Munca, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7478-7504)

1971-12-01 / nr. 7478

SINDICATELE • • ‘ ' ; • V,' f participante active la organizarea energiilor oamenilor muncii in lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale Înfăptuirea măreţelor o­­biective adoptate intr-un concept superior de Congre­sul al X-lea al Partidului si a sarcinilor stabilite de ple­narele Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân care au urmat, necesi­tă o amplă mobilizare de forţe, angajarea deplină a resurselor materiale şi spi­rituale ale societăţii noastre socialiste. Oamenii muncii din ţara noastră indiferent de naţionalitate, au dovedit hotărîrea lor fermă de a da un suport faptic acestui grandios program de edifi­care a unei economii moder­ne, bazată pe o industrie pu­ternică şi o agricultură îna­intată, pe folosirea cuceriri­lor revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice contemporane, pe o i­naltă productivitate a mun­cii sociale. Cu o mare claritate se desprinde din ansamblul sar­cinilor stabilite în ultimii ani de partid, necesitatea de a ridica activitatea la un î­­nalt nivel de eficiență în toate domeniile de activita­te, astfel incit eforturile ma­teriale și financiare ale sta­tului, capacitatea creatoare a celor ce muncesc să fie va­lorificate cu maximum de rezultate. Sunt deosebit de largi po­sibilităţile pe care le au sin­dicatele de a participa efec­tiv la soluţionarea multitu­dinii de probleme care pri­vesc dezvoltarea economiei naţionale, a ştiinţei şi cul­turii, a acelora legate de ac­tivitatea profesională, de munca politico-educativă de formare a omului nou, de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii, de perfecţionarea şi respec­tarea legislaţiei. O elocventă expresie a acestui fapt o reprezintă a­­tribuţiile şi competenţele noi conferite sindicatelor de că­tre partid in amplul proces de edificare a societăţii so­cialiste multilateral dezvol­tate. Reunind în rindurile lor clasa muncitoare, milioanele de oameni ai muncii din ţa­ra noastră, sindicatele, tre­buie să ofere,­­ aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ros­tită la Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România cadrul organi­zat, in care aceştia să-şi e­­xercite atît drepturile, cit şi obligaţiile ce le revin ca producători şi proprietari. In sindicate, clasa muncitoare, celelalte categorii de salari­aţi trebuie să găsească tere­nul cel mai propice pentru a participa — sub conduce­rea partidului comunist — la conducerea treburilor e­­conomice şi sociale, la gu­vernarea ţării“. Aceste apre­cieri obligă sindicatele la o muncă tot mai rodnică, la o dimensionare şi per­fecţionare corespunzătoare a activităţii lor, potenţea­ză aria de atribuţiuni şi dă sensuri noi de profunzime activităţii pe care organiza­ţiile sindicale o desfăşoară in rîndul salariaţilor. In a­­cest spirit Rezoluţia Con­gresului U.G.S.R. stabileşte pentru sindicate sarcina de a asigura participarea tutu­ror celor ce muncesc la ela­borarea planurilor de stat, la evidenţierea şi valorifica­rea rezervelor şi posibilităţi­lor de care dispune econo­mia naţională, la elaborarea şi înfăptuirea măsurilor care să asigure dezvoltarea con­tinuă a economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea nivelului de trai. Ca membre ale Frontului Unităţii Socialiste, partici­­pînd prin reprezentanţii lor la activitatea Consiliului de Miniştri, a organelor de stat centrale şi locale, la condu­cerea unităţilor economice, a institutelor de cercetare şi proiectare, sindicatele au un rol activ în întocmirea pla­nurilor de stat anuale şi de perspectivă, la dezbaterea prevederilor acestora ,cu ma­sa de salariaţi, la stabilirea şi aplicarea în practică a tu­turor măsurilor menite să asigure îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor şi a an­gajamentelor luate. Rezultatele obţinute pînă în prezent, demonstrează că, organizaţiile sindicale s-au preocupat de găsirea acelor forme şi metode prin care pot fi valorificate la un ni­vel cit mai înalt şi cu o