Munca, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 7478-7504)
1971-12-01 / nr. 7478
SINDICATELE • • ‘ ' ; • V,' f participante active la organizarea energiilor oamenilor muncii in lupta pentru dezvoltarea economiei naţionale Înfăptuirea măreţelor obiective adoptate intr-un concept superior de Congresul al X-lea al Partidului si a sarcinilor stabilite de plenarele Comitetului Central al Partidului Comunist Român care au urmat, necesită o amplă mobilizare de forţe, angajarea deplină a resurselor materiale şi spirituale ale societăţii noastre socialiste. Oamenii muncii din ţara noastră indiferent de naţionalitate, au dovedit hotărîrea lor fermă de a da un suport faptic acestui grandios program de edificare a unei economii moderne, bazată pe o industrie puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, pe o inaltă productivitate a muncii sociale. Cu o mare claritate se desprinde din ansamblul sarcinilor stabilite în ultimii ani de partid, necesitatea de a ridica activitatea la un înalt nivel de eficiență în toate domeniile de activitate, astfel incit eforturile materiale și financiare ale statului, capacitatea creatoare a celor ce muncesc să fie valorificate cu maximum de rezultate. Sunt deosebit de largi posibilităţile pe care le au sindicatele de a participa efectiv la soluţionarea multitudinii de probleme care privesc dezvoltarea economiei naţionale, a ştiinţei şi culturii, a acelora legate de activitatea profesională, de munca politico-educativă de formare a omului nou, de îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii, de perfecţionarea şi respectarea legislaţiei. O elocventă expresie a acestui fapt o reprezintă atribuţiile şi competenţele noi conferite sindicatelor de către partid in amplul proces de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Reunind în rindurile lor clasa muncitoare, milioanele de oameni ai muncii din ţara noastră, sindicatele, trebuie să ofere, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Congresul Uniunii Generale a Sindicatelor din România cadrul organizat, in care aceştia să-şi exercite atît drepturile, cit şi obligaţiile ce le revin ca producători şi proprietari. In sindicate, clasa muncitoare, celelalte categorii de salariaţi trebuie să găsească terenul cel mai propice pentru a participa — sub conducerea partidului comunist — la conducerea treburilor economice şi sociale, la guvernarea ţării“. Aceste aprecieri obligă sindicatele la o muncă tot mai rodnică, la o dimensionare şi perfecţionare corespunzătoare a activităţii lor, potenţează aria de atribuţiuni şi dă sensuri noi de profunzime activităţii pe care organizaţiile sindicale o desfăşoară in rîndul salariaţilor. In acest spirit Rezoluţia Congresului U.G.S.R. stabileşte pentru sindicate sarcina de a asigura participarea tuturor celor ce muncesc la elaborarea planurilor de stat, la evidenţierea şi valorificarea rezervelor şi posibilităţilor de care dispune economia naţională, la elaborarea şi înfăptuirea măsurilor care să asigure dezvoltarea continuă a economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea nivelului de trai. Ca membre ale Frontului Unităţii Socialiste, participînd prin reprezentanţii lor la activitatea Consiliului de Miniştri, a organelor de stat centrale şi locale, la conducerea unităţilor economice, a institutelor de cercetare şi proiectare, sindicatele au un rol activ în întocmirea planurilor de stat anuale şi de perspectivă, la dezbaterea prevederilor acestora ,cu masa de salariaţi, la stabilirea şi aplicarea în practică a tuturor măsurilor menite să asigure îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor şi a angajamentelor luate. Rezultatele obţinute pînă în prezent, demonstrează că, organizaţiile sindicale s-au preocupat de găsirea acelor forme şi metode prin care pot fi valorificate la un nivel cit mai înalt şi cu o eficienţă tot mai sporită posibilităţile de