Munca, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 7452-7477)

1971-11-25 / nr. 7473

Joi 25 noiembrie 1971 ÎNTÎLNIREA DINTRE TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU ŞI IOSIP BROZ TITO Toastul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragă tovarăşe Tito, Dragă tovarăşe Biediei, Dragi tovarăşi, îmi pare rău că timpul pe care aţi stabilit să-l petreceţi in România se aproprie de sfirşit. Am însă satisfacţia să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-aţi putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii. Aţi putut vedea — desigur în treacăt — şi aite ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din Timişoara. Aţi avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legătură cu preocupările poporului nostru de construcţie socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deşi scurtă — a fost deosebit de utilă. în al doilea rind, am discutat un cerc foarte larg de probleme. In ce priveşte relaţiile bilaterale, am constatat cu satisfacţie că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică şi am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască in viitorii ani un progres continuu. Este şi natural să fie aşa, deoarece suntem vecini şi întotdeauna intre popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată în decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră , suntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea, există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare in toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că, construind socialismul în ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această direcţie. In acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele , atit cu ţările socialiste cit şi cu celelalte ţări. Sintem interesaţi ca in Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperialiste, ci dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sintem interesaţi în realizarea securităţii in Europa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa in raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate între toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor, şi, totodată, să creeze condiţii pentru o largă cooperare economică, ştiinţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că realizarea securităţii europene corespunde nu numai intereselor statelor de pe acest continent, dar şi cauzei cooperării şi păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. In convorbirile noastre noi am discutat şi despre Orientul Apropiat, despre situaţia din Indochina, despre agravarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, precum şi despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace în Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, în interesul păcii in lume. Ne-am preocupat, totodată, de avîntul luptei de eliberare naţională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere şi de a-şi dezvolta patria lor, aşa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvoltarea relaţiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate forţele revoluţionare, de eliberare naţională, antiinperialiste. Fiind comunişti, suntem interesaţi in întărirea mişcării revoluţionare, a forţelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important in dezvoltarea omenirii pe calea păcii şi progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, intereselor tuturor ţărilor socialiste, mişcării comuniste şi revoluţionare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţionale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultatelor vizitei şi convorbirilor, care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte intilniri şi convorbiri pe care le-am avut — şi doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea intilniri, de adincirea in continuare a colaborării şi cooperării între partidele şi popoarele noastre. Doresc să ridic acest nahar pentru înflorirea continuă a relaţiilor româno-iugoslave şi să urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari in construcţia socialismului. Urez tovarăşului Tito, tovarăşului Biediei şi celorlalţi tovarăşi un călduros drum bun şi îmi exprim speranţa că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului şi partidului nostru , le doresc multă sănătate şi succes în activitatea lor ! In sănătatea dumneavoastră ! Vizita în cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor şi întreprinderea industria linii — importanta unităţi industriale