efi­cienţă tot mai sporită posi­bilităţile de care dispun în­treprinderile din ţara noas­tră pentru realizarea obiec­tivelor economice prevăzute, pentru punerea in funcţiune la termen a noilor investiţii, folosirea cit mai deplină a capacităţilor de producţie, u­­tilizarea raţională a forţei de muncă, a materiilor prime şi materialelor, aplicarea con­secventă a principiului coin­teresării materiale a salaria­ţilor. Exemple care vădesc o deplină înţelegere a respon­­sabilităţii şi o bogată activi­tate a reprezentanţilor sin­dicatelor în organele de con­ducere colectivă, se pot enu­mera foarte multe. Dar, tre­buie să recunoaştem că nu sunt puţine nici cazurile ca­re reflectă o insuficientă preocupare pentru cunoaşte­rea şi abordarea problemelor din partea unor reprezen­tanţi ai sindicatelor, o anu­mită tendinţă de a se limi­ta la probleme colaterale, de a privi unele aspecte socia­le în afara legăturilor lor condiţionate cu cele econo­mice. Pe de altă parte, se cuvi­ne subliniat, că şi unii con­ducători din întreprinderi nu au manifestat interesul ne­cesar pentru ridicarea con­ţinutului muncii de condu­(Continuare în pag. a 3-a) Ing. PAVEL ȘTEFAN secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Lauda omului şi muncii Ieri, la întreprinderea „Cauciucul Quadrat“, o­­bişnuita pauză de la ora 10 nu a mai fost ca de o­­bicei. Muncitorii au sărbă­torit, cu cinci ore mai de­vreme, ieşirea la pensie a unui tovarăş drag, a unui OM care, prin exemplul său, le-a fost întotdeauna un model de urmat. Săr­bătoritul, ştanţerul Ion Simion, vădit emoţionat, stringea miinile celor din jur. In asemenea clipe de mare emoţie, este greu să vorbeşti cu un om, să-i soliciţi să răspundă. Şi totuşi... — Tovarăşe Simion, nu mi-a venit să cred că dumneavoastră sunteţi­ cel sărbătorit. Arătaţi încă foarte tînăr. — Poate, unde am mun­cit peste 50 de ani. Am început să cîştig de la 10 ani. Era o povară în ace­le vremuri. în ultimul sfert de veac, munca a devenit mai uşoară dato­rită maşinilor moderne, dar, în acest răstimp, am învăţat să gîndim, să ne cunoaştem adevărata va­loare, să fim preţuiţi. In­tr-un cuvînt, am devenit oameni. — Ştiu că aţi calificat mulţi tineri. Ce sfaturi daţi acum, cind ieşiţi la pensie ? — O dată cu calificarea, îndrumîndu-i în tainele meseriei, am încercat să-i învăţ şi tainele vieţii. Şi acum le dau aceeaşi povaţă, pe care au mai auzit-o şi altă dată de la mine: să muncească şi chiar a­­tunci cind se odihnesc. Pentru că fericirea depli­nă nu ţi-o dă decit ceea ce cîştigi prin munca mii­­­ilor şi a minţii tale. Gîndiţi-vă că în această jumătate de veac n-am lipsit de la muncă. Şi asta pentru că aşa am simţit. A lipsi sau a întîrzia de la fabrică înseamnă o frustrare din bunul tutu­ror. Maria Secuia, preşedin­ta comitetului sindicatu­lui, vorbeşte in cuvinte calde despre acest munci­tor vrednic, despre omul care timp de 8 ani a fost activist sindical model ca­re şi-a îndeplinit cu con­ştiinciozitate muncito­rească sarcinile. De şapte ori la rînd pe pieptul lui a strălucit insigna de frun­taş in întrecerea socialistă, simbol al muncii şi ones­tităţii. Tovarăşii de mun­că i-au oferit flori şi ca­ruri. Am privit miinile energice ale acestui vete­ran al muncii strîngind cu putere miini tinere. Ştafeta muncii a fost pre­dată unei noi generaţii demne de înaintaşii săi.­­ A. DARABAN Excelenței Sale General JEAN BEDEL BOKASSA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Aniversarea Zilei naţionale a Republicii Africa Cen­trală îmi oferă deosebita plăcere ca, în numele Consi­liului de Stat, al poporului român şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului centrafrican prieten. Subliniind bunele relaţii existente între ţările noas­tre, îmi exprim convingerea că acestea vor cunoaşte o dezvoltare continuă, spre binele ambelor popoare, al cauzei înţelegerii şi colaborării internaţionale. