Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-03 / nr. 7505

Pagina a 2-a MUNCA Luni 3 ianuarie 1972 FOCUL NESTINS AL MUNCII, izvorul permanent al satisfacțiilor, bunăstării și bucuriei La Porțile de Fier. Două premiere la început de an nou In naptea Anului Nou,, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii de la Sistemul hi­droenergetic și de navigație Porțile de Fier au finalizat unele lucrări hidrotehnice și electrice complexe, în­cepute cu cîteva zile în urmă, ceea ce a creat posi­bilitatea sporirii substan­țiale a producției de ener­gie electrică. Sărbătorind Revelionul prin muncă, colectivul din tura de serviciu condus de inginerul Nicolae Brăilescu și maistrul Constantin Bă­­lănescu, de la Centrala hi­droelectrică, a înregistrat la ora zero a anului 1972 — împreună cu colegii iugo­slavi — ridicarea pentru prima dată a nivelului la­cului de acumulare la cota 65,55 m deasupra Mării A­­driatice, extinderea totoda­tă a lacului de acumulare pe lungimea de 160 kilome­tri. Creșterea nivelului la­cului de acumulare a con­tribuit la sporirea produc­ției obținută în 24 de ore, de fiecare turbină, cu cîteva sute de mii de kWh energie electrică, față de media realizată în ultima zi a anu­lui 1971. ...In dimineața Anului Nou, cînd tura de serviciu a ieșit din schimb, contoa­rele de energie din centrala hidroelectrică indicau : 2,6 miliarde kWh energie elec­trică pulsată în sistemul e­­nergetic național, de la data intrării în funcțiune a pri­mei turbine. (Ion Mitric, coresp. ziarului MUNCA). Instalațiile complexului de piroliză funcționează la parametrii proiectați Complexul de piroliză — „inima întreprinderii“, cum obișnuiesc să-l numească lucrătorii Grupului indus­trial de petrochimie Pitești — a funcționat din în ultimele zile ale 1971 și primele două anului zile din 1972 la capacitatea proiectată. Pe maistrul Alexandru Pălăgieșu de la instalația de butadienă, hotarul din­tre ani l-a găsit la pupi­trul de comandă, urmărind cu atenție parametrii teh­nologici ai instalației. Pro­­fitînd de o clipă de răgaz, el a urat oamenilor din subordine — operatori chi­­miști, mecanici, electricieni — tradiționalul „La mulți ani !". La instalațiile de olefine I și II, ca și la cea de aro­mate, unde, de asemenea, procesul de producție s-a desfășurat continuu, maiș­trii de schimb Ion Stan, Aurel Muscă și Nicolae Cristea și-au strîns bărbă­tește mîinile, urîndu-și mari succese în 1972. Inginerul Ion Caval, pre­ședintele comitetului sin­dical de secție ne spunea că muncind cu hărnicie și pricepere, colectivele schimburilor care au lucrat în primele 2 zile ale nou­lui an au realizat peste 200 tone cantități de etilenă, propilenă, butadienă, pro­duse aromate și benzine peste plan (Dumitru Sur­cea, coresp. ziarul MUN­CA) Secretar performanțelor Pentru lucrătorii fermei zootehnice „Dancu“ din cadrul I.A.S. Miroslava, fermă care deține recordul pe țară la producția de lapte pe cap de vacă fura­jată, anul 1972 a început încă de pe la mijlocul lu­nii noiembrie, cînd au rea­lizat planul anual, respec­­tînd în acest nuanțele anilor fel perfor­anteriori. „Secretul acestor perfor­manțe într-un sector atît de dificil constă, așa după cum ne-a mărturisit dr. Vasile Hrițcu, șeful fermei,­ în „respectarea cu sfințe­nie a programului de fura­jare, mulgere și odihnă al fiecărei vaci, program asi­gurat de îngrijitorii mul­gători cum sunt Gheorghe Lungu, Erou al Muncii So­cialiste, Adam Sinoc, Lu­dovic Hușanu, Constantin Matei și mulți alții“. Ultima zi a lui 1971 și primele două ale lui 1972. In formă totul s-a desfă­șurat sub semnul celei mai depline ordini, depășindu­­se