Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)
1972-01-03 / nr. 7505
Pagina a 2-a MUNCA Luni 3 ianuarie 1972 FOCUL NESTINS AL MUNCII, izvorul permanent al satisfacțiilor, bunăstării și bucuriei La Porțile de Fier. Două premiere la început de an nou In naptea Anului Nou,, muncitorii, tehnicienii și inginerii de la Sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier au finalizat unele lucrări hidrotehnice și electrice complexe, începute cu cîteva zile în urmă, ceea ce a creat posibilitatea sporirii substanțiale a producției de energie electrică. Sărbătorind Revelionul prin muncă, colectivul din tura de serviciu condus de inginerul Nicolae Brăilescu și maistrul Constantin Bălănescu, de la Centrala hidroelectrică, a înregistrat la ora zero a anului 1972 — împreună cu colegii iugoslavi — ridicarea pentru prima dată a nivelului lacului de acumulare la cota 65,55 m deasupra Mării Adriatice, extinderea totodată a lacului de acumulare pe lungimea de 160 kilometri. Creșterea nivelului lacului de acumulare a contribuit la sporirea producției obținută în 24 de ore, de fiecare turbină, cu cîteva sute de mii de kWh energie electrică, față de media realizată în ultima zi a anului 1971. ...In dimineața Anului Nou, cînd tura de serviciu a ieșit din schimb, contoarele de energie din centrala hidroelectrică indicau : 2,6 miliarde kWh energie electrică pulsată în sistemul energetic național, de la data intrării în funcțiune a primei turbine. (Ion Mitric, coresp. ziarului MUNCA). Instalațiile complexului de piroliză funcționează la parametrii proiectați Complexul de piroliză — „inima întreprinderii“, cum obișnuiesc să-l numească lucrătorii Grupului industrial de petrochimie Pitești — a funcționat din în ultimele zile ale 1971 și primele două anului zile din 1972 la capacitatea proiectată. Pe maistrul Alexandru Pălăgieșu de la instalația de butadienă, hotarul dintre ani l-a găsit la pupitrul de comandă, urmărind cu atenție parametrii tehnologici ai instalației. Profitînd de o clipă de răgaz, el a urat oamenilor din subordine — operatori chimiști, mecanici, electricieni — tradiționalul „La mulți ani !". La instalațiile de olefine I și II, ca și la cea de aromate, unde, de asemenea, procesul de producție s-a desfășurat continuu, maiștrii de schimb Ion Stan, Aurel Muscă și Nicolae Cristea și-au strîns bărbătește mîinile, urîndu-și mari succese în 1972. Inginerul Ion Caval, președintele comitetului sindical de secție ne spunea că muncind cu hărnicie și pricepere, colectivele schimburilor care au lucrat în primele 2 zile ale noului an au realizat peste 200 tone cantități de etilenă, propilenă, butadienă, produse aromate și benzine peste plan (Dumitru Surcea, coresp. ziarul MUNCA) Secretar performanțelor Pentru lucrătorii fermei zootehnice „Dancu“ din cadrul I.A.S. Miroslava, fermă care deține recordul pe țară la producția de lapte pe cap de vacă furajată, anul 1972 a început încă de pe la mijlocul lunii noiembrie, cînd au realizat planul anual, respectînd în acest nuanțele anilor fel perforanteriori. „Secretul acestor performanțe într-un sector atît de dificil constă, așa după cum ne-a mărturisit dr. Vasile Hrițcu, șeful fermei, în „respectarea cu sfințenie a programului de furajare, mulgere și odihnă al fiecărei vaci, program asigurat de îngrijitorii mulgători cum sunt Gheorghe Lungu, Erou al Muncii Socialiste, Adam Sinoc, Ludovic Hușanu, Constantin Matei și mulți alții“. Ultima zi a lui 1971 și primele două ale lui 1972. In formă totul s-a desfășurat sub semnul celei mai depline ordini, depășinduse