Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-14 / nr. 7515

Pagina a 4-a SFATUL MEDICULUI O conduită de sănătate și de viață lungă In contrast cu vechea o­­bișnuință, de a căuta me­dicul și sfatul lui la nevoie, la apariția semnelor de boală, medicina modernă se prezintă în fața oameni­lor mai mult ca o medicină a sănătății. Preocupările noastre actuale se îndreap­tă — pe lângă, bineînțeles, perfecționarea în conti­nuare a îngrijirii și vinde­cării celor suferinzi — spre desfășurarea a cît mai mul­te acțiuni preventive pen­tru supravegherea și întă­rirea sănătății celor care nu sînt — ori nu se simt — bolnavi. Ne străduim să facem totul, pentru ea, așa cum spunea un mare spe­cialist în sănătate publică, „Bătrînețea să sosească cît mai încet, mai gradat și cu efect cît mai redus în ce privește apariția și accen­tuarea incapacității de muncă, de viață activă“. Am putea spune că me­dicina modernă tinde să devină o operă de previ­ziune , cunoscînd baza ere­ditară (genetică) a fiecăru­ia, comportamentul său de viață (muncă, odihnă, ali­mentație) și mediul in ca­re trăiește, se pot face pro­nosticuri și evaluări asupra viitorului sănătății, asu­pra pericolelor ce-l amenin­ță, precum și asupra măsu­rilor pe care trebuie să le ia în scop preventiv. A­­ceasta este rațiunea acelor programe de supraveghere a sănătății prin examene clinice și analize de labo­rator, efectuate unor grupe largi de populație, progra­me introduse în ultimii ani în țara noastră și în alte țări. Prin aceste examinări medicale periodice, pe sca­ră de masă, se descoperă boli ascunse, se depistează persoanele cu risc de îmbol­năvire. Mi se pare edifica­tor rezultatul unei astfel de cercetări medicale, clinice și de laborator, întreprinse pe o populație aparent să­nătoasă, într-una din țările europene : 50 la sută din­tre persoanele adulte cer­cetate aveau cel puțin boală ; 25 la sută aveau re­­­zultate anormale la probe­le de laborator ; 25 la sută prezentau imagini radiolo­­gice pulmonare anormale; 8 la sută sufereau de hiper­tensiune arterială ; 2,5 la sută de diabet, iar 1 la 500 dintre femeile de peste 50 de ani prezenta un cancer la sin. Măsuri de protejare a sănătății populației se iau și se vor lua în continuare, în țara noastră, tot mai nu­meroase, mai larg cuprinză­toare și mai eficiente- Tre­buie s-o spunem, însă, des­chis că în apărarea vieții și sănătății oamenilor e in­teresat nu numai statul ca organ colectiv, ci și fieca­re cetățean în parte. Mai mult decit atît, numeroase mijloace de apărare stau la îndemîna fiecăruia dintre noi. S-a spus, foarte justificat de altfel, că „fără sănătate nu există fericire". Dacă admitem aceasta ca un a­­devăr care nu mai are ne­voie de demonstrație, este firesc să ne întrebăm : cu­ loc ocupă în cultura noas­tră cunoștințele despre pă­strarea și promovarea să­nătății ? Prin ceea ce fa­cem zilnic, respectăm ori nu o conduită a sănătății ? Este, oare, omul în a­­ceastă privință un adevărat „homo sapiens" prin com­portamentul său ? Desigur, prin multe din cele pe ca­re le face omul se dovedeș­te a fi o creatură rațională, el este și un „homo faber“, dar față de sănătatea sa nu se comportă întotdeauna ca un înțelept ! Un complex sistem de sanitație, vaccinuri și, în ultimă instanță, felurite medicamente ne apără de multe boli. O serie de ma­ladii, care făceau ravagii în urmă cu numai 50—60 de ani, au fost eradicate la noi și în numeroase țări. Astăzi, au trecut alte pe primul plan și — pe alocuri — au luat chiar amploare „bolile de comportament“ ori de „mod de viață“. Sunt acele afecțiuni care se da­­toresc unor abateri și gre­șeli zilnice în conduita noastră, care se acumulea­ză ani la rînd. Există o igienă alimentară, nu nu­mai din punctul de vedere al purității alimentelor, al curățeniei, dar și al conți­nutului hranei, al cantită­ții pe care trebuie să ne-o permitem la fiecare vîrstă. Există o igienă care pri­vește echilibrul între o­­dihnă și somn pe de o par­te și mișcarea, activitatea, sportul