Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-14 / nr. 7515

Pagina a 2-a O fișă nepontată Regiorul Vasile Libenciuc e supărat cam de multișor pe colectivul Fabricii de pile. Pe toată lumea e pornit. Pe grupa sindicală, care l-a pus de cîteva ori în discuție, pe șeful serviciului per­sonal, care l-a chemat la cicăleală, pe director, pentru că l-a amenințat cu desfacerea contrac­tului de muncă, dacă nu se face om. Ca și cînd el ar fi tufă. Ca și cînd ar avea cineva dreptul să se amestece în viața lui, să-i impună pînă și dragostea. N-o mai iubește pe nevastă-sa și gata ! Și ce dacă are doi copii cu ea ? O să le dea pensie alimentară, cum fac și alții.. El o adoră pe Bety. Fiindcă își vopsește părul albastru, poartă fuste mini și dansează languros. Nevastă-sa nici nu știe să danseze. D­ aia nici nu-i plac, nevesti­ și, localurile cu ring de dans. Cu Bety în fiecare seară se distrează la „Cina", „Ambasador", „Continental" și alte localuri cu antren. Bety are și bani... Alaltăieri, Bety n-a venit la randera. Cînd i-a dat telefon, i-a răspuns o voce de bărbat. În primul moment, a avut o străfulgerare de gelo­zie. Apoi, a înghețat. Vocea l-a întrebat cine este și l-a înștiințat că-l trimite în fața unei instanțe penale. Alături de Bety, adică de Elisa­­beta Puiu, casiera Asociației de locatari din Piep­­tănari-Complex, Minijupa a chefuit o sută de mii de lei (fondul de întreținere) și se spune că el ar fi părtaș. Părtaș la delapidare... Vasile nu s-a mai dus la fabrică. Ca să nu le dea satisfacție „dușmanilor" săi, celor care se bagă în viața lui. La Fabrica de pile o fișă a rămas nepontată... La cină După cum sîntem informați, Pavel Ioniceac, din penitenciarul Botoșanilor, și Florian Găvruță, din instituția similară a Oradei, au revenit la cină. Numai la masa de amiază au lipsit. Ieri dimi­neață, după ce au servit micul dejun, au chemați să dea în primire hainele vărgate. fost își ispășiseră pedeapsa. Pavel stătuse doi ani, pen­tru huliganism, iar Găvruță 8 luni, după un a­­tentat la bunele moravuri... Amurgul i-a găsit în plină... luptă. Pavel dă­dea piept cu ospătarii restaurantului din Răuseni, care se opuneau devastării localului, iar Găvruță făcuse K.O. locatarii unui bloc din strada Karl Marx, care-l priviseră pieziș... S-au întors la ora cînd se suna de cină. O fi țigaie ? O scrisoare sosită cu poșta de ieri îmi semnalează existența unui plus de lînă ovină in gestiunea lui Ștefan Neagu, magaziner la D.C.A. Buzău. S-a nimerit cît se poate de bine, întrucît mi-ar trebui și­ mie ^ pentru o pereche de mănuși. Cred c-o să aibă de unde-mi da, fiindcă suplimentul ne­înregistrat în scripte cîntărește ceva mai bine de zece tone (tone de lună I). Dar corespondentul nostru voluntar a omis să specifice dacă-i țigare. Probabil că nu știa. Așa că sunt nevoit să-l rog pe tovarășul director Stoica Turcu de la D.C.A. Buzău să-mi facă cu­noscut urgent rasa oilor tun­se incognito de sub­ alțătuții dumisale. Că nu vreau țarcapq. Mustrări de conștiință Luna trecută , am relatat situația prosperă a unui distribuitor„Peco" de la Predeal. Am des­cris, cu lux de amănunte, vila lui cu 19 încăperi inchiriabile pe versantul vestic al Gîrboavelor, a­­vere agonisită din B.C.F.-uri. Adică, din bonuri de benzină consum fix „economisite" de unii șo­feri, slujbași la stat, și vîndute cu suma­ de preț. Rău am făcut. Bănuiesc că au citit noastră alți cinci distribuitori „Peco", care rubrica au vrut să-și facă și ei cîte o vinișoară. Preda Marin (de la stația Băneasa 1), Harold Arvay (Bănea­­sa 2), Ion Pistar (Lido), Maria Galat (Gara de Nord) și Eugen Crăciun (Dorobanți) s-au grăbit să cumpere asemenea B.C.F.