așteptările. Așa se face că s-a obținut o producție de lapte peste cea planificată, că cei 12 viței de rasă născuți în aceste zile sunt frumoși și sănătoși. Singurul lucru „anormal“ l-a constituit prezența în fermă a mulgătorului Gheorghe Lungu, care deși era liber, nu a vrut să plece, îi era teamă ca nu cumva, tocmai în aceste zile, alt mulgător, Gheorghe Sekely, și el Erou al Muncii Socialiste, cu care de aproape un an se află în concurs, să nu-l întreacă. Cu astfel de oameni nu este de mirare că ferma „Dancu“ deține recordul pe țară la producția de lapte. (Ion Filip, coresp. ziarului MUNCA) Muncă rodnică la sondele din Oltenia La sonda de la Vîrteju, ca și la celelalte din cadrul Întreprinderii de foraj Craiova, instalațiile au funcționat continuu și cu spor în primele două zile ale lui 1972. Prezent la datorie în noaptea Anului Nou, sondorul șef Constantin Tolea și-a strîns pentru o clipă echipa în jurul său urîndu-le tovarășilor săi de muncă „La mulți ani cu sănătate!“ Apoi fiecare s-a îndreptat din nou spre locurile de muncă, veghind la buna funcționare a instalației... Tovarășul Pantelimon Ciobanu, inginer șef al întreprinderii de foraj Craiova ne informează că la toate instalațiile de foraj din Oltenia activitatea s-a desfășurat in bune condiții in primele 2 zile ale noului an, înregistrîndu-se peste 1000 m forați. Aceasta constituie încă o dovadă că petroliștii din Oltenia sunt hotăriți să îndeplinească exemplar sarcinile de pian pe anul 1972, care cresc cu ÎS la sută față de anul trecut. (Elena Turcu, coresp. ziarului MUNCA) Toast pentru feroviari In clipa solemnă cînd aproape toată omenirea de pe pămîntul românesc, cu cupele pline de licoare întîmpina noul an cu cîntece și joc, mulți dintre lucrătorii căilor ferate se aflau la datorie, veghind continuu pentru o perfectă circulație a trenurilor de marfă și călători. Pe cîțiva dintre aceștia i-am cunoscut chiar la locul de muncă. Era ora 23,55, cu cinci minute pînă la încheierea anului — primul an al actualului omLa ferestrele impunătoarei clădiri a modernului spital din Constanța luminile au străjuit în noaptea de Revelion ca și în celelalte nopți obișnuite. Medici, asistente medicale, surori și infirmiere au vegheat la sănătatea celor internați, cu conștiinciozitatea și dăruirea caracteristice nobilei lor profesiuni. ...Sîntem în secția medicală condusă de dr. Constantin Dima. Ne oprim la căpătâiul unei bolnave. De pe fișa din care medicul constată cu satisfacție temperatura normală înscrisă de sora din garda de noapte, îi aflăm și numele : Maria Nicolae, muncitoare la Fabrica integrată de lîna. — Ați avut o noapte liniștită ? — A fost o noapte cît un cinal. Intr-unul din birourile Depoului de locomotive C.F.R. București-călători am întîlnit pe șefii de tură Mircea Ravliuc, Nicolae Ciobotaru și telefonista Rodica Plocan care se uitau nerăbdători la ceasul din perete. Păreau emoționați, puțin neliniștiți. Era și firesc. Cînd aproape întreaga țară va ridica paharul în cinstea anului 1972, ei vor trebui să asigure locomotivele Diesel electrice și hidraulice primelor trenuri an — vine replica bolnavei, care încearcă un sentiment de bună dispoziție. Ne relatează apoi cum la începutul serii „a făcut“ o criză hepatică pe care medicul de gardă și asistenta i-au înlăturat-o curînd prin îngrijirile date. ...Noul an a găsit-o liniștită, calmă, privind cu încredere în ochii încurajatori ai cadrelor medicale din jur. Dar cîte asemenea „fapte diverse“, obișnuite nopilor de veghe la căpătîiul bolnavilor din spitalul constănțean n-ar mai