așteptările. Așa se face că s-a obținut o producție de lapte peste cea planifi­cată, că cei 12 viței de rasă născuți în aceste zile sunt frumoși și sănătoși. Singurul lucru „anormal“ l-a constituit prezența în fermă a mulgătorului Ghe­orghe Lungu, care deși era liber, nu a vrut să plece, îi era teamă ca nu cumva, tocmai în­ aceste zile, alt mulgător, Gheorghe Sekely, și el Erou al Muncii Socia­liste, cu care de aproape un an se află în concurs, să nu-l întreacă. Cu ast­fel de oameni nu este de mirare că ferma „Dancu“ deține recordul pe țară la producția de lapte. (Ion Filip, coresp. ziarului MUNCA) Muncă rodnică la sondele din Oltenia La sonda de la Vîrteju, ca și la celelalte din ca­drul Întreprinderii de fo­raj Craiova, instalațiile au funcționat continuu și cu spor în primele două zile ale lui 1972. Prezent la datorie în noaptea Anului Nou, sondorul șef Constan­tin Tolea și-a strîns pen­tru o clipă echipa în jurul său urîndu-le tovarășilor săi de muncă „La mulți ani cu sănătate!“ Apoi fie­care s-a îndreptat din nou spre locurile de muncă, ve­ghind la buna funcționare a instalației... Tovarășul Pantelimon Ciobanu, inginer șef al în­treprinderii de foraj Craio­va ne informează că la toate instalațiile de foraj din Oltenia activitatea s-a desfășurat in bune condiții in primele 2 zile ale nou­lui an, înregistrîndu-se peste 1000 m forați. Aceasta constituie încă o dovadă că petroliștii din Oltenia sunt hotăriți să în­deplinească exemplar sar­cinile de pian pe anul 1972, care cresc cu ÎS la sută față de anul trecut. (Elena Turcu, coresp. ziarului MUNCA) Toast pentru feroviari In clipa solemnă cînd a­­proape toată omenirea de pe pămîntul românesc, cu cupele pline de licoare în­­tîmpina noul an cu cîntece și joc, mulți dintre lucrăto­rii căilor ferate se aflau la datorie, veghind continuu pentru o perfectă circulație a trenurilor de marfă și că­lători. Pe cîțiva dintre a­­ceștia i-am cunoscut chiar la locul de muncă. Era ora 23,55, cu cinci minute pînă la încheierea anului — primul an al actualului om­­La ferestrele impunătoa­rei clădiri a modernului spital din Constanța lumi­nile au străjuit în noaptea de Revelion ca și în cele­lalte nopți obișnuite. Me­dici, asistente medicale, su­rori și infirmiere au ve­gheat la sănătatea celor internați, cu conștiinciozi­tatea și dăruirea caracte­ristice nobilei lor profesi­uni. ...Sîntem în secția medi­cală condusă de dr. Cons­tantin Dima. Ne oprim la căpătâiul unei bolnave. De pe fișa din care medicul constată cu satisfacție tem­peratura normală înscrisă de sora din garda de noap­te, îi aflăm și numele : Ma­ria Nicolae, muncitoare la Fabrica integrată de lîna. — Ați avut o noapte li­niștită ? — A fost o noapte cît un cinal. Intr-unul din birou­rile Depoului de locomotive C.F.R. București-călători am întîlnit pe șefii de tură Mircea Ravliuc, Nicolae Ciobotaru și telefonista Ro­­dica Plocan care se uitau nerăbdători la ceasul din perete. Păreau emoționați, puțin neliniștiți. Era și fi­resc. Cînd aproape întreaga țară va ridica paharul în cinstea anului 1972, ei vor trebui să asigure locomoti­vele Diesel electrice și hi­draulice primelor trenuri an — vine replica bolna­vei, care încearcă un sen­­timent de bună dispoziție. Ne relatează apoi cum la începutul serii „a făcut“ o criză hepatică pe care me­dicul de gardă și asistenta i-au înlăturat-o curînd prin îngrijirile date. ...Noul an a găsit-o li­niștită, calmă, privind cu încredere în ochii încura­jatori ai cadrelor medicale din jur. Dar cîte asemenea „fap­te diverse“, obișnuite nop­­­ilor de veghe la căpătîiul bolnavilor din spitalul constănțean n-ar mai