-uri. De la Viliam Căpitănescu le-au luat. Cu un leu litrul, benzină de 90 oct ani, Căpitănescu, tehnician auto la Baza Chi*­tila a­­ M.T.Tc., „economisise" două vagoane de ase­menea carburanți. Știți de ce am mustrări de conștiință ? Pentru că data trecută am omis să spun că distribui­torul de la Predeal a primit spațiu pe termen lung la Văcărești, iar vila lui a intrat sub inciden­ța averii ilicite. Dacă știau și amănuntul acesta, cei cinci distribuitori și-ar fi văzut de treabă. Drept pentru care fac adăugirea necesară. Rubrică realizată de GHEORGHE FILIMON cu sprijinul corespondenților județeni Frumos îi jocul românesc... (Imagine surprinsă la ansamblul „Rapsodia Română") Tineri iar la primul încă de la începuturile ac­tivității sale, teatrul Lipscani s-a configurat ca din o importantă rampă de lansare a talentelor „anonime“ aflate în rîndul artiștilor amatori. Deschizindu-și scena în fața primilor pași spre artă, ofe­rind tinerilor posibilitatea co­laborării cu un apreciat co­lectiv artistic, cu o orchestră profesionistă și, în final, pri­lejul contactului direct cu publicul larg, singurul și cel mai sigur judecător și deli­­berator al valorilor autentice, teatrul — astăzi Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ — și-a trăit nobila existență într-o neîntreruptă și neobo­sită muncă de aflare și pro­movare a tinerelor talente. Aici, pentru prima dată, au strălucit glasurile impre­sionante ale baritonului Ni­­colae Herlea și sopranei Elena Cernei, aici și-au com­pus primele roluri actorii Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică și atițig, alții care păs­trează și astăzi cu recunoș­tință amintirea debutului lor în această sală de spectacol. Astăzi, nobila tradiție, este continuată. An de an, forma­ții artistice de amatori din toate județele țării, dialo­ghează pe scena ansamblului cu specialiștii, cu alte colec­tive de artiști , profesionis­te și amatoare, culegind roa­dele acelor schimburi de idei și de cunoștințe de care au atita nevoie. Iar in ultimele luni, colectivul artistic a pre­gătit o nouă surpriză, un spectacol susținut de tineri interpreți amatori de muzică populară, remarcați fie la e­­misiunile TV „Steaua fără nume“, fie la concursurile județene. Despre ideea con­ceperii și organizării unor a­­semenea concerte, am Încer­cat de la să aflăm noi elemente compozitorul CONS­TANTIN ARVINTE, direc­torul artistic al ansamblului.­­ La acest gen de specta­col ne-am gindit încă de a­­nul trecut. Niciodată nu am văzut o abundență de tineri interpreți ai cintecului nos­tru românesc atât de înzes­trați. De aici a pornit ideea popularizării și lansării celor mai buni dintre ei. — Sprijinul pe care o primesc tinerii cântăreți din partea teatrului pe care îl conduceți este evi­dent. Dar pentru ansam­blu­ „Rapsodia Română“ ce reprezintă această Pre­­ocupare ? — Preocuparea s-a impus de acum în activitatea cu­rentă a colectivului nostru și noi considerăm acest act cul­tural și ca pe o muncă de cercetare , organizăm mici echipe formate dintr-un com­pozitor și un folclorist care se deplasează pe teren în ju­dețul de unde urmează a se depista și selecta cîntăreții. Cu ajutorul organelor locale sunt recrutate elementele cele mai bune. Astfel, pentru con­certele primului spectacol pe care l-am dat cu „Mugurel de cintec românesc" la pri­ma alegere au fost peste sută de cântăreți, la a doua­­ au rămas 20, din care am se­lectat pe cei mai valoroși, prezentând un concert 6 in­terpreți. Nu am reușit să rea­lizăm un echilibru din punc­tul de vedere al repartizării zonale — am avut folclor nu­mai din Oltenia, Bihor și Maramureș dar pe viitor vom căuta să asigurăm o mai mare diversitate pe zone folclorice. — Ce finalitate preco­nizați acestei activități l va - In scurt timp ansamblu] dispune de o pepinieră prețioasă de tinere talente, pe care le vom cultiva cu tot interesul și în vederea îm­prospătării distribuției actu­ale de cântăreți ai teatrului. Tinerii aceștia, nu numai că vor veni cu prospețimea și După succesul