putea fi consemnate ? Noaptea de trecere spre noul an a fost aidoma celor obișnuite în care grija pentru sănătatea oamenilor a devenit... obișnuită. (Gheorghe Dima, coresp. Ziarului MUNCA). de călători care vor pleca la ora fixată prin grafic din marea poartă țării — stația feroviară a București- Nord. Momentul acela l-au așteptat mult, l-au dorit cu înfrigurare, iar acum sunt fericiți că tura de serviciu i-a ajutat să-l poată trăi. Primele electrice locomotive Diesel pentru trenurile de călători 605 și 5007, care plecau în primul minut al noului an, conduse de mecanicii Ion de Dumitru Burciu, ajutat R. Iacob și Gheorghe Dima, ajutat de Ion Mustață au fost asigurate din timp... Dar glasul fluierelor subțiri ale locomotivelor Diesel electrice și hidraulice străpungeau liniștea nopții. Cei trei oameni din biroul șefului de tură își strîngeau mîinile, se îmbrățișau, își urau „la mulți ani“. In acel moment însă, în goana trenului, care plecase din stația Stîlpu, își strîngeau mîinile și mecanicul dieselist Gheorghe Savu și ajutorul de mecanic Nicolae Gîrbu care conduceau personalul 7 002, sau mecanicul Gheorghe Șerdin cu ajutorul său Tudor Rîmniceanu, între stațiile Ploiești-Triaj și Brazi care conduceau personalul 5 302. Aceste două trenuri au ajuns la destinație cu cîteva minute mai înainte. De altfel, în prima zi a noului an, toate trenurile de călători au sosit în stația București Nord la ora fixată în graficul de circulație. De aceea , costăm pentru cei ce aleargă permanent pe drumurile de fier ale patriei. MIRCEA NOVAC De veghe sănătății oamenilor Aveți legătura la telefon cu... „Alo, poșta, Tîrgu-Mureșul ? Vă rog o legătură telefonică... Am de transmis o telegramă“. Telefonistele Viorica Botoș, Sara Elena, Ana Balasz, Apa Ilona, ca și telegrafistele Ecaterina Szalași, Judith Demeter au răspuns prompt și sigur apelurilor și comunicărilor, mai frecvente ca oricînd în noaptea de Revelion : „Vă servim comanda, aveți Bucureștiul, Reșița, Constanța, Iașul...“. Și astfel, pînă în zorii primei zile a anului, peste 5 000 de oameni s-au „întîlnit“ și auzit reciproc, și-au împărtășit celor dragi, prin intermediul telefonului și telegrafului, gîndurile și sentimentele. Cu toții au avut un gînd bun și o urare pentru telefonistele și telegrafistele care în această frumoasă noapte de Revelion au lucrat „cu foc continuu“. (Viorel Megheș, coresp. ziarului MUNCA). Lumină, ghirlande multicolore, veselie, belșug. Sala restaurantului „Cazino“ din Galați a reunit la tradiționala cumpănă dintre ani, aproape 300 de constructori de nave împreună cu familiile lor. De pe o estradă se aude tradiționalul plugușor . ..Aho ! Aho ! Dragi navaliști...“ Este momentul cînd datina a sintetizat pentru cei prezenți fragmente din frumusețea muncii desfășurată pe parcursul anului ce-și scurgea ultimele momente, cît și dorințele pentru 1972 ale acestui colectiv, hotărît să ridice la cote superioare prestigiul de care se bucură. Inginerul Dumitru Anghel, șef de secție, maistrul Tănase Jeleș de la sectorul mecanic șef, Nica Stoian, președinte de comitet sindical de secție, sau ajustorul Aurel Istrate, toți cei prezenți ciocnesc paharele în cinstea oamenilor șantierului, fiecare dorind colegilor sănătate și sper la muncă în noul an — 1972. Constructorii de nave din Galați au petrecut un Revelion frumos și îmbelșugat, plin de voie bună, pe măsura succeselor obținute în 1971, pe măsura obiectivelor ce și le-au propus pentru 1972. (Mircea Cișman, coresp. ziarului MUNCA). Aho! aho! dragi navaliști... Reverinul la uzinele „23 