pe de altă parte. Există o igienă a muncii manuale, cît și a celei inte­lectuale. Există o igienă a mediului în care trăim pe care trebuie să-l apă­și­răm de zgomotul obositor, de impurificarea chimică și fizică creată de enormul progres tehnic și industrial. Din comportamentul gienic și nerațional al nei­u­­nor persoane de-a lungul mai multor ani, adesea în­cepînd chiar din tinerețe, pot rezulta acele boli cro­­­­nice, atît de temute astăzi,­­ cu caracter metabolic degenerativ, cum ar fi bo­și­lile de inimă (hipertensiunea și de vase arterială, ateroscleroza și infarctul miocardic) ; de nutriție (diabetul și obezitatea) ; digestive, datorate în mare măsură greșelilor alimen­tare (ulcerul gastric și du­odenal, gastrita, colitele, bolile de ficat) etc... In ge­neral, aceste boli, deși se manifestă în a doua jumă­tate a vieții, se instalează încet și ascuns, de la vîrs­­ta de 20—30 de ani. Gravi­tatea lor rezidă nu numai în frecvența mare, dar și în faptul că afectează per­soane în plină maturitate și activitate creatoare. De­sigur, prevenirea și com­baterea lor nu sunt deloc u­­șoare, deoarece cauzali­tatea este complexă, dar mai ales pentru că țin de modul de viață, de compor­tare și de alimentația omu­lui. Abuzul de hrană sau hrană nepotrivită în com­ponență, ca să dau un sin­gur exemplu, duce la în­­grășare, la diabet și atero­­scleroză. Este timpul să reflectăm — fiecare in parte — la toate aceste lucruri, să cu­noaștem și să combatem — și individual, nu numai pe linie de stat — acei factori care afectează în mod tă­cut, prelung și perfid, să­nătatea noastră. Cît acor­dați din timpul dv. ocrotirii sănătății ? Ce citiți și ce faceți pentru sănătatea dv. ? Aveți în casă o carte despre apărarea sănătății ? Citiți rubrica de educație sanitară dintr-un ziar sau dintr-o revistă ? Ziarul „Munca" vă va oferi, săp­­tămînal, un asemenea „Sfat medical“. Prof. dr. docent MARIN VOICULESCU vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale MUNCA Elevi din clasa a XlI-a a liceului „Ion Neculce“ din Capitală, în timpul orei de practică la labo­ratorul de matematică — stația de calcul Spitalul de copii din Oradea se înscrie în multiplele realizări ale statului și partidului nostru în domeniul o­­crotirii sănătății oame­nilor muncii BIROUL JURIDIC vă răspunde: GHEORGHE C. MA­TEI — comuna Mărgi­nești, Valea Arinului. Da, serviciul salariză­rii de la întreprinde­rea de foraj are drep­tate. Articolul „In le­gătură cu alocația de stat pentru copii“, apă­rut în ziarul nostru sub semnătura tovară­șului ministru adjunct Anton Andronic — nu susține pretenția dv. Tabelul la care vă re­feriți exemplifica cum trebuie înțelese preve­derile articolului 4 din decretul nr. 285/1960 (republicat) și care pre­cizează : „Pentru stabi­lirea drepturilor de a­­locație se iau în consi­derare toți copiii be­neficiarului — exclusiv cei ce se încadrează în prevederile art. 7 prezentul decret — din în vîrstă de pînă la 13 ani împliniți, însă alo­cația se plătește numai pentru copiii în vîrstă de pînă la 16 ani îm­pliniți , pentru care au contractat copiii o invaliditate de gradul I sau II înainte de îm­plinirea acestei vîrste, alocația se plătește pe toată durata invalidită­ții, dar numai pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani“. ȘTEFAN CALIȚA — Caracal. Vechimea ne­întreruptă în aceeași unitate se păstrează în condițiile prevăzute de lege. Dumneavoastră spuneți că trecerea de la Industria locală la I.C.I.L. — nu ați fă­cut-o ca urmare a transferului și nici a demisiei, ci ați plecat pur și simplu dintr-un loc în altul. Păi atunci, tot demisie se cheamă, în acest caz, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate curge de la da­ta cînd v-ați reînca­drat la I.C.I.L. CONSTANTIN CA­­CIULEANU — Piatra Neamț. Pentru a pu­tea cere înscrierea la pensia integrală pentru limită de vîrstă, anga­jații trebuie să îndepli­nească condiția de vîr­stă (bărbații, 60 de ani) și condiția de ve­chime în muncă (25 de ani, bărbații). Dv. îndepliniți doar aceas­tă din urmă condiție. Vîrstă de pensionare nu se reduce decît a­­celor angajați care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupa I sau a II-a de muncă. Dacă sînteți suferind vă puteți pen­siona de invaliditate, așa cum v-au propus medicii. REMUS MOISIN — Aninoasa — jud. Hune­doara. Perioada cît au­ e­­fectuat stagiul militar în cadrul detașamentului de muncă se consideră vechime în muncă la pensie, dar nu se înca­drează în grupa I-a, ci în grupa a Vl-a de mun­că. ÎMBUNĂTĂȚIREA calității echipamentului (Urmare din pag.