obținut cu cele trei concerte date cu spectacolul „Mugurel de cân­tec românesc", ansamblul ar­tistic „Rapsodia Română" pregătește o nouă ediție a acestui spectacol. Prezența pe afiș a cîtorva „stele cu nume“ — tineri interpreți, ciștigători ai tofeului oferit de televiziune la concursul „Steaua fără nume“ — a stîr­­nit interesul unui mare nu­măr de spectatori, iubitori ai cintecului popular românesc, farmecul naturaleței lor, dar vor aduce și un repertoriu inedit, de mare autenticitate, cules de ei înșiși din satele și din graiul viu al bătrânilor lor. ALINA POPOVICI a si­guri­nd, totodată, un suc­ces absolut de public și de casă. Lângă tinerele talente aflate la prima lor întîlnire cu publicul larg, vor fi pre­zente, în partea a doua, a concertului, cîteva nume , de mult îndrăgite. Este vorba de soliștii : Ștefania Rareș, Maria Cornescu, Elisabeta Ticuță și Emil Gavriș. Con­certele vor avea loc In sala ansamblului artistic „Rapso­dia Română“, în zilele de 21, 22, 23 ianuarie a.c. (Urmare din pag.­a s-a) își consolidează sau abia își descoperă vocația de constructori și, prin ea, capacitatea de a-și dă­rui iubirea locurilor pe care se află șantierul. Majoritatea sunt tineri. Uluitor de tineri. Chiar maistrul Costică Toma nu are decât 27 de ani, în ei a adunat însă șa­se șantiere. în urmă cu 10 ani își începea viața de muncă pe șantierul Combinatului de celuloză și hîrtie de la Călărași. Apoi a construit la Pa­las, la fabrica de sticlă și la cea de medica­mente din București, Fabrica de oxigen de la la Buciumeni. A trecut de pe un șantier pe altul numai cînd s-au termi­nat lucrările de montaj și la fiecare nou loc de muncă a adus cu dînsul experiența dobindită, me­reu amplificată. Acum este socotit unul dintre specialiștii montajului din prefabricate­a osa­turii marilor hale indus­triale. „Practica este e­­sențială..." am încercat să descifrez drumul spe­cializării lui. Dar nu mi-am continuat ideea pentru că i-am surprins privirea care mă contra­zicea. „Desigur, ea, dar..." S-a oprit ușor stingherit. Nu a vrut să-mi mai spună ceea ce mi-au relatat mai apoi cei care îl cunoș­teau bine. Ca să nu la­se impresia că-și face un merit deosebit din faptul că ore întregi, din timpul său de odihnă, și le-a petrecut citind și conspectînd sîrguincios lucrări de specialitate despre construcții, pentru a-și întregi experiența cu fundamentări teoreti­ce. I-a cerut cineva să-și impună un asemenea re­gim de muncă ? Nu, de­cit numai propria sa conștiință de comunist care își muncitor simte profesia situată la un grad cît mai înalt, me­reu mai înalt, de intelec­­tualizare. Condiție indis­pensabilă obținerii unui ritm corespunzător exi­gențelor mereu mai mari ale planurilor de tracții cărora trebuie cons­să le facă față. Nu aș vrea să se creadă că maistrul Costică Tom­a este o ex­cepție. Pe diferite pla­nuri, la diferite nivele de profesionalitate, „istoria" sa se repetă. O regăsesc în evoluția inginerului Gabriel Ionescu care nu spune la cei 35 de ani ai săi: „am trăit 10 ani pe șantiere“, ci „am învățat și învăț de 10 ani pe șantiere !" O regăsesc, abia la început, dar pli­nă de febrilitate, la dul­gherii Gheorghe Tănas­­ca și Petre Dumitru care pînă la începerea lucră­rilor de pe platforma industrială a Alexandriei erau țăranii cooperatori în satele de prin împre­jurimile orașului. Pentru că a construi a devenit sinonim, pentru toți a­­cești oameni, cu a învă­ța să-ți stăpînești cu­ mai bine meseria, nu din vanitate, ci din iu­bire pentru ceea ce lași în urmă, pentru locurile care, din părticica ta de muncă materializată în­tr-o construcție anume, devin ale tale, la fel de scumpe ca și cele nata­le. Iar dacă stau bine și mă gîndesc, sunt chiar natale, pentru că prin fiecare șantier, construc­torul simte că devine alt om, mai bogat prin ex­periența acumulată... La Alexandria