August“ (Urmare din paga 1-a) lăcătușul Gheorghe Butuc, de curînd Erou al Muncii Socialiste, ridicase tocmai paharul să ciocnească pentru fericirea și îmbelșugarea noului an. L-am așteptat să-și termine urarea Și m-am apropiat. „Doresc nespus ca în noul an să reușesc să formez din toți tinerii pe care îi am în echipă muncitori destoinici“ — ne-a spus . Toată noaptea a domnit veselia. S-a dansat și s-a ciitat „pentru tot anul“. Mesele au fost îmbelșugate, vinul ban, muzica și gustul celor tineri ca și Vi gustul celor mai vîrstnic. Totul a fost bine organizat, bine gospodărit, astfel că noul an începe cu un optimism desăvîrșit. Adresăm muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor, tuturor oamenilor muncii de la uzinele „23 August“ urări de noi succese și tradiționalul „La mulți ani!“ Entuziasm și fericire în județul Sibiu sărbătorirea Noului An s-a desfășurat sub semnul cinstirii celor care prin efortul lor au înscris noi fapte în cartea de onoare a muncii. O atmosferă entuziastă, plină de bucurie, am întîlnit la Cisnădie, orașul textiliștilor de la poalele Măgurei. Aici, în universul de lumini al bucuriei și tinereții, printre mese încărcate din belșug cu bucate alese, plugușorul și sorcova au exprimat calde urări de sănătate și fericire pentru cei peste 200 fruntași în producție, pentru cei peste 500 evidențiați în întrecerea socialistă, pentru toți muncitorii, maiștrii, tehnicienii, inginerii și funcționarii acestei cunoscute uzine producătoare de covoare de o rară frumusețe. în orașul de pe malul Cibinului, în sala cantinei Grupului de accesorii pentru industria ușoară, am întîlnit vechi cunoscuți de la întreprinderea „Flamura Roșie“. Erau prezenți acolo cu familiile lor muncitorul lăcătuș Herțoiu, maistrul Gheorghe Caracioni, maistrul Nicolae forjor Dumitru Bejan, muncitorul Ion Nagy, muncitoarele fruntașe Lia Bozdoc, Maria Popa III, de la secția stilouri, inginerul Busuioc Dumitru, directorul unității, Ion Soloiu, secretarul organizației de partid, Georgeta Istrate, președinți la comitetului sindicatului. Evident, nu lipseau nici de aici optimismul și frumusețea urării „La mulți ani !“, rostită în aceste clipe întru lauda izbînzilor din anul trecut, netezirea drumului pentru succeselor care vor veni în 1972. (Ion Vidrighin, coresp. ziarului MUNCA). Clipe de neuitat Moderna cantină restaurant a Uzinei mecanice din Timișoara, obiectiv inaugurat cu numai cîteva luni în urmă, a constituit un cadru plăcut și intim pentru petrecerea Revelionului. Peste 400 de muncitori, ingineri și tehnicieni din uzina amintită — români, germani, maghiari și sîrbi — care împreună construiesc și trimit întreprinderilor, șantierelor porturilor țării o gamă vași riată de mașini de ridicat și transportat, au venit aici împreună cu familiile lor pentru a petrece Revelionul I-am recunoscut pe numeroși fruntași în producție printre care sudorul Simion Hanganu, lăcătușii Ion Știube și Francisc Bartók, sculerii Ion Niță și Carol Hubert, maiștrii Ion Lăzăreanu și Otto Milentovici, care au contribuit în egală măsură la îndeplinirea sarcinilor din primul an al cincinalului cu 14 zile mai devreme, la obținerea unei producții suplimentare de 27 milioane lei, la realizarea și livrarea peste prevederi a 70 de utilaje diferite. Cînd semnalele orologiului vesteau sosirea noului an, inginerul Ionițăgiu, directorul general Baai uzinei, deputat în Marea Adunare Națională, a felicitat pe cei prezenți pentru succesele obținute și le-a urat ca în noul an să facă un pas și mai însemnat pe calea afirmării uzinei, a tînărului