timişorene. In vizita prin aceste unităţi industriale cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Biediei, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timişoara, străveche urbe din câmpia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiu atit în ţară cit şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. In unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei uşoare şi alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timişoara o are cunoscuta uzină „Electromotor“, prima unitate vizitată de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei sunt salutaţi la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni şi ingineri, care fac oaspeţilor o primire entuziastă. Se scandează „Ceauşescu — Tito“, „Ceauşescu — P.C.R.“, se ovaţionează pentru prietenia frăţească româno-iugoslavă. Oaspeţilor li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardă, era înscrisă în limbile română şi sîrbă urarea „Bine aţi venit, dragi oaspeţi !“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită şi dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, uzina „Electromotor“ aduce astăzi o contribuţie de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de ţări, întreprinderea produce şi o gamă largă de bunuri de consum destinate populaţiei : aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilate, pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăţi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii aflaţi în halele de producţie intimpină pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobândite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului şi hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor oamenilor muncii, traduce neobosit în viaţă politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacităţi de producţie date în exploatare, liniile tehnologice cu flux continuu automatizat, concepute şi realizate de specialiştii uzinei, fac o impresie plăcută oaspeţilor. In discuţiile dintre oaspeţi şi gazde se arată că larga acţiune de modernizare şi diversificare a fabricaţiei, extinderea acţiunii de autoutilare au contribuit la creşterea spectaculoasă a volumului producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului calitativ al producţiei, la sporirea eficienţei activităţii în general. în cincinalul trecut, volumul producţiei a crescut cu 66 la sută, intr-un ritm mediu anual de 11,6 la sută. In ultimii ani, „Electromotor“ Timişoara a devenit principalul furnizor de motoare electrice cu puteri cuprinse intre 4 şi 37 Kw. Numai în două zile uzina realizează în prezent întreaga producţie valorică a anului 1948. Oaspeţii iugoslavi se interesează de unele aspecte ale procesului de producţie, de caracteristicile unor maşini şi utilaje, de activitatea pe care o desfăşoară Comitetul oamenilor muncii din această întreprindere. Răspunzând întrebărilor, gazdele informează despre realizările la zi ale întreprinderii. Oaspeţilor li se prezintă în continuare, în cadrul unei expoziţii organizate recent, o parte din cele circa 125 de produse de bază şi derivate ale uzinei. Se remarcă, cu acest prilej, spiritul novator al colectivului uzinei, care a conceput şi realizat aceste produse. Cu ajutorul unor machete şi grafice, se arată stadiul Actual de dezvoltare şi perspectivele ce se deschid acestei uzine în anii viitori, în timpul vizitei prin halele de producţie, muncitorii aplaudă, salută, cu deosebită ospitalitate pe cei doi preşedinţi. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito răspund prieteneşte urărilor de bun venit. In încheierea vizitei în această unitate, cei doi preşedinţi mulţumesc gazdelor pentru primirea făcută şi le urează noi succese în activitatea viitoare pentru realizarea măreţelor sarcini ce le stau in faţă in actualul plan cincinal. ...Pe străzile oraşului, în drum spre o altă importantă unitate industrială timişoreană — întreprinderea „Industria linii“, veche citadelă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. De-a lungul traseului, împodobit cu drapelele celor două ţări, cetăţenii salută cu bucurie pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei la această întreprindere prilejuieşte o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru le nutreşte faţă de popoarele Iugoslaviei. In secţia de filatură, directorul unităţii, Dumitru Vinereanu, informează pe cei doi preşedinţi că această întreprindere s-a dezvoltat simţitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lină cardată şi pieptănată, iar recent a fost dată in funcţiune o nouă hală de producţie pentru filatură, care a dus la creşterea capacităţii acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiţii s-au făcut şi pentru dezvoltarea sectorului de ţesătorie, a cărui capacitate a crescut în ultimul lui cu circa un milion mp ţesături. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze apoi o expoziţie cu produse ale industriei uşoare, fabricate de întreprinderile timişorene, care deţin o pondere însemnată in producţia industriei uşoare naţionale. Sunt apreciate aici varietatea confecţiilor fabricate de întreprinderea ..1 Iunie“, a ţesăturilor realizate de Uzinele textile, pantofi purtînd marca fabricii ..Gubar.“, a Fabricii de încălţăminte „Victoria“, produsele Fabricii de mănuşi şi ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secţiile vizitate, oaspeţii sunt înconjuraţi cu dragoste şi căldură. Un grup de muncitoare se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string miinile. Oamenii işi manifestă sentimentele de profund internaţionalism de care sunt animaţi, exprimindu-şi, totodată, dragostea faţă de conducătorul încercat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se face, apoi, un popas în noul cartier muncitoresc „Zona tipografilor", unde se vizitează unităţi de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comercial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeţii se interesează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare a populaţiei, apreciind varietatea produselor, organizarea vinzării. Intîlnirea oaspeţilor cu colectivele de muncă din cele două mari întreprinderi timişorene, cu zecile de mii de cetăţeni ai oraşului, care au ţinut să-i salute cu bucurie şi entuziasm, a constituit o nouă şi grăitoare manifestare a sentimentelor de preţuire şi stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Aşa cum subliniam toastul rostit la recepţia de miercuri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii“. Aceste intilniri directe cu oamenii muncii din Timişoara au îmbogăţit agenda vizitei tovarăşului Iosip Broz Tito in ţara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Reportajul vizitei realizat de ION MARLINEANU MIRCEA S. IONESCU foto : ANGHEL PASAT PETRE DUMITRESCU prin unități economice din Timișoara La Uzina Electromotor. MUNKA Toastul tovarăşului Iosip Bros Tito Dragă tovarăşe Ceauşescu, Dragă tovarăşe Maurer, Dragi tovarăşi. Vă mulţumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulţumesc foarte mult pentru primirea atit de ospitalieră pe care ne-aţi făcut-o aici, in aceste două zile. Mulţumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, şi chiar noaptea, pe străzile Timişoarei pentru a ne saluta, exprimind cea mai grăitoare dorinţă pentru dezvoltarea unor relaţii bune, aşa cum trebuie să existe între două ţări vecine. Cred că populaţia acestui oraş nu s-a înşelat in dorinţele şi speranţele sale, pentru că noi am lucrat in spiritul lor ; am in vedere, in primul rînd, dezvoltarea în continuare a relaţiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populaţia acestui oraş ştie că noi nu ne-am întilnit pentru a discuta numai despre relaţiile noastre bilaterale, ci că am fost interesaţi I să discutăm şi despre relaţiile internaţionale şi, desigur, I şi despre acele relaţii inter- I naţionale care nu sunt bune. Dorinţa popoarelor noastre ne obligă deci să acţionăm şi mai mult, să depunem şi mai multe eforturi, să fim şi mai prezenţi pentru calmarea acelor situaţii care pot ameninţa omenirea. Sint total de acord cu cele spuse de tovarăşul Ceauşescu, in toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru in detalii. Aş dori să subliniez doar citeva probleme, în primul rînd aceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem în aşa fel incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, internaţionale. Un Balcan ferm, realizat in acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la înfăptuirea dorinţei noastre mai largi, şi anume, la asigurarea securităţii europene şi a păcii in lume. Timpul cînd Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia intr-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume. In măsura în care mai există încă unele elemente care mai apar in distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noastră, acesta este lucrul pe care ni-l cer popoarele noastre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, în lume există incă multe probleme