MUNCA Vineri 14 ianuarie 1972 MANIFESTĂRI CONSACRATE ANIVERSARII semicentenarului ilill TINERETULUI COMUNIST La București au început joi lucrările simpozionului studențesc „U.T.C. — școală de educație comunistă a tine­retului“, organizat de Consi­liul Uniunii asociațiilor stu­dențești din Universitatea București potrivit hotărîrii adoptate de recenta Plenară a C.C. al U.T.C. și Consiliul U.R.S.R. cu privire la ani­versarea semicentenarului Uniunii Tineretului Comu­nist. Participă studenți de la universitățile din țară, cadre didactice, tineri din unitățile economice ale Capitalei, e­­levi. La ședința de deschidere a reuniunii au luat parte to­varășii Dan Marțian, prim­­secretar al C.C. al U.T.C., mi­nistru pentru problemele ti­neretului, Uie Rădulescu, se­cretar al Comitetului muni­cipal București al P.C.R., Traian Ștefănescu, președin­tele Consiliului U.R.S.R., Alexe Popescu, adjunct al ministrului educației și învă­­țămlntului. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de studentul Nicu Ceaușescu, de la Facultatea de fizică a universității din București, președintele Co­mitetului de organizare a reuniunii, care a prezentat și primul referat al simpozio­nului. Participanții la simpozion au fost salutați apoi de prof. univ. dr. docent Jean Li­­vescu, rectorul Universității din București, conf. univ. dr. Gheorghe Cazan, secretar al Comitetului de partid al universității, și de Vasilievici, student la Lorin Uni­versitatea din Iași. In continuare, au fost pre­zentate referatele „Crearea U.T.C. și principalele mo­mente ale activității sale revoluționare până la 23 Au­gust 1944“ și „Conducerea de către partid, cerință fun­damentală a activității U.T.C.“ (Universitatea din București), „Spiritul revolu­ționar, trăsătură caracteris­tică a studențimii din zilele noastre" (U­niversitatea din Cluj). Pe marginea referatelor, au avut loc ample dezbateri la care au participat un mare număr de studenți. Lucrările reuniunii con­tinuă: Apropiata aniversare a se­micentenarului U.T.C. este intimpinată prin numeroase acțiuni și în județul Dolj. La casele de cultură din Cala­fat, Băilești, Filiași și Se­­garcea, precum și la cine­matografele „23 August“ și „30 Decembrie“ din Craiova, numeroși tineri au luat parte la simpozionul cu tema „Pa­triotismul — factor esențial în educarea comunistă a ti­neretului“, in cadrul căruia membri de partid din ilegali­tate, ofițeri superiori, acti­viști de partid și ai organiza­țiilor U.T.C. au evocat mo­mente din istoria patriei și a partidului, au prezentat fi­guri luminoase de eroi ai clasei muncitoare. Cu același prilej, elevii și cadrele di­dactice de la Liceul indus­trial pentru construcții de mașini Craiova au avut o in­­tilnire cu general-maior in rezervă Teodor Grigoriu, ve­teran al primului război mondial, iar tinerii din co­muna Cetate cu Ion Bică, vechi militant al mișcării muncitorești. O interesantă acțiune a fost organizată, de asemenea, la cinematografele din Craiova, Bîrca, Valea Stanciului, Mîrșani, Amărăș­­tii de Jos și Poiana Mare, unde, după prezentarea fil­melor „Evocări“, „Omagiu“, „Acești oameni“ și „Intîl­­nire cu vechii mei prieteni“, au urmat discuții des­pre profilul moral al tinăru­­lui, despre trăsăturile etice ale constructorului orinduirii comuniste. In județul Bacău a început un amplu ciclu de manifes­tări culturale, consacrate a­­celuiași eveniment. Ciclul cuprinde simpozioane, expu­neri pe teme politice și de istorie a organizației de ti­neret, expoziții de carte și recitaluri de versuri patrio­tice, care vor avea loc la toate căminele culturale din județ, la cluhurile întreprin­derilor și la casele orășenești de cultură ale tineretului. Plenara Uniunii Arhitecților Joi a avut loc in Capitală plenara Uniunii Arhitecților, la care au luat parte membrii Comitetului de conducere al Uniunii, reprezentanți