și talentatului său colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni. Pînă spre zorii zilei cele 400 de familii de oameni ai muncii au cîntat și au dansat. Și pentru ca bucuria să fie deplină masa a fost îmbelșugată, vinul bun și încrederea în noul an deplină. (Ion Nițu, coresp. ziarului MUNCA). Dans, antren și multă, multă tinerețe la Ateneul tineretului al sectorului 1 din Capitală Sus la munte intr-o cabană Ca în fiecare an, numeroși iubitori ai drumeției au intîmpinat noul an la cabanele din Munții Bucegi, care și-au primit oaspeții pregătite de sărbătoare. Meniuri bogate, muzică și bună dispoziție au creat o ambianță plăcută care i-a antrenat pe toți cei prezenți să petreacă cu multă veselie pînă in zorii zilei. La cabana „Poiana Izvoarelor“ au petrecut revelionul peste 80 de persoane din care o mare parte din Capitală. Printre ei se aflau tehnicianul Telu Butu, Mariana Pop, oficiantă, Ion Preda, tehnician și alții de la Direcția de telecomunicații a municipiului București. Cabana Diham a găzduit un grup de turiști din întreprinderile bucureștene — Fabrica de confecții, F.M.U.A.B., Institutul de studii și proiectări electrotehnice. De asemenea, la „Gara Diham“, cabană de joasă altitudine, au întîmpinat sosirea noului an numeroase familii printre care : Vasile Caroliu, tehnician la uzinele „23 August“, Vasile Suciu, de la IPROFIL București, Alexandru Vass de la Întreprinderea de instalații montaj izotopi etc. Zilele de 1 și 2 ianuarie 1972 au fost folosite pentru schi, săniuș și diverse excursii în frumosul peisaj al munților, împodobit și el de sărbătoare în mantia albă a zăpezii. ȘTEFAN ALBESCU Cabana „Poiana izvoarelor“ in ajunul noului an Printre constructorii de autocamioane și tractoare Cîtva timp, în noaptea Revelionului ne-am aflat printre numeroșii muncitori, ingineri și tehnicieni de la două mari uzine constructoare de mașini din Brașov — „Steagul Roșu“ și „Tractorul“ — veniți să sărbătorească roadele muncii din primul an al cincinalului, să închine un pahar cu vin în cinstea lui 1972. Pentru harnicii constructori de autocamioane — a reuniți acum în marea sală cantinei-restaurant din uzina lor — anul 1971 a fost plin de satisfacții. Pentru activitatea susținută, pentru succesele obținute colectivul de aici a fost distins, cu prilejul aniversării a 50 de ani de existență a uzinei, cu „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. „Această înaltă cinstire a muncii noastre, ne-au declarat toți cei cu care am vorbit în noaptea de Revelion, printre care muncitorul Dumitru Matei, maistrul Dionisie Orban, turnătorul Aurel Rusu, înseamnă un puternic îndemn de a ridica uzina în acest cincinal și în viitor pe treptele unei înalte productivități în construcția autocamioanelor“. La cantina-restaurant a constructorilor de tractoare se ridicau paharele pline cu vin în cinstea aniversării a 25 de ani de la fabricația primului tractor românesc. Din orașul de la poalele Tîmpei au plecat in acest sfert de veac peste 300 000 tractoare, de diferite tipuri, în țară și în alte 60 de țări de pe glob. Contemplînd rezultatele excepționale obținute — pentru care uzina a obținut „Ordinul Muncii“ clasa I, constructorii de tractoare știu că vor trebui să-și încordeze din plin forțele, că vor avea de atins noi culmi ale măiestriei pentru a menține prestigiul tractorului românesc în lumea întreagă. Sudorul Aurel Chiș, lăcătușul Vasile Catargiu, strungarul Dumitru Ene, maistrul Alexandru Gîrtea, inginerul Romulus Ghia, sunt doar cîțiva dintre interlocutorii noștri, care ne-au rugat