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate fâriie, unifi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7478 ■ Miercuri 1 decembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani PE SCURT de la corespondenţii noştri . OAMENII MUNCII DIN UNITĂŢILE ECONO­MICE ALE JUDEŢULUI DOLJ, îndeplinindu-şi înainte de termen sarcinile de plan pe 11 luni, au realizat pînâ în prezent suplimentar, între altele, peste 10 000 tone azotat de amoniu, 800 tone acetilenă, 1 540 litri ulei comestibil, 12 956 hi bere, confecţii in valoare de peste 3 milioane lei, etc. De remar­cat că, în acelaşi timp, angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă pe 1971 a fost depăşit cu peste 34 milioane lei. (Elena Ţurcu)­­ CHIMIŞTII DE LA COMBINATUL DE ÎNGRĂ­ŞĂMINTE AZOTOASE PIATRA NEAMŢ au realizat cu peste o lună mai devreme planul anual la pro­ducţia globală şi marfă, dînd, pînă acum, peste planul la­ zi, 4196 tone azotat de amoniu, 2 436 tone amoniac şi 370 tone uree. (Iacob Lupu) 0 ÎNTREPRINDEREA DE CAROTAJ Şl PERFO­RĂRI ŞI ÎNTREPRINDEREA DE CIMENTĂRI, OPE­RAŢIUNI ŞI TRANSPORTURI SPECIALE DIN PLO­IEŞTI — care îşi desfăşoară activitatea pe toate şantierele petroliere din ţara noastră, au îndeplinit sarcinile de plan pe 1971. (Lucian Bărbieri) „ CONSTRUCTORII BARAJULUI DE LA POIANA UZULUI — JUDEŢUL BACĂU, au raportat îndeplini­rea cu 36 de zile mai devreme a planului de lucru pe 1971, in condiţiile obţinerii unor economii su­plimentare la preţul de cost în valoare de circa un milion lei. Pînă în prezent în corpul barajului s-au turnat peste 685 000 mc beton, iar 16 din cele 33­ platouri ale sale au atins deja cota finală. De ase­menea, a fost terminată amenajarea drumului de acces spre coronamentul barajului. (Iacob Lupu) . Demonstrînd prin fapte totală adeziune la politica înţeleaptă a partidului, ENTUZIASTUL COLECTIV DE MUNCA AL TEXTILIŞTILOR DIN BUHUŞI — deţină­tor de patru ani consecutiv a steagului de fruntaș pe ramură — continuă să desfășoare cu un avînt sporit întrecerea socialistă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate pentru acest prim av, al actualului cincinal. De cu­­rînd, noi izbînzi au fost înscrise pe graficul avîritatei întreceri. Planul anual şi angajamentele asumate la valoarea producţiei marfă au fost îndeplinite încă din prima jumătate a lunii noiembrie, realizindu-se o producţie suplimentară de circa 3 milioane lei. Pro­ductivitatea muncii a fost de asemenea depăşită, in aceiaşi perioadă, cu 1,6 la sută. (I. Stîngu, cores­pondent voluntar) Posibilităţi de extindere a acordului global în activitatea de construcţii-montaj în baza Directivelor Con­ferinţei Naţionale a P.C.R., s-a conceput introducerea u­­nor forme elastice de salari­zare în construcţii, astfel incit să se obţină maxim­um de eficienţă din munca pres­tată şi să sporească substan­ţial cointeresarea materială. Executarea lucrărilor în a­­cord global pe bază de con­­tract-angajament este una din aceste forme, care ofe­ră conducerii şantierelor po­sibilitatea de a stabili sala­riile ce urmează a se plăti, pentru un anumit volum de lucrări, după mai multe cri­terii ; la o anumită formaţie de lucru, criteriul aplicat es­te ales în funcţie de condi­ţiile locale. Această metodă a fost extinsă pe o seamă de şantiere unde au existat con­diţii ca o formaţie de lucru să-şi asume răspunderea e­­xecutării unor obiecte sau părţi de obiecte de construc­ţii. Trecerea la munca in acord global, presupune ca între şeful formaţiei de lucru şi conducerea şantierului să se încheie un contract-angaja­­ment. Drepturile băneşti cu­venite formaţiei de lucru se calculează pe baza normelor tehnice de muncă republica­ne, departamentale sau loca­le şi pe baza preţurilor u­­nitare corespunzătoare. In cadrul formaţiilor, sumele se repartizează conform salariu­lui tarifar de încadrare şi timpului efectiv lucrat. Prof. ing. dr. MIRON BELEA Asist. EUGEN PREDA Sintetizînd avantajele ra­cordului global“ se poate a­­răta că, în baza contractului­­angajament sunt stabilite o­­bligaţii precise pentru am­bele părţi contractante ; for­maţia de lucru cunoaşte cu precizie de la început ce are de făcut, termenele de exe­cuţie, sumele ce i se cuvin etc., iar întreprinderea de construcţii, şantierul