ai Mi­nisterului Construcțiilor In­dustriale și Ministerului In­dustriei Materialelor de Con­strucții, cadre didactice, cer­cetători și proiectanți din institutele și unitățile de ar­hitectură. Cu acest prilej, au fost pre­zentate și dezbătute studiile „Proiectarea construcțiilor in­dustriale conform cerințelor funcționale reale ale produc­ției“ și „Căile reducerii cos­tului și economia in pro­iectare in arhitectura indus­trială“. Au fost prezentate u­­nele soluții specifice arhitec­turii contemporane româ­nești, de rezolvare a proble­melor complexe pe care le ridică proiectarea marilor o­­biective ale cincinalului: teh­nologia proiectării, organiza­rea unor zone și microzone industriale în București alte orașe ale țării, industri­ai­alizarea construcțiilor etc. Participanții la plenara Uniunii Arhitecților din Re­publica Socialistă România au adresat o telegramă Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, in care se exprimă hotărirea ar­hitecților de a-și intensifica eforturile pentru a contribui la realizarea cadrului cores­punzător necesar dezvoltării industriei noastre socialiste, de a pune întreaga lor capa­citate și pricepere profesio­nală spre îndeplinirea și de­pășirea prevederilor planu­lui cincinal, pentru realizarea obiectivelor majore ale pro­gramului de perspectivă ela­borat de Congresul al X-lea al P.C.R. In numele arhitecților din țara noastră, ne exprimăm și cu acest prilej, față de politica atașamentul promovați de Partidul Comunist Român — se menționează în telegra­mă — angajîndu-ne si con­tribuim cu toate resursele la edificarea societății socialis­te multilateral dezvoltate in patria noastră. (Agerpres) PIATRA NEAMȚ-d­e la vechiul tîrg moldovenesc, la municipiul modern de azi Piatra Neamț, un vechi tirg al Moldovei, a devenit un ansamblu urbanistic mo­dern. Orașul s-a schimbat atit de mult incit nu mai poate fi recunoscut decît du­pă cîteva clădiri menținute și protejate pentru valoarea lor istorică și arhitecturală. Ca­re au fost premisele cele mai importante în formarea noii ambianțe urbanistice­­ — înălțarea la o viață e­­conomică și social-culturală înfloritoare a tuturor județe­lor țării constituie o preocu­pare permanentă a partidului nostru, înscriindu-se de fapt în amplul program de ridi­care a nivelului de trai ma­terial și spiritual de constru­ire a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Trans­formarea­­­ orașului nostru este de fapt consecința firească a acestei politici. Ritmu­rile înalte ale industria­lizării, îndeosebi în ra­murile hidroenergetică, chi­mică, alimentară și turistică au determinat o concentrare a forței de muncă, dezvol­tarea pe coordonatele indus­triale ale noului ansamblu urbanistic. Statisticile au în­registrat o creștere a popu­lației de la 35 000 locuitori în 1965 la 57 000 în 1971, ridi­­cîndu-se conform prevederi­lor la 75 000. în 1975. Popu­­larea orașului a impus cons­truirea, dar mai ales recons­truirea acestei așezări conformitate cu nevoile ma­­a­teriale și spirituale ale lo­cuitorilor săi. Orașul ocupă in același timp un loc impor­tant la intrarea în zona cea mai interesantă a bazinului Bistriței, fiind punctul de plecare spre amenajări hi­drotehnice spectaculoase — barajul și lacul de la Bicaz — masivele muntoase, locuri cu o­ deosebită atracție turis­tică : Ceahlăul, Cheile Bi­­cazului, mînăstirile Moldo­vei. Poziția în rețeaua turis­tică a determinat, de altfel, și dezvoltarea orașului ca centru de coordonare a ac­tivității turistice din zonă.