care-şi caută soluţionarea. Prin eforturi neîntrerupte insă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc altceva decit ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fără amestec din afară, de a-şi reglementa fiecare problemele sale aşa cuai doreşte. Evident că răspunderea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim in urmă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare şi pozitiv s-a realizat in aceşti ani în ce priveşte evoluţia situaţiei din lume. Această evoluţie pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acţiuni continue, pozitive, care au influenţat şi asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat în cea mai mare măsură prin intermediul Naţiunilor Unite. Am obţinut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcţia transformării Naţiunilor Unite intr-o organizaţie universală. Intrarea Chinei în Naţiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat in ce priveşte universalizarea organizaţiei , deci şi structura internaţională s-a schimbat ; forţele progresiste se evidenţiază tot mai mult. In aceste zile ale vizitei noastre în România am avut intr-adevăr, un program plin ; am discutat foarte mult, am avut în schimb şi puţine clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovarăşul Ceauşescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca şi clasei muncitoare din întreaga Românie — le doresc succes deplin în îndeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înţeles ca intre ţările noastre colaborarea să se extindă şi mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai în ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, ci şi in ce priveşte situaţia internaţională. Cred că ne întoarcem din această ţară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraş , vom fi interpreţii fideli, la noi, ai acestei simpatii a oraşului dv., transmiţîndu-le popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun şi că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orinduiri sociale in ţările noastre. A sosit limpid să încheiem totuşi vizita noastră în această foarte ospitalieră ţară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăşi. Ridic paharul în sănătatea dv., tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşe Maurer, în sănătatea tuturor ! Pentru prosperitatea României ! Pentru relaţiile de prietenie dintre ţările noastre ! I La nivelul exigențelor actualului cincinal i ■ • . V . Mi H i , Valorificarea complexă a rezervelor din industria lemnului, celulozei și hîrtiei (Urmare din pag. l a) sortimentelor care asigură un grad inait de valorificare a masei lemnoase, utilizării unor resurse inferioare care pină in prezent, au fost insuficient valorificate — crăci, virfuri, rămăşiţe rezultate din procesul de prelucrare — şi reducerii normelor de consum în medie cu 6—10 la sută. Dintre resursele inferioare a căror utilizare va spori sunt rămăşiţele din lemn al căror procent de valorificare va creşte in 1975 cu circa 120 la sută. Pe aceeaşi direcţie se înscriu şi prevederile privind folosirea in producţia de celuloză şi hirtie a unei cantităţi de maculatură cu circa 95 la sută mai mare decit in 1970. In 1975, comparativ cu 1970, producţia de plăci aglomerate din lemn va creşte cu 216,7 la sută, cea de plăci fibrolemnoase cu 123 la sută, de mobilă cu 35,5 la sută, de celuloză cu 52,3 la sută, de hârtie şi cartoane cu 50,1 la sută. Aceste însemnate creşteri de producţie sunt determinate şi de finalizarea programului de investiţii pentru care au fost alocate în continuare importante fonduri. Din totalul fondurilor de investiţii, 41,2 la sută vor fi folosite pentru industria de celuloză, hirtie şi cartoane, 29,9 la sută pentru cea de plăci din lemn, mobilă şi drojdie furajeră. Se vor construi şi pune in funcţiune 21 de fabrici de plăci aglomerate și fibrolemnoase, 2 fabrici de placaj, 3 fabrici de plăci înnobilate, 13 fabrici de mobilă, 5 fabrici de drojdie furajeră, 2 fabrici de celuloză, 6 fabrici de hirtie și cartoane. 