pu­tea fi consemnate ? Noaptea de trecere spre noul an a fost aidoma ce­lor obișnuite în care grija pentru sănătatea oameni­lor a devenit... obișnuită. (Gheorghe Dima, coresp. Ziarului MUNCA). de călători care vor pleca la ora fixată prin grafic din marea poartă țării — stația feroviară a București- Nord. Momentul acela l-au așteptat mult, l-au dorit cu înfrigurare, iar acum sunt fericiți că tura de serviciu i-a ajutat să-l poată trăi. Primele electrice locomotive Diesel pentru trenurile de călători 605 și 5007, care plecau în primul minut al noului an, conduse de me­canicii Ion de Dumitru Burciu, ajutat R. Iacob și Gheorghe Dima, ajutat de Ion Mustață au fost asigu­rate din timp... Dar glasul fluierelor sub­țiri ale locomotivelor Die­sel electrice și hidraulice străpungeau liniștea nopții. Cei trei oameni din biroul șefului de tură își strîngeau mîinile, se îmbrățișau, își urau „la mulți ani“. In acel moment însă, în goa­na trenului, care plecase din stația Stîlpu, își strîn­geau mîinile și mecanicul dieselist Gheorghe Savu și ajutorul de mecanic Nico­lae Gîrbu care conduceau personalul 7 002, sau meca­nicul Gheorghe Șerdin cu a­­jutorul său Tudor Rîmni­­ceanu, între stațiile Plo­­iești-Triaj și Brazi care conduceau personalul 5 302. Aceste două trenuri au a­­juns la destinație cu cîteva minute mai înainte. De alt­fel, în prima zi a noului an, toate trenurile de călători au sosit în stația București Nord la ora fixată în grafi­cul de circulație. De aceea , costăm pentru cei ce a­­leargă permanent pe dru­murile de fier ale patriei. MIRCEA NOVAC De veghe sănătății oamenilor Aveți legătura la telefon cu... „Alo, poșta, Tîrgu-Mure­­șul ? Vă rog o legătură te­lefonică... Am de transmis o telegramă“. Telefonistele Viorica Botoș, Sara Elena, Ana Balasz, Apa Ilona, ca și telegrafistele Ecaterina Szalași, Judith Demeter au răspuns prompt și sigur a­­pelurilor și comunicărilor, mai frecvente ca oricînd în noaptea de Revelion : „Vă servim comanda, aveți Bucureștiul, Reșița, Con­stanța, Iașul...“. Și astfel, pînă în zorii pri­mei zile a anului, peste 5 000 de oameni s-au „în­tîlnit“ și auzit reciproc, și-au împărtășit celor dragi, prin intermediul telefonu­lui și telegrafului, gîndurile și sentimentele. Cu toții au avut un gînd bun și o urare pentru telefonistele și tele­grafistele care în această frumoasă noapte de Reve­lion au lucrat „cu foc con­tinuu“. (Viorel Megheș, co­resp. ziarului MUNCA). Lumină, ghirlande multi­colore, veselie, belșug. Sala restaurantului „Cazino“ din Galați a reunit la tradițio­nala cumpănă dintre ani, a­­proape 300 de constructori de nave împreună cu fami­liile lor. De pe o estradă se aude tradiționalul plugușor . ..Aho ! Aho ! Dragi nava­­liști...“ Este momentul cînd datina a sintetizat pentru cei prezenți fragmente din frumusețea muncii desfășu­rată pe parcursul anului ce-și scurgea ultimele mo­mente, cît și dorințele pen­tru 1972 ale acestui colec­tiv, hotărît să ridice la cote superioare prestigiul de care se bucură. Inginerul Dumitru Anghel, șef de sec­ție, maistrul Tănase Jeleș de la sectorul mecanic șef, Nica Stoian, președinte de comitet sindical de secție, sau ajustorul Aurel Istrate, toți cei prezenți ciocnesc paharele în cinstea oameni­lor șantierului, fiecare do­rind colegilor sănătate și sper la muncă în noul an — 1972. Constructorii de nave din Galați au petrecut un Revelion frumos și îm­belșugat, plin de voie bună, pe măsura succeselor obți­nute în 1971, pe măsura o­­biectivelor ce și le-au pro­pus pentru 1972. (Mircea Cișman, coresp. ziarului MUNCA). Aho! aho! dragi navaliști... Reverinul la uzinele „23 August“ (Urmare din pag­­a 1-a) lăcătușul Gheorghe Butuc, de curînd Erou al Muncii Socialiste, ridicase tocmai paharul să ciocnească pen­tru fericirea și îmbelșuga­­rea noului an. L-am aștep­tat să-și termine urarea Și m-am apropiat. „Doresc nespus ca în noul an să reușesc să formez din toți tinerii pe care îi am în e­­chipă muncitori destoinici“ — ne-a spus . Toată noaptea a domnit veselia. S-a dansat și s-a ciitat „pentru tot anul“. Mesele au fost îmbelșugat­­e, vinul ban, muzica și gustul celor tineri ca și Vi gustul celor mai vîrstnic. Totul a fost bine organizat, bine gospodărit, astfel că noul an începe cu un opti­mism desăvîrșit. Adresăm muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor, tuturor oame­nilor muncii de la uzinele „23 August“ urări de noi succese și tradiționalul „La mulți ani!“ Entuziasm și fericire în județul Sibiu sărbăto­rirea Noului An s-a des­fășurat sub semnul cinsti­rii celor care prin efortul lor au înscris noi fapte în cartea de onoare a muncii. O atmosferă entuziastă, plină de bucurie, am întîl­nit la Cisnădie, orașul tex­­tiliștilor de la poalele Mă­­gurei. Aici, în universul de lumini al bucuriei și tine­reții, printre mese încărca­te din belșug cu bucate alese, plugușorul și sorco­va au exprimat calde u­rări de sănătate și fericire pentru cei peste 200 frun­tași în producție, pentru cei peste 500 evidențiați în întrecerea socialistă, pen­tru toți muncitorii, maiș­trii, tehnicienii, inginerii și funcționarii acestei cunos­cute uzine producătoare de covoare de o rară frumu­sețe. în orașul de pe malul Cibinului, în sala cantinei Grupului de accesorii pen­tru industria ușoară, am întîlnit vechi cunoscuți de la întreprinderea „Flamura Roșie“. Erau prezenți aco­lo cu familiile lor munci­torul lăcătuș Herțoiu, maistrul Gheorghe Caracioni, maistrul Nicolae forjor Dumitru Bejan, muncitorul Ion Nagy, muncitoarele fruntașe Lia Bozdoc, Maria Popa III, de la secția sti­louri, inginerul Busuioc Dumitru, directorul unită­ții, Ion Soloiu, secretarul organizației de partid, Georgeta Istrate, președin­ți la comitetului sindicatului. Evident, nu lipseau nici de aici optimismul și fru­musețea urării „La mulți ani !“, rostită în aceste cli­pe întru lauda izbînzilor din anul trecut, netezirea drumului pentru succe­selor care vor veni în 1972. (Ion Vidrighin, coresp. zia­rului MUNCA). Clipe de neuitat Moderna cantină restau­rant a Uzinei mecanice din Timișoara, obiectiv inau­gurat cu numai cîteva luni în urmă, a constituit un cadru plăcut și intim pen­tru petrecerea Revelionu­lui. Peste 400 de­­ munci­tori, ingineri și tehnicieni din uzina amintită — ro­mâni, germani, maghiari și sîrbi — care împreună construiesc și trimit între­prinderilor, șantierelor porturilor țării o gamă va­și riată de mașini de ridicat și transportat, au venit aici împreună cu familiile lor pentru a petrece Re­velionul I-am recunoscut pe nu­meroși fruntași în produc­ție printre care sudorul Simion Hanganu, lăcătușii Ion Știube și Francisc Bar­tók, sculerii Ion Niță și Ca­rol Hubert, maiștrii Ion Lă­­zăreanu și Otto Milento­­vici, care au contribuit în egală măsură la îndeplini­rea sarcinilor din primul an al cincinalului cu 14 zile mai devreme, la ob­ținerea unei producții su­plimentare de 27 milioane lei, la realizarea și livra­rea peste prevederi a 70 de utilaje diferite. Cînd semnalele orologiu­lui vesteau sosirea noului an, inginerul Ioniță­giu, directorul general Ba­­ai uzinei, deputat în Marea Adunare Națională, a fe­licitat pe cei prezenți pen­tru succesele obținute și le-a urat ca în noul an să facă un pas și mai în­semnat pe calea afirmării uzinei, a