­­ Funcționalitatea unui oraș nu este o noțiune statică, ci dinamică. Se asigură în orașul dum­neavoastră o corelare din ce în ce mai strinsă intre cerințele de ordin arhitec­tural Și de sistematizare impuse de obiectivele de perspectivă ale orașelor și necesitățile individulu’* materiale și spirituale ale locuitorilor săi ? — Temeinic fundamentată, răspunzînd nevoilor prezen­tului și viitorului, sistemati­zarea orașelor reprezintă de fapt un sistem spațial și tem­porar de dezvoltare. Urbani­zarea, realizarea ammanței de locuit, dotarea orașelor și localităților țării cu obiec­tive economice și social­­culturale se integrează pro­cesului complex de transfor­mare a modului de viață populației, de ridicare conti­a­nuă a nivelului său de trai. Susținerea materială a pro­cesului de urbanizare se în­făptuiește îndeosebi prin Interviu cu ing. IULIU DOROHONCEANU vicepreședinte al Consiliului popular municipal Piatra Neamț construcția într-un ritm din ce in ce mai accele­rat a locuințelor. Transpu­nând în viață acest deziderat, în orașul nostru au fost înăl­țate pînă în prezent circa 7 000 apartamente. A fost re­construită în întregime zona centrală a municipiului, a­­tenția indreptindu-se in pa­ralel către cartierele mărgi­nașe, pentru ridicarea lor la nivelul zonei centrale. In a­­ceeași perioadă au fost inau­gurate și numeroase unități social-culturale, comerciale și de prestări de servicii. Noile complexe comerciale date în folosință, numai in zona centrală, însumează peste 25 000 mp suprafață de vinzare și depozitare. Urmă­­rindu-se asigurarea condiții corespunzătoare unor de aprovizionare și servire a populației pe raza întregului municipiu, este în execuție in prezent complexul comer­cial cu o suprafață de 1500 mp din cartierul Mărăței. Sunt terminate proiectele pentru microcomplexele co­merciale din Văleni, Vînători și Dărmănești. A fost ame­najată o nouă piață alimen­tară. Zona centrală este do­minată de clădirea impună­toare a hotelului turistic „Ceahlăul“ modern utilat, a­­vînd la parter un ansamblu de magazine, restaurante, u­­nități de servire. Au fost, de asemenea, îm­bunătățite condițiile de invă­­țămint prin realizarea unor unități școlare de cultură ge­nerală și de specialitate, cu clte 16 și 24 săli, laboratoare și ateliere , un centru școlar petrol-chimie, un liceu de cultură generală , un liceu industrial forestier și,o școală profesională, două grădinițe, două săli de gimnastică etc. Tot in cadrul obiectivelor so­ciale, realizate în ultimii ani, se includ circumscripția sa­nitară urbană, maternitatea, centrul stomatologic, stația de recoltare a sîngelui, poli­clinica de tip urban, stația de salvare, pavilioanele de pediatrie și boli­ contagioase. Toate aceste obiective vin in intimpinarea necesităților de viață, de confort și de­servire ale populației noului oraș. — Cum va arăta Piatra Neamț in anii următori ? In actualul cinc­­nat, dez­voltarea urbanistică a muni­cipiului este in concordant, cu funcțiile îndeplinite de o­­raș în prezent și în pers­pectivă. Aceasta răspunde necesității de a corela cu­ mai bine funcțiunile muncii, educației, odihnei și mediului d­e viață ambiant al omului. Orașul nostru un rol industrial îndeplinind important pe plan republican și local este în același timp un cen­tru de coordonare adminis­trativă, social-culturală și tu­ristică. Se vor dezvolta în a­­ceastă perioadă cartierele periferice in care se vor construi peste 5 000 de apar­tamente. O dată cu construc­țiile de locuințe va crește și echiparea edilitară. La uni­tățile social-culturale și co­merciale existente se vor adăuga un spital cu 700 locuri, un centru stomatolo­gic, o creșă cu grădiniță, două școli de cultură gene­rală, o bibliotecă municipală un nou hotel turistic, com­plexe comerciale etc. Răspundem chemării lan­sate de Consiliul popular al județului Hunedoara cu hotă­­rirea de a participa cu entuzi­asm pentru realizarea în ora­șul nostru a unor însemnate obiective economice, social­­culturale, contribuind prin aceasta la dezvoltarea multi­laterală a patriei noastre. Interviu realizat de PAULA IORDACHE Arhitectură modernă în orașul Piatra Neamț Foto: P. COZI­A

Next