exploatării industriale, Centrala electrică de la Porţile de Fier va funcţiona la întreaga capacitate. Aşadar, prin ceea ce a avut loc în acea zi de octombrie, eforturile eroice ale constructorilor şi ale mentorilor ce şi-au înscris în biografia lor de muncă cei peste 7 ani închinaţi durării celei mai mari hi-IOAN MITRIC coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare in pag. 5-a) în perioada 1971-1975 capacitatea GRĂDINIŢELOR CU CĂMIN va fi sporită cu 50 100 LOCURI, a CASELOR DE COPII cu IOOOO LOCURI şi a CREŞELOR cu 72 100 LOCURI CONTROLUL OBŞTESC SEMNALEAZA: Legume şi fructe există din belşug, mai sunt insă deficienţe în aprovizionarea unor magazine Timp capricios. Cînd frig, brumă, lapoviţă şi ninsoare, cînd temperaturi de „toamnă dulce“. Cu toate acestea, grădinile, ogoarele şi livezile au rodit din plin. Cantităţile de legume şi fructe destinate aprovizionării de toamnă a pieţei interne şi creării rezervelor pentru iarnă sunt mult mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului trecut. SPORUL SE PREZINTĂ ASTFEL : 100 000 tone la cartofi 15 000 „ „ ceapă 3 000 „ „ varză 6 000 ,, „ rădăcinoase 26 000 „ „ diverse alte legume 8 000 „ „ mere 14 000 ,, „ struguri Să vedem, însă, dacă aceste roade se distribuie judicios în toate unităţile de desfacere. Pentru a afla răspuns, ne-am alăturat zilele trecute echipelor de control obştesc, intr-un sondaj prin magazinele de legume şi fructe din cîteva localităţi, BUCUREŞTI. Unităţile specializate din piaţa Obor, transformate în adevărate expoziţii, oferă cumpărătorilor toate sortimentele de produse. Ne atrage, îndeosebi, atenţia calitatea cartofilor, care sunt mari, sănătoşi şi curaţi, 6—10 la kilogram, nu ca anul trecut, cînd îi găseam mărunţi (30 la kilogram, adică sub stas) şi uneori amestecaţi cu pămint. — După cite vedeţi — ni se adresează şeful de unitate ŞTEFAN GHENEA — nu există aglomeraţie. Aşa se intîmplă cînd sintem aprovizionaţi ritmic şi cu cantităţi suficiente. Aglomeraţia se formează de obicei atunci cînd se ivesc goluri în aprovizionare. Piaţa Amzei dispune acum de cele mai moderne magazine de legume şi fructe. Unul aparţine Gostat-ului, altul Agrocoop-ului şi două I.V.L.F.-ului. Şi aici, ca de altfel şi in pieţele Ilie Pintilie, Eminescu, Dorobanţi, munţi de cartofi, varză, ceapă, lăzi cu roşii, cu struguri etc. Consemnînd cu satisfacţie că aprovizionarea şi desfacerea decurge bine în mai toate pieţele oraşului, controlorii obşteşti au făcut şi unele observaţii în special în Piaţa ,,7 Noiembrie“ şi în unele unităţi de pe întinsul Capitalei, unde treburile nu par să meargă întotdeauna pe roate. Aşa de exemplu, magazinele din piaţa amintită precum şi cele din strada Ştirbei Vodă 43, prelungirea Ferentari 333, Splaiul Independenţei 335, Plevnei nr. 8 şi altele nu aveau de două-trei zile nici o cantitate de cartofi. Zeci şi zeci de vagoane încărcate vîrf sosesc zilnic pe rampele de descărcare. „Conducerea I.V.L.F. găseşte însă motive — ne relatează tovarăşul O. HALAGEAN, membru în Biroul executiv al Consiliului muncipal al sindicatelor București. Se văietă că întreg parcul de autocamioane e folosit la transportul cartofilor de la rampe la silozuri și din această cauză aprovizionarea curentă a unor magazine decurge ceva mai greoi. Fără îndoială că se cer acum eforturi de:-D. NEGOIŢA IACOB LUPU (Continuare în pag. a 5-a) In Hala Obor, unităţile de legume şi fructe par adevărate expoziţii Foto: P. COZIA ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI CENTRAL AL U.G.S.R. Sâmbătă, 30 octombrie a. c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. Lucrările şedinţei au fost conduse de tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R. La şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. au participat tovarăşii Traian Ispas, ministrul industriei materialelor de construcţii, Constantin Ionescu, adjunct al ministrului construcţiilor industriale, Ion Păcuraru, adjunct al ministrului muncii, Nicolae Popovici, adjunct al ministrului justiţiei şi alte cadre de conducere din ministere şi instituţii centrale. Au participat, de asemenea, preşedinţi ai uniunilor sindicale pe ramură de activitate, preşedinţi ai consiliilor judeţene ale sindicatelor, preşedinţi ai comitetelor sindicatelor de pe unele şantiere de construcţii şi din întreprinderi ale industriei producătoare de materiale de construcţii. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a analizat activitatea desfăşurata de Comitetul Uniunii Sindicatelor din construcţii şi industria materialelor de construcţii, precum şi de sindicatele din anitaţile aparţinind Ministerului Industriei Materialelor de Construcţii şi Ministerului Construcţiilor Industriale, pentru infăptuirea hotărîrilor adoptate de Congresul U.G.S.R., din luna martie 1971. Pe baza analizării aprofundate a activităţii desfăşurate de sindicatele de la numeroase şantiere de construcţii şi din întreprinderile producătoare de materiale de construcţii şi in urma discuţiilor care au avut loc in cadrul şedinţei. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a adoptat un plan de măsuri menit să asigure perfecţionarea activităţii politico-organizatorice desfăşurate de sindicatele din construcţii şi din industria materialelor de construcţii, sporirea contribuţiei acestor sindicate la acţiunile întreprinse pentru realizarea la timp şi de calitate superioară a obiectivelor şi sarcinilor cuprinse în vastul program de investiţii prevăzut in planul cincinal 1971-1975. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a analizat, de asemenea, activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile sindicale din judeţele Mureş şi Vilcea, pentru popularizarea legilor statului, cunoaşterea şi înţelegerea prevederilor legale de către masa largă a oamenilor muncii şi pentru intensificarea preocupării sindicatelor in vederea aplicării corecte a legislaţiei muncii. Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a dezbătut problemele privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale şi conferinţelor pentru dări de seamă şi alegeri la grupele sindicale, organizaţiile sindicale de secţie şi sindicatele din întreprinderi şi instituţii, care vor avea loc in acest an. În dezbatere: „Dezvoltarea educaţiei fizice, turismului şi sportului“ De curând, din iniţiativa ziarului „Munca“, cu sprijinul Consiliului judeţean al sindicatelor Argeş s-a organizat, la Piteşti, o masă rotundă cu tema „DEZVOLTAREA EDUCAŢIEI FIZICE, TURISMULUI ŞI SPORTULUI ÎN RÂNDURILE OAMENILOR MUNCII“. Discuţiile purtate în lumina hotărîrilor recentei Plenare a U.G.S.R., cu privire la activitatea politico-ideologică şi culturaleducativă desfăşurată de sindicate şi sarcinile ce le revin, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, au avut în vedere importanţa pe care o are cuprinderea in sfera practicării educaţiei fizice şi sportului a unui număr cît mai mare de muncitori, tehnicieni şi funcţionari din întreprinderile acestui judeţ. La dezbateri au participat: CONSTANTIN MOLDOVEAN!!, preşedintele asociaţiei „Petrochimistul“, GH. PLOSCARICI, preşedintele comitetului sindicatului de la Combinatul petrochimic, OVIDIU BALEA, secretarul asociaţiei sportive „Montorul“, RADU FLOREA, secretarul asociaţiei „Dacia“, ION POPESCU, preşedintele asociaţiei „Argeşeana", ION RADULESCU, preşedintele asociaţiei „Textilistul“, NICOLAE PALERU, membru in comitetul sindicatului la fabrica „Argeşeana“, ION TELELEU, secretarul asociaţiei „Muscelul", ALEXANDRU OŢELEANU, şeful comisiei sport si turism al Consiliului judeţean al sindicatelor, prof. VIRGILIU MARTINESCU, membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, DAN ŢAPIRDEA, şef sector la Comitetul Judeţean Argeş a U.T.C., GH. CREŢU, preşedintele Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport, ION SIRBU, secretarul asociaţiei sportive C.E.I.L.Piteşti. Iată in cele ce urmează, cîteva probleme de interes general reieşite din discuţii. Din cuvîntul majorităţii celor prezenţi s-a relevat faptul că sindicatele alături de alte instituţii de stat şi organizaţii de masă din judeţul Argeş acordă un rol important acestui domeniu de activitate socială. Din relatările fiecărui participant la discuţii s-a desprins grija, în ansamblul preocupărilor, pe care sindicatele o acordă sportului ca factor de culturalizare, educare şi întărire a sănătăţii maselor, rolul şi contribuţia pe care acesta îl are asupra întăririi organismului muncitorilor şi efectele lui în procesul de refacere a forţei de muncă. In cuvîntul său CONSTANTIN MOLDOVEANU, preşedintele asociaţiei „Petrochimistul“ ocupîndu-se de formele organizării activităţii sportive, a arătat că majoritatea salariaţilor din întreprindere au o medie de vîrstă sub 20 de ani. „Ţinind seama de dorinţa de întrecere, IN URMA MASURILOR ADOPTATE DE PLENARA CONSILIULUI CENTRAL AL U. G. S. R. specifică vîrstei, am pornit de la ideea că pentru cei ce lucrează la Platforma chimică, concursurile cu un larg caracter de masă, la fotbal, volei, tenis de masă, se vor bucura de adeziunea tuturor. Şi aşa a fost...“. In aceeaşi ordine de idei a vorbit şi RADU FLOREA, secretarul asociaţiei „Dacia“, care ocupîndu-se de pasiunea muncitorilor tineri şi vîrstnici pentru practicarea sporturilor de echipă a făcut cunoscut succesul de care s-a bucurat campionatul asociaţiei, la care au participat 20 de formaţii sportive alcătuite din muncitori reprezentînd secţiile şi sectoarele uzinei de autoturisme. „La fabrica de stofe „Argeşeana“ — a spus ION POPESCU, preşedintele asociaţiei — ne-am gîndit, în primul rind, la faptul că, prin practicarea exerciţiilor fizice întărim omul, îl facem mai rezistent în procesul de producţie. Deşi nu am la îndemînă date precise, vă pot afirma că numărul absențelor cauzate de boli a scăzut...“ C. MANTU GH. CIOBANU (Continuare in pag. 6-a)