tînărului și talen­tatului său colectiv de muncitori, ingineri și teh­nicieni. Pînă spre zorii zi­lei cele 400 de familii de oameni ai muncii au cîn­­tat și au dansat. Și pen­tru ca bucuria să fie de­plină masa a fost îmbel­șugată, vinul bun și încre­derea în noul an deplină. (Ion Nițu, coresp. ziarului MUNCA). Dans, antren și multă, multă tinerețe la Ateneul tineretului al sectorului 1 din Capitală Sus la munte intr-o cabană Ca în fiecare an, nume­roși iubitori ai drumeției au intîmpinat noul an la cabanele din Munții Bu­­cegi, care și-au primit oas­peții pregătite de sărbătoa­re. Meniuri bogate, muzică și bună dispoziție au creat o ambianță plăcută care i-a antrenat pe toți cei pre­zenți să petreacă cu multă veselie pînă in zorii zilei. La cabana „Poiana Iz­voarelor“ au petrecut reve­lionul peste 80 de persoane din care o mare parte din Capitală. Printre ei se aflau tehnicianul Telu Butu, Ma­riana Pop, oficiantă, Ion Preda, tehnician și alții de la Direcția de telecomuni­cații a municipiului Bucu­rești. Cabana Diham a găzduit un grup de turiști din în­treprinderile bucureștene — Fabrica de confecții, F.M.U.A.B., Institutul de studii și proiectări electro­tehnice. De asemenea, la „Gara Diham“, cabană de joasă altitudine, au întîm­­pinat sosirea noului an nu­meroase familii printre ca­re : Vasile Caroliu, tehni­cian la uzinele „23 August“, Vasile Suciu, de la IPROFIL București, Ale­xandru Vass de la Între­prinderea de instalații montaj izotopi etc. Zilele de 1 și 2 ianuarie 1972 au fost folosite pentru schi, săniuș și diverse ex­cursii în frumosul peisaj al munților, împodobit și el de sărbătoare în mantia albă a zăpezii. ȘTEFAN ALBESCU Cabana „Poiana izvoarelor“ in ajunul noului an Printre constructorii de autocamioane și tractoare Cîtva timp, în noaptea Revelionului ne-am aflat printre numeroșii munci­tori, ingineri și tehnicieni de la două mari uzine con­structoare de mașini din Brașov — „Steagul Roșu“ și „Tractorul“ — veniți să sărbătorească roadele mun­cii din primul an al cinci­nalului, să închine un pahar cu vin în cinstea lui 1972. Pentru harnicii construc­tori de autocamioane — a reuniți acum în marea sală cantinei-restaurant din uzina lor — anul 1971 a fost plin de satisfacții. Pen­tru activitatea susținută, pentru succesele obținute colectivul de aici a fost distins, cu prilejul aniver­sării a 50 de ani de exis­tență a uzinei, cu „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ clasa I. „Această înaltă cinstire a muncii noastre, ne-au de­clarat toți cei cu care am vorbit în noaptea de Reve­lion, printre care muncito­rul Dumitru Matei, mais­trul Dionisie Orban, turnă­torul Aurel Rusu, înseam­nă un puternic îndemn de a ridica uzina în acest cin­cinal și în viitor pe trep­tele unei înalte productivi­tăți în construcția autoca­mioanelor“. La cantina-restaurant a constructorilor de tractoa­re se ridicau paharele pli­ne cu vin în cinstea aniver­sării a 25 de ani de la fa­bricația primului tractor românesc. Din orașul de la poalele Tîmpei au plecat in acest sfert de veac peste 300 000 tractoare, de diferite tipuri, în țară și în alte 60 de țări de pe glob. Contem­plînd rezultatele excepțio­nale obținute — pentru care uzina a obținut „Ordinul Muncii“ clasa I, construc­torii de tractoare știu că vor trebui să-și încordeze din plin forțele, că vor avea de atins noi culmi ale măies­triei pentru a menține pres­tigiul tractorului românesc în lumea întreagă. Sudorul Aurel Chiș, lăcătușul Vasile Catargiu, strungarul Dumi­tru Ene, maistrul Alexan­dru Gîrtea, inginerul Ro­mulus Ghia, sunt doar cîțiva dintre interlocutorii noștri, care ne-au rugat