­a­l­a) sticlă, ceramică fină — au inclus și vor prevedea și pe viitor în planurile lor de cercetare teme referitoare la aspectele enunțate“. Am fi acordat tot creditul inițiativelor Ministerului In­dustriei Ușoare, care până în prezent a realizat deja în fază experimentală 60 cos­tume antifoc, 100 costume tra­tate ignifug, modele de cali­tate și cu perfecte virtuți de protecție, dacă ulterior un reprezentant al șeful Depozitului comerțului, I.C.R.T.I. din Calea Rahovei, nu ne-ar fi făcut cunoscut un amă­nunt . In 1964 Ministerul In­dustriei Ușoare a organizat o foarte frumoasă expoziție de echipament de protecție și de lucru. Se prezentau, in premieră, costume, echipa­mente din piele și cauciuc, unicate, pe care dat fiind realele lor calități, producă­torul se angaja să le trans­forme in produse de serie. Dar pînă să devină produse de serie au rămas... recuzită de magazie, căci și astăzi (după 7 ani deci) zac in depozitele respectivului I.C.R.T.I. încurcînd lucru­rile. Gloria expozanților (la momentul respectiv deplină) a fost probabil singura jus­tificare a acestei acțiuni stinsă în fașă. Tot ca reprezentant al producătorilor am consultat opinia ing. M. Duvalma, șe­ful serviciului de protecție a muncii din Ministerul In­dustriei Chimice, care a fost in măsură să ne facă cu­noscut : „S-au găsit două so­luții pentru îmbunătățirea sistemului de­­ prindere al căștii din polietilenă, s-au produs 100 căști polietilenă cu orificii de ventilație, mo­dele puse la dispoziția I.R.E.B.-ului pentru experi­mentare“. în ce privește noile sortimente — U.M.P.­Buzău a executat 44 căști din poli­­esteri aromați cu fibre de sticlă (ce-și așteaptă de peste o lună beneficiarul pentru experimentare n.ns.). Tot aici s-au produs 48 căști din tex­­tolit cu o grosime redusă. Corelind aceste rezultate cu datele stabilite în planul de măsuri elaborat de minis­ter observăm că nu se înre­gistrează discordanțe, ceea ce ne încredințează că la Ministerul Industriei Chimi­ce demarajul acțiunii de îmbunătățire a calității echi­pamentului s-a produs la timp. Nevoia de echipament de calitate, resimțită din plin de lucrătorii din întreaga noastră economie, este acută și tocmai de aceea așteptăm laolaltă cu beneficiarii ca promisiunile producătorilor să fie cît mai urgent onora­te. Ni se pare însă foarte instructiv să consemnăm și părerea comerțului, respectiv a rețelei ce desface echipa­mentul. Comerțul învinuiește deopotrivă pe pro­ducător și beneficiar de producător pentru că : „In ceea ce privește echipa­mentul de protecție și de lu­cru nu face vreo verificare relativ la concordanța pro­dusului cu STAS-ul. Contro­lul făcut de comerț nefiind de specialitate se rezumă la verificarea calității execuției ceea ce este cu totul altce­va“, iar pe beneficiar : „pen­tru că nu stabilește în mod științific necesarul de echipa­ment“ (Ovidiu Drăgoi, direc­tor adjunct in Ministerul Co­merțului Interior). Există în momentul de față peste 100 de divergen­țe privind contractările cu întreprinderile producătoare de echipament. La rîndul lor beneficiarii fac și ei greu­tăți rețelei de desfacere : în­treprinderea .,Electromagne­tica“ blochează depozitul I.C.R.T.I.-ului cu un stoc co­mandat de halate colorate pe care nu vine să le ridice, iar cei de la filatura „Da­cia“ iși ridică produsele cu porția ; în plus, la recepție nu se prezintă o persoană competentă, ci... șoferul, înarmat cu o împuternicire. De unde se vede cită „