care dispun întreprinderile din ţara noastră pentru realizarea obiectivelor economice prevăzute, pentru punerea in funcţiune la termen a noilor investiţii, folosirea cit mai deplină a capacităţilor de producţie, utilizarea raţională a forţei de muncă, a materiilor prime şi materialelor, aplicarea consecventă a principiului cointeresării materiale a salariaţilor. Exemple care vădesc o deplină înţelegere a responsabilităţii şi o bogată activitate a reprezentanţilor sindicatelor în organele de conducere colectivă, se pot enumera foarte multe. Dar, trebuie să recunoaştem că nu sunt puţine nici cazurile care reflectă o insuficientă preocupare pentru cunoaşterea şi abordarea problemelor din partea unor reprezentanţi ai sindicatelor, o anumită tendinţă de a se limita la probleme colaterale, de a privi unele aspecte sociale în afara legăturilor lor condiţionate cu cele economice. Pe de altă parte, se cuvine subliniat, că şi unii conducători din întreprinderi nu au manifestat interesul necesar pentru ridicarea conţinutului muncii de condu(Continuare în pag. a 3-a) Ing. PAVEL ȘTEFAN secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Lauda omului şi muncii Ieri, la întreprinderea „Cauciucul Quadrat“, obişnuita pauză de la ora 10 nu a mai fost ca de obicei. Muncitorii au sărbătorit, cu cinci ore mai devreme, ieşirea la pensie a unui tovarăş drag, a unui OM care, prin exemplul său, le-a fost întotdeauna un model de urmat. Sărbătoritul, ştanţerul Ion Simion, vădit emoţionat, stringea miinile celor din jur. In asemenea clipe de mare emoţie, este greu să vorbeşti cu un om, să-i soliciţi să răspundă. Şi totuşi... — Tovarăşe Simion, nu mi-a venit să cred că dumneavoastră sunteţi cel sărbătorit. Arătaţi încă foarte tînăr. — Poate, unde am muncit peste 50 de ani. Am început să cîştig de la 10 ani. Era o povară în acele vremuri. în ultimul sfert de veac, munca a devenit mai uşoară datorită maşinilor moderne, dar, în acest răstimp, am învăţat să gîndim, să ne cunoaştem adevărata valoare, să fim preţuiţi. Intr-un cuvînt, am devenit oameni. — Ştiu că aţi calificat mulţi tineri. Ce sfaturi daţi acum, cind ieşiţi la pensie ? — O dată cu calificarea, îndrumîndu-i în tainele meseriei, am încercat să-i învăţ şi tainele vieţii. Şi acum le dau aceeaşi povaţă, pe care au mai auzit-o şi altă dată de la mine: să muncească şi chiar atunci cind se odihnesc. Pentru că fericirea deplină nu ţi-o dă decit ceea ce cîştigi prin munca miiilor şi a minţii tale. Gîndiţi-vă că în această jumătate de veac n-am lipsit de la muncă. Şi asta pentru că aşa am simţit. A lipsi sau a întîrzia de la fabrică înseamnă o frustrare din bunul tuturor. Maria Secuia, preşedinta comitetului sindicatului, vorbeşte in cuvinte calde despre acest muncitor vrednic, despre omul care timp de 8 ani a fost activist sindical model care şi-a îndeplinit cu conştiinciozitate muncitorească sarcinile. De şapte ori la rînd pe pieptul lui a strălucit insigna de fruntaş in întrecerea socialistă, simbol al muncii şi onestităţii. Tovarăşii de muncă i-au oferit flori şi caruri. Am privit miinile energice ale acestui veteran al muncii strîngind cu putere miini tinere. Ştafeta muncii a fost predată unei noi generaţii demne de înaintaşii săi. A. DARABAN Excelenței Sale General JEAN BEDEL BOKASSA Preşedintele Republicii Africa Centrală BANGUI Aniversarea Zilei naţionale a Republicii Africa Centrală îmi oferă deosebita plăcere ca, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, să vă adresez cele mai calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi progres poporului centrafrican prieten. Subliniind bunele relaţii existente între ţările noastre, îmi exprim convingerea că acestea vor cunoaşte o dezvoltare continuă, spre binele ambelor popoare, al cauzei înţelegerii şi colaborării internaţionale. Cu înaltă consideraţie, NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Proletari din