acum, de Revelion, să consemnăm angajamentul lor că in anul 1972 vor munci mai bine, cu mai mult spor Ghie Miha­­lea, coresp. ziarului MUN­CA) Un an de intens patos creator După datina străbună, Clujul cu cei peste 200 000 de locuitori — români, ma­ghiari și de alte naționa­lități, a sărbătorit noul an cu satisfacția împlinirii marilor dorințe. Pretutindeni, de Revelion s-a adus cinstire muncii, ce dă mai multă frumusețe și plinătate vîrstei noi a patriei socialiste. Cinstire muncii și creației au adus în acest nou început de an numeroși oameni de știin­ță și cadre didactice reu­niți la Revelionul de la Casa Universitarilor. Cu a­­cest prilej am reținut une­le gînduri semnificative. Fizicieni, matematicieni, chimiști, istorici, filologi, medici, biologi, toți cei cu care am vorbit și-au măr­turisit satisfacția de a fi adus în 1971 contribuții de preț la progresul științei și învățămîntului românesc, și și-au afirmat certitudi­nea că 1972 va fi un an și mai rodnic, cu mai multe împliniri. Profesor dr. docent Ște­fan Pascu, membru cores­pondent al Academiei, rec­torul Universității „Babeș- Bolyai“, conf. dr. Constan­tin Olah, decanul Facultă­ții de studii economice, conf. dr. Virgil Tamaș de la Institutul agronomic „Dr. Petru Groza“, fizicia­nul Alexandru Nicula alții și-au mărturisit con­st­­ingerea că 1972 va fi pen­tru ei, ca și pentru întregul corp de profesori și cerce­tători clujeni, un an de in­tens patos creator, de fe­brilă, înnoitoare și respon­sabilă angajare în fructi­ficarea mai bună a talen­tului și creației științifice. Cochetele vile din stațiu­nile de odihnă din Sinaia, Bușteni, Cheia, cabanele din Bucegi, ce aparțin Ofi­ciului județean de turism și odihnă Prahova, au găz­duit, în noaptea de Reve­lion, peste 6 000 de iubitori ai munților. Oameni de vîrste și profesii diferite, veniți de la București, Plo­iești, Craiova, Satu Mare, Constanța, Iași au întîmpi­­nat anul 1972 ciocnind pa­harele cu șampanie în jurul meselor pline din belșug cu tradiționalele bucate româ­nești. Peste tot, la Caraiman, unde se aflau peste 370 de constructori de utilaj pe­trolier din Ploiești și la vila „Dorul meu“ din Bușteni, unde s-au grupat cei veniți de la Uzinele de mașini grele din București, în ca­banele „Poiana Stînii“ și „Zănoaga“, care au găzduit cercetători de la Institutul de căi ferate și lucrători de la telefoane, in toate vilele și cabanele. Revelionul fost petrecut cu multă ve­a­melie. S-a cîntat, s-a dansat. Nu au lipsit nici tradițio­nalele colinde. Pe străzile Sinaiei ore întregi colindă­în pregătirea calitativă intelectualității noastre de a mîine. (Marin Oprea, co­resp. ziarului MUNCA­­torii, cu un plug tras de boi, au vestit tuturor veni­rea Noului An, urîndu-le sănătate, belșug. „Am trecut ore de neuitat, pe­ne mărturisea tehnologul Ion Iomescu de la uzinele „1 Mai“ din Ploiești, care a venit la Bușteni cu familia și tovarășii de muncă. A­­vem numai cuvinte de mulțumire la adresa gaz­delor“. Păreri asemănătoa­re au avut și frezorul Ion Mihai, strungarul Mișu O­­prescu, maistrul Gheorghe Miu de la aceeași uzină, inginerul Radu Rusu, de la Institutul de cercetări pen­tru prelucrarea țițeiului din București, și mulți alții. Revelionul a constituit pentru unii și un bun pri­lej de excursii. Cei care au urcat din Sinaia cu telefe­ricul la cota 2­006 au întîmpinați de un nou fost o­­biectiv turistic „Virful cu Dor“, dat în folosință în noaptea Revelionului. Aici, în afara spațiului de cazare funcționează un restaurant și un bar cu o capacitate de peste 240 de locuri. (Lucian Bărbieri, coresp. ziarului MUNCA). Veselie pe Valea Prahovei

Next