are o­­bligaţia fermă de a asigura toate condiţiile tehnice şi or­ganizatorice în vederea exe­cutării lucrărilor ; efectele economice sunt imediate şi reciproc avantajoase deoare­ce se constată creşterea pro­ductivităţii muncii, reducerea consumului de materii prime şi materiale (pentru stimu­lare, formaţia primeşte 30— 50 la sută din valoa­rea materialelor economisi­te), scurtarea duratei de execuţie, creşterea câştigului mediu etc. In continuare, ne propu­nem să arătăm modul cum a decurs introducerea acor­dului global pe bază de con­­tract-angajament în organi­zaţiile de construcţii-montaj, rezultatele economice obţinu­te, greutăţile pe care le-a în­­tîmpinat extinderea acestei forme de salarizare, precum şi unele soluţii pentru înlă­turarea lor. Aplicarea salarizării în a­­cord global pe bază de con­­tract-angajament s-a făcut începînd de la 1 februarie 1970. în luna aprilie, condu­cerea de partid şi de stat a dat indicaţii să se extindă a­­ceastă formă de salarizare la toate lucrările noi, precum şi la cele în curs de execu­ţie, acolo unde există con­diţii favorabile. Analizele efectuate scot în evidenţă faptul că deşi s-au obţinut rezultate economice pozitive salarizarea în acord global n-a luat încă amploa­re de generalizare. Salariza­rea în acord global a luat o mai mare extindere in do­meniul activităţii de proiec­tare , 93 la sută din totalul proiectanţilor lucrează în a­­cord global cu plata pe lu­crări în proiectare. Eficienţa economică şi-a găsit concre­tizarea în depăşirea produc­tivităţii muncii cu aproape 20 la sută şi reducerea cos­tului proiectării cu 7,5 la sută în medie faţă de 1970 ; în a­­celaşi timp, cîştigul mediu pe proiectant a crescut cu circa 30 la sută. In activitatea de construc­­ţii-montaj din unităţile sub­ordonate comitetelor execu­tive ale consiliilor populare judeţene şi municipiului Bucureşti, din totalul mun­citorilor numai 47,68 la sută lucrează în acord global, ce­ea ce reprezintă foarte puţin faţă de posibilităţile şi con­diţiile create. Deşi din nu­mărul total al contractelor în­cheiate la începutul trimes­­­­trului III, circa 1000 erau executate înainte de termen — ceea ce dovedeşte eficien­ţa salarizării în acord global — acţiunea de contractare s-a îndreptat de regulă că­tre echipe cu efective mici, pentru executarea unor lu­crări cu pondere cantitativă şi valorică mică şi nu către brigăzi complexe dimensio­nate pentru executarea unor părţi de obiecte sau obiecti­ve întregi. Practica arată că acordul global a luat extindere aco­lo unde conducerile organi­zaţiilor de constrcţii-mon­­taj au creat condiţii norma­le de desfăşurare a lucrări­(Continuare în pag. 3-a) întreprinderea de stat pentru comerţ exterior „Tehnoforestexport" a fost distinsă cu: „premiul immmmi de promovare“ pentru exportul de mobile . Un juriu al Institutului Internaţional de Promovare şi Prestigiu, în frunte cu Christian Fineau, fost prim-mi­­nistru al Franţei, a decernat ieri întreprinderii româneşti „TEHNOFORESTEXPORT“, „PREMIUL INTERNAŢIO­NAL DE PROMOVARE“ pentru exportul de mobilă şi in­dustrializarea lemnului. înmînarea înaltei distincţii, în sa­loanele Hotelului Intercontinental, a avut loc în prezenţa unor personalităţi de frunte din viaţa politică şi econo­mică a ţării noastre. Au participat Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membri ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale economice, întreprinderi de comerţ exterior şi combinate de industrializare a lemnului. Au asistat şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in România, alţi membri ai corpului diplomatic, ziarişti. Salutînd prezenţa în Capitală a reprezentanţilor Insti­tutului internaţional de la Geneva, ministrul industriei lemnului, Mihai Suder, a relevat că această distincţie re­prezintă o recunoaştere, pe plan internaţional, a progresu­lui şi dezvoltării industriei lemnului din ţara noastră, cu­noscută in lume prin calitatea şi ritmul rapid de creştere a exportului. In alocuţiunea rostită cu prilejul înmînării distincţiei, dl. Christian Fineau