toate fâriie, unifi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7478 ■ Miercuri 1 decembrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani PE SCURT de la corespondenţii noştri . OAMENII MUNCII DIN UNITĂŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI DOLJ, îndeplinindu-şi înainte de termen sarcinile de plan pe 11 luni, au realizat pînâ în prezent suplimentar, între altele, peste 10 000 tone azotat de amoniu, 800 tone acetilenă, 1 540 litri ulei comestibil, 12 956 hi bere, confecţii in valoare de peste 3 milioane lei, etc. De remarcat că, în acelaşi timp, angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă pe 1971 a fost depăşit cu peste 34 milioane lei. (Elena Ţurcu) CHIMIŞTII DE LA COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE AZOTOASE PIATRA NEAMŢ au realizat cu peste o lună mai devreme planul anual la producţia globală şi marfă, dînd, pînă acum, peste planul la zi, 4196 tone azotat de amoniu, 2 436 tone amoniac şi 370 tone uree. (Iacob Lupu) 0 ÎNTREPRINDEREA DE CAROTAJ Şl PERFORĂRI ŞI ÎNTREPRINDEREA DE CIMENTĂRI, OPERAŢIUNI ŞI TRANSPORTURI SPECIALE DIN PLOIEŞTI — care îşi desfăşoară activitatea pe toate şantierele petroliere din ţara noastră, au îndeplinit sarcinile de plan pe 1971. (Lucian Bărbieri) „ CONSTRUCTORII BARAJULUI DE LA POIANA UZULUI — JUDEŢUL BACĂU, au raportat îndeplinirea cu 36 de zile mai devreme a planului de lucru pe 1971, in condiţiile obţinerii unor economii suplimentare la preţul de cost în valoare de circa un milion lei. Pînă în prezent în corpul barajului s-au turnat peste 685 000 mc beton, iar 16 din cele 33 platouri ale sale au atins deja cota finală. De asemenea, a fost terminată amenajarea drumului de acces spre coronamentul barajului. (Iacob Lupu) . Demonstrînd prin fapte totală adeziune la politica înţeleaptă a partidului, ENTUZIASTUL COLECTIV DE MUNCA AL TEXTILIŞTILOR DIN BUHUŞI — deţinător de patru ani consecutiv a steagului de fruntaș pe ramură — continuă să desfășoare cu un avînt sporit întrecerea socialistă pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate pentru acest prim av, al actualului cincinal. De curînd, noi izbînzi au fost înscrise pe graficul avîritatei întreceri. Planul anual şi angajamentele asumate la valoarea producţiei marfă au fost îndeplinite încă din prima jumătate a lunii noiembrie, realizindu-se o producţie suplimentară de circa 3 milioane lei. Productivitatea muncii a fost de asemenea depăşită, in aceiaşi perioadă, cu 1,6 la sută. (I. Stîngu, corespondent voluntar) Posibilităţi de extindere a acordului global în activitatea de construcţii-montaj în baza Directivelor Conferinţei Naţionale a P.C.R., s-a conceput introducerea unor forme elastice de salarizare în construcţii, astfel incit să se obţină maximum de eficienţă din munca prestată şi să sporească substanţial cointeresarea materială. Executarea lucrărilor în acord global pe bază de contract-angajament este una din aceste forme, care oferă conducerii şantierelor posibilitatea de a stabili salariile ce urmează a se plăti, pentru un anumit volum de lucrări, după mai multe criterii ; la o anumită formaţie de lucru, criteriul aplicat este ales în funcţie de condiţiile locale. Această metodă a fost extinsă pe o seamă de şantiere unde au existat condiţii ca o formaţie de lucru să-şi asume răspunderea executării unor obiecte sau părţi de obiecte de construcţii. Trecerea la munca in acord global, presupune ca între şeful formaţiei de lucru şi conducerea şantierului să se încheie un contract-angajament. Drepturile băneşti cuvenite formaţiei de lucru se calculează pe baza normelor tehnice de muncă republicane, departamentale sau locale şi pe baza preţurilor unitare corespunzătoare. In cadrul formaţiilor, sumele se repartizează conform salariului tarifar de încadrare şi timpului efectiv lucrat. Prof. ing. dr. MIRON BELEA Asist. EUGEN PREDA Sintetizînd avantajele racordului