7 fabrici de cartoane ondulate etc. Noile obiective vor fi amplasate în acele zone in care fondul forestier constituie bogăţia dominantă a judeţului in comparaţie cu alte resurse de materie primă. Astfel ne-am orientat către judeţele Caraş- Severin, Bistriţa - Năsăud, Vrancea, Buzău, Covasna, Harghita, Mehedinţi etc. Toate aceste obiective vor fi dotate cu utilaje şi tehnologii de lucru moderne, cu un grad avansat de mecanizare şi automatizare. De asemenea, in amplasarea noilor obiective industriale, in special a fabricilor de mobilă s-a urmărit criteriul apropierii acestora de centrele de consum, printr-o repartizare raţională in zonele lipsite pină acum de asemenea fabrici, cum sunt Beiuş, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Mediaş, Nehoiu, Curtea de Argeş, Botoşani, etc. întrevedem o serie de avantaje in această orientare, legate de operativitatea în desfacerea produselor, optimizarea transporturilor şi chiar de satisfacerea populaţiei locale cu tipuri de mobilă respectind preferinţele şi exigenţele acesteia. In ansamblul preocupărilor noastre privind realizarea obiectivelor industriale ce vor intra in funcţiune în actualul cincinal se regăsesc măsurile concrete stabilite pentru introducerea unor tehnologii noi de fabricaţie destinate sa asigure produselor un nivel calitativ superior, în special in domeniul plăcilor din lemn, al celulozei si drojdiei furajere, în condiţiile in care vom trece si la valorificarea altor resurse din specii de foioase, ca şi a lemnului mărunt, subţire şi rămăşiţelor de la prelucrare. Sectorul nostru are asemenea resurse pe care le va valorifica pe o scară mult mai largă şi intr-un volum însemnat. O altă cale de valorificare superioară a masei lemnoase, către care este canalizată atenţia tuturor specialiştilor noştri, o constituie diversificarea mai largă a producţiei cu accent pe creşterea ponderii produselor cu un grad inart de prelucrare. Concomitent cu îmbunătăţirea continuă a caracteristicilor tehnice şi calitativeale produselor existente, se vor introduce în fabricaţie tipuri noi de plăci, de mobilă corp şi curbată, uşi, ferestre, ambalaje, carton, hirtie înnobilată, de tip metalizat, cerate, acoperite cu polietilenă şi tratate cu polimer şi hirtii pergaminate. In actualul cincinal, în industria lemnului se prevede ca productivitatea muncii sa crească cu 27,6 la sută faţă de anul 1970, în care scop s-a elaborat un întreg ansamblu de măsuri. Astfel, se va accentua acţiunea de modernizare şi ridicare a nivelului tehnic al producţiei, prin extinderea mecanizării şi automatizării proceselor de producţie, prin perfecţionarea in continuare a organizării producţiei şi a muncii care vor conduce la creşterea indicelui de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor, folosirea metodelor moderne de programare şi urmărire a fabricaţiei, adincirea profilării şi specializării producţiei etc. Pentru atingerea acestui ţel se vor folosi intr-o mai mare măsură creditele de mică mecanizare ; de asemenea, se va urmări îmbunătăţirea indicelui timpului de lucru prin reducerea la minimum a pierderilor de timp, a stagnărilor în producţie, absenţelor nemotivate, învoirilor şi a concediilor fără plată. Reducerea cheltuielilor materiale la 1 000 lei producţie marfă cu peste 21 de lei in 1975 faţă de 1970, in special prin reducerea consumurilor specifice, reproiectarea unor produse cu consum mare de lemn, diversificarea produselor etc., in paralel cu ridicarea permanentă a calităţii produselor, vor determina, in final, o creştere considerabilă a acumulărilor socialiste şi a beneficiilor, creindu-se astfel condiţii optime pentru înregistrarea unei eficienţe economice net superioare a întregii activităţi productive. Realizarea marilor şi complexelor sarcini ce revin ramurii industriei lemnului, celulozei şi hirtiei incumbă o participare activă şi mereu sporită a sindicatelor in scopul creşterii contribuţiei acestora la soluţionarea problemelor economice şi sociale, la generalizarea metodelor avansate de muncă şi a experienţei fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă. Condiţiile producţiei moderne, promovarea largă a progresului tehnic şi introducerea metodelor de organizare superioară a producţiei în toate sectoarele ramurii noastre, ridicarea calitativă a muncii în domeniile noastre de activitate creează premise favorabile pentru îndeplinirea obiectivelor celui de al doilea an al actualului cincinal. Adăugind acestora activitatea susţinută pe care o desfăşurăm pentru pregătirea şi calificarea cadrelor. pentru completarea şi reînnoirea cunoştinţelor profesionale ale salariaţilor din industria lemnului, celulozei şi hirtiei avem o imagine completă a forţei şi capacităţii cu care ne propunem să îndeplinim prevederile planului pe anul 1972. Concomitent cu atenţia pe care o acordăm problemelor de educaţie politică şi de ridicarea conştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii din ramura