A ADUS UN OMAGIU PREŞEDIN­TELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, PENTRU CONTRIBUŢIA PERSONALA DEOSEBITĂ LA DEZVOLTAREA INDUSTRIEI, LA PROGRESUL GENE­RAL AL ŢARII, LA CREŞTEREA PRESTIGIULUI ROMÂNIEI ÎN LUME. Pădurile — bogăţie recu­noscută a României socialiste — ocupă 6,4 milioane hectare, circa 27 la sută din supra­faţa ţării ; industria lemnu­lui este o ramură cu vechi şi bogate tradiţii in ţara noas­tră. Din totdeauna produsele lemnoase au ocupat un loc de frunte în exportul româ­nesc, în trecut însă lemnul a fost valorificat în primul rînd sub formă de cherestea şi produse lemnoase cu un grad scăzut de prelucrare industrială. Industria lemnu­lui, ca de altfel întreaga noastră economie, a cunoscut o puternică dezvoltare şi a­­dînci transformări abia în anii socialismului. Numai in ultimii 10 ani au fost con­struite şi date în funcţiune 19 complexe pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului şi peste 20 mari fabrici de mo­bilă. Dezvoltarea producţiei româneşti de mobilă a avut loc ţinîndu-se seama de ce­rinţele crescînde atît pe piaţa internă cit şi pe piaţa mon­dială. în 1970, in ţara noas­tră s-a realizat o producţie de mobilă de aproape a ori mai mare decit în 1960. O da­tă cu creşterea cantitativă s-au obţinut rezultate însem­nate în direcţia lărgirii ga-NICOLAE BIVOLU (Continuare în pag. a 5-a) ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦«♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ŞEDINŢA 9­9 COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniş­tri şi alţi conducători ai unor or­gane centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Re­publica Socialistă România şi pro­iectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dez­baterii publice şi prezentate spre le­giferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la a­­sigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asi­­gurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia. Comitetul Executiv a hotărît re­ducerea, cu începere de la 1 decem­brie 1971, a preţurilor cu amănun­tul la aparatele de radio din produc­ţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Mini­sterului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un pro­gram de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea pro­ducţiei de aparate de radio şi tele­vizoare, pentru mai buna organiza­re a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adop­tat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce tre­buie luate de către ministere, cen­trale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capaci­tăţilor de producţie, pentru pregă­­tirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-orga­­nizatorice pentru extinderea schim­bului doi şi trei de lucru în indus­trie. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţio­nat unele probleme ale activităţii curente. Primire la Consiliul Central al U.G.S.R. Marţi dimineaţa, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România, a primit dele­gaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Polo­nă care a făcut o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. Din delegaţie au făcut par­te Kazimierz Czerwinski, membru al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor din R. P Polonă, şeful secţiei economice a C.C.S., conducă­torul delegaţiei, Romuald Ma­terski, adjunct al secţiei pen­tru problemele de cultură şi presă, Henryk Mizera, ad­junctul secţiei organizatorice, Mieczyslaw Zaziemski, ad­junctul secţiei pentru pro­blemele sociale, şi Zbigniew Bylkca, activist la secţia in­ternaţională a C.C.S. din R. P. Polonă. La primire a participat Pe­tru Despot, membru al Co­mitetului Executiv al Con­siliului Central al U.G.S.R., prim-adjunct al preşedinte­lui Consiliului pentru pro­blemele economice şi pregăti­rii profesionale al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. A fost de faţă, de aseme­nea, Edward Rakicki, consi­lier al ambasadei R. P. Polo­ne la Bucureşti. Primirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială, prie­tenească.

Next