global“ se poate arăta că, în baza contractuluiangajament sunt stabilite obligaţii precise pentru ambele părţi contractante ; formaţia de lucru cunoaşte cu precizie de la început ce are de făcut, termenele de execuţie, sumele ce i se cuvin etc., iar întreprinderea de construcţii, şantierul are obligaţia fermă de a asigura toate condiţiile tehnice şi organizatorice în vederea executării lucrărilor ; efectele economice sunt imediate şi reciproc avantajoase deoarece se constată creşterea productivităţii muncii, reducerea consumului de materii prime şi materiale (pentru stimulare, formaţia primeşte 30— 50 la sută din valoarea materialelor economisite), scurtarea duratei de execuţie, creşterea câştigului mediu etc. In continuare, ne propunem să arătăm modul cum a decurs introducerea acordului global pe bază de contract-angajament în organizaţiile de construcţii-montaj, rezultatele economice obţinute, greutăţile pe care le-a întîmpinat extinderea acestei forme de salarizare, precum şi unele soluţii pentru înlăturarea lor. Aplicarea salarizării în acord global pe bază de contract-angajament s-a făcut începînd de la 1 februarie 1970. în luna aprilie, conducerea de partid şi de stat a dat indicaţii să se extindă această formă de salarizare la toate lucrările noi, precum şi la cele în curs de execuţie, acolo unde există condiţii favorabile. Analizele efectuate scot în evidenţă faptul că deşi s-au obţinut rezultate economice pozitive salarizarea în acord global n-a luat încă amploare de generalizare. Salarizarea în acord global a luat o mai mare extindere in domeniul activităţii de proiectare , 93 la sută din totalul proiectanţilor lucrează în acord global cu plata pe lucrări în proiectare. Eficienţa economică şi-a găsit concretizarea în depăşirea productivităţii muncii cu aproape 20 la sută şi reducerea costului proiectării cu 7,5 la sută în medie faţă de 1970 ; în acelaşi timp, cîştigul mediu pe proiectant a crescut cu circa 30 la sută. In activitatea de construcţii-montaj din unităţile subordonate comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi municipiului Bucureşti, din totalul muncitorilor numai 47,68 la sută lucrează în acord global, ceea ce reprezintă foarte puţin faţă de posibilităţile şi condiţiile create. Deşi din numărul total al contractelor încheiate la începutul trimestrului III, circa 1000 erau executate înainte de termen — ceea ce dovedeşte eficienţa salarizării în acord global — acţiunea de contractare s-a îndreptat de regulă către echipe cu efective mici, pentru executarea unor lucrări cu pondere cantitativă şi valorică mică şi nu către brigăzi complexe dimensionate pentru executarea unor părţi de obiecte sau obiective întregi. Practica arată că acordul global a luat extindere acolo unde conducerile organizaţiilor de constrcţii-montaj au creat condiţii normale de desfăşurare a lucrări(Continuare în pag. 3-a) întreprinderea de stat pentru comerţ exterior „Tehnoforestexport" a fost distinsă cu: „premiul immmmi de promovare“ pentru exportul de mobile . Un juriu al Institutului Internaţional de Promovare şi Prestigiu, în frunte cu Christian Fineau, fost prim-ministru al Franţei, a decernat ieri întreprinderii româneşti „TEHNOFORESTEXPORT“, „PREMIUL INTERNAŢIONAL DE PROMOVARE“ pentru exportul de mobilă şi industrializarea lemnului. înmînarea înaltei distincţii, în saloanele Hotelului Intercontinental, a avut loc în prezenţa unor personalităţi de frunte din viaţa politică şi economică a ţării noastre. Au participat Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, membri ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale economice, întreprinderi de comerţ exterior şi combinate de industrializare a lemnului. Au asistat şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in România, alţi membri ai corpului diplomatic, ziarişti. Salutînd prezenţa în Capitală a reprezentanţilor Institutului internaţional