acum, de Revelion, să consemnăm angajamentul lor că in anul 1972 vor munci mai bine, cu mai mult spor Ghie Mihalea, coresp. ziarului MUNCA) Un an de intens patos creator După datina străbună, Clujul cu cei peste 200 000 de locuitori — români, maghiari și de alte naționalități, a sărbătorit noul an cu satisfacția împlinirii marilor dorințe. Pretutindeni, de Revelion s-a adus cinstire muncii, ce dă mai multă frumusețe și plinătate vîrstei noi a patriei socialiste. Cinstire muncii și creației au adus în acest nou început de an numeroși oameni de știință și cadre didactice reuniți la Revelionul de la Casa Universitarilor. Cu acest prilej am reținut unele gînduri semnificative. Fizicieni, matematicieni, chimiști, istorici, filologi, medici, biologi, toți cei cu care am vorbit și-au mărturisit satisfacția de a fi adus în 1971 contribuții de preț la progresul științei și învățămîntului românesc, și și-au afirmat certitudinea că 1972 va fi un an și mai rodnic, cu mai multe împliniri. Profesor dr. docent Ștefan Pascu, membru corespondent al Academiei, rectorul Universității „Babeș- Bolyai“, conf. dr. Constantin Olah, decanul Facultății de studii economice, conf. dr. Virgil Tamaș de la Institutul agronomic „Dr. Petru Groza“, fizicianul Alexandru Nicula alții și-au mărturisit constingerea că 1972 va fi pentru ei, ca și pentru întregul corp de profesori și cercetători clujeni, un an de intens patos creator, de febrilă, înnoitoare și responsabilă angajare în fructificarea mai bună a talentului și creației științifice. Cochetele vile din stațiunile de odihnă din Sinaia, Bușteni, Cheia, cabanele din Bucegi, ce aparțin Oficiului județean de turism și odihnă Prahova, au găzduit, în noaptea de Revelion, peste 6 000 de iubitori ai munților. Oameni de vîrste și profesii diferite, veniți de la București, Ploiești, Craiova, Satu Mare, Constanța, Iași au întîmpinat anul 1972 ciocnind paharele cu șampanie în jurul meselor pline din belșug cu tradiționalele bucate românești. Peste tot, la Caraiman, unde se aflau peste 370 de constructori de utilaj petrolier din Ploiești și la vila „Dorul meu“ din Bușteni, unde s-au grupat cei veniți de la Uzinele de mașini grele din București, în cabanele „Poiana Stînii“ și „Zănoaga“, care au găzduit cercetători de la Institutul de căi ferate și lucrători de la telefoane, in toate vilele și cabanele. Revelionul fost petrecut cu multă veamelie. S-a cîntat, s-a dansat. Nu au lipsit nici tradiționalele colinde. Pe străzile Sinaiei ore întregi colindăîn pregătirea calitativă intelectualității noastre de a mîine. (Marin Oprea, coresp. ziarului MUNCAtorii, cu un plug tras de boi, au vestit tuturor venirea Noului An, urîndu-le sănătate, belșug. „Am trecut ore de neuitat, pene mărturisea tehnologul Ion Iomescu de la uzinele „1 Mai“ din Ploiești, care a venit la Bușteni cu familia și tovarășii de muncă. Avem numai cuvinte de mulțumire la adresa gazdelor“. Păreri asemănătoare au avut și frezorul Ion Mihai, strungarul Mișu Oprescu, maistrul Gheorghe Miu de la aceeași uzină, inginerul Radu Rusu, de la Institutul de cercetări pentru prelucrarea țițeiului din București, și mulți alții. Revelionul a constituit pentru unii și un bun prilej de excursii. Cei care au urcat din Sinaia cu telefericul la cota 2006 au întîmpinați de un nou fost obiectiv turistic „Virful cu Dor“, dat în folosință în noaptea Revelionului. Aici, în afara spațiului de cazare funcționează un restaurant și un bar cu o capacitate de peste 240 de locuri. (Lucian Bărbieri, coresp. ziarului MUNCA). Veselie pe Valea Prahovei