noastră, avem un ansamblu de măsuri stabilite , incluzind atit prevederile din cadrul planului cincinal, din legile privind încadrarea şi promovarea în muncă a cadrelor din unităţile socialiste destat şi gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială , care urmăresc să asigure pregătirea pe toate planurile din toate domeniile noastre de activitate, in vederea utilizării superioare a potenţialului uman şi tehnic de care dispunem. Noi am înţeles cu toată claritatea că îndeplinirea sarcinilor in aceste domenii constituie o condiţie fundamentală a îndeplinirii cu succes a obiectivelor mari și complexe ale actualului plan cincinal ce revin industriei lemnului, celulozei și hirtiei. ..... .. ......... _ t Pagina a 3-a IN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT DIN JUDEŢUL SIBIU Se impune terminarea grabnică a lucrărilor de toamnă Avînd în vedere că lucrările de recoltare şi transportare a culturilor de toamnă sunt intirziate, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat din judeţul Sibiu trebuie să depună, încă, eforturi susţinute pentru eliberarea terenului şi efectuarea arăturilor adinei de toamnă. In aceste zile, peste 300 de tractoare execută zilnic un important volum de arături. Aproape tot atitea sunt mobilizate la eliberarea terenurilor de ultimele cantităţi de coceni, la transportul îngrăşămintelor chimice şi naturale. In unele unităţi, insă, munca nu este temeinic organizată, nu sunt angrenate toate forţele de muncă pentru terminarea grabnică a lucrărilor de toamnă. In primul rind, o mulţime de tractoare nu sunt folosite din cauza lipsei de ulei, a pieselor de schimb şi a slabei întreţineri. O serie de alte deficienţe în organizarea judicioasă a lucrărilor din actuala campanie sunt motivate prin lipsa braţelor de muncă, în special la I.A.S. Agnita. Numai in această unitate agricolă de stat mai sunt de recoltat 117 hectare cu porumb. La data de 22 noiembrie aici au rămas pe cîmp 740 tone porumb, iar din totalul de 3307 hectare planificate pentru arăturile de toamnă era arată o suprafaţă de mimai 1325 hectare. Rămase in Urmă sint şi lucrările din cadrul I.A.S. Sibiu. Este drept, aici mai sunt de recoltat doar 25 hectare cu porumb, dar pe ogoare 350 tone porumb aşteaptă să fie transportate în baze. De asemenea, în toate I.A.S.-urile din judeţ mai sunt de strins nsemnate cantităţi de coceni. Răspunzătoare de această Mare de lucruri se fac şi comitetele sindicatelor din cele două unităţi, care nu au desfăşurat o susţinută muncă politico-educativă de masă, perseverentă şi concretă de la om la pp.per"u ca forţa de muncă,disponibila să fie folosită cu maximum de eficienţă. In aceste zile, conducerile unităţilor agricole de stat, toţi factorii responsabili din agricultura judeţului Sibiu sunt chemaţi să-şi conjuge eforturile in vederea încheierii cit mai grabnice a lucrărilor de toamnă. (Ion Vidrighin, coresp. ziarului „Munca“). INFORMAŢII Ambasadorul Republicii Zair la Bucureşti, Jumes Bokingi, a oferit, miercuri, o recepţie cu prilejul aniversării a şase ani de la instaurarea actualului guvern al ţării sale. ★ Prin Decret al Consiliului de Stat, tovarăşul Tudor Zamfira a fost numit în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Republica Democrată Vietnam în locul tovarăşului Constantin Băbeanu, care a fost rechemat în centrala Ministerului Afacerilor Externe. ★ A apărut LUPTA DE CLASA Nr. 11, noiembrie 1971 La Mediaş, miercuri, a avut loc festivitatea dezvelirii bustului lui Axente Sever, aşezat în faţa Liceului nr. 2 din Mediaş, care din această zi poartă numele marelui revoluţionar de la 1848, născut pe aceste meleaguri. * Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la naşterea lui Stephan Ludwig Roth, cărturar de seamă şi pedagog progresist, luptător revoluţionar care a militat neabătut pentru înfrăţirea oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, la liceul din Mediaş, care-i poartă numele, a avut loc festivitatea dezvelirii unui bust. Tot la liceul din Mediaş a fost dezvelit o placă memorială in semn de omagiu adus profesorului Stephan Ludwig Roth, care a predat in această școală intre anii 1821—1834. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA NR. 47 DIN 24 NOIEMBRIE 1971 FOND GENERAL DE CIȘTIGURI: 1.522.721 lei din care 587.476 Iei report. EXTRAGEREA 1,6, 1, 39, 21, 25, 15. FOND DE CÎȘTIGURI: 1.070.982 lei din care 587.476 lei report categ. I. EXTRAGEREA a II-ai 1 26. 413, 20 32 FOND DE CÎȘTIGURI: 451.739 lei.