de la Geneva, ministrul industriei lemnului, Mihai Suder, a relevat că această distincţie reprezintă o recunoaştere, pe plan internaţional, a progresului şi dezvoltării industriei lemnului din ţara noastră, cunoscută in lume prin calitatea şi ritmul rapid de creştere a exportului. In alocuţiunea rostită cu prilejul înmînării distincţiei, dl. Christian Fineau A ADUS UN OMAGIU PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, PENTRU CONTRIBUŢIA PERSONALA DEOSEBITĂ LA DEZVOLTAREA INDUSTRIEI, LA PROGRESUL GENERAL AL ŢARII, LA CREŞTEREA PRESTIGIULUI ROMÂNIEI ÎN LUME. Pădurile — bogăţie recunoscută a României socialiste — ocupă 6,4 milioane hectare, circa 27 la sută din suprafaţa ţării ; industria lemnului este o ramură cu vechi şi bogate tradiţii in ţara noastră. Din totdeauna produsele lemnoase au ocupat un loc de frunte în exportul românesc, în trecut însă lemnul a fost valorificat în primul rînd sub formă de cherestea şi produse lemnoase cu un grad scăzut de prelucrare industrială. Industria lemnului, ca de altfel întreaga noastră economie, a cunoscut o puternică dezvoltare şi adînci transformări abia în anii socialismului. Numai in ultimii 10 ani au fost construite şi date în funcţiune 19 complexe pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului şi peste 20 mari fabrici de mobilă. Dezvoltarea producţiei româneşti de mobilă a avut loc ţinîndu-se seama de cerinţele crescînde atît pe piaţa internă cit şi pe piaţa mondială. în 1970, in ţara noastră s-a realizat o producţie de mobilă de aproape a ori mai mare decit în 1960. O dată cu creşterea cantitativă s-au obţinut rezultate însemnate în direcţia lărgirii ga-NICOLAE BIVOLU (Continuare în pag. a 5-a) ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦«♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ŞEDINŢA 99 COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi conducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a examinat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi proiectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie supuse spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din producţia internă în medie cu 22 la sută şi la televizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Executiv a trasat Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini sarcina de a elabora un program de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organizare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii care urmează să fie puse în funcţiune în actualul cincinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi întreprinderi pentru folosirea mai bună a capacităţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schimbului doi şi trei de lucru în industrie. In încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele probleme ale activităţii curente. Primire la Consiliul Central al U.G.S.R. Marţi dimineaţa, tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a primit delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Polonă care a făcut o vizită de schimb de experienţă în ţara noastră. Din delegaţie au făcut parte Kazimierz Czerwinski, membru al Consiliului Central al Sindicatelor din R. P Polonă, şeful secţiei economice a C.C.S., conducătorul delegaţiei, Romuald Materski, adjunct al secţiei pentru problemele de cultură şi presă, Henryk Mizera, adjunctul secţiei organizatorice, Mieczyslaw Zaziemski, adjunctul secţiei pentru problemele sociale, şi Zbigniew Bylkca, activist la secţia internaţională a C.C.S. din R. P. Polonă. La primire a participat Petru Despot, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., prim-adjunct al preşedintelui Consiliului pentru problemele economice şi pregătirii profesionale al Consiliului Central al U.G.S.R. A fost de faţă, de asemenea, Edward Rakicki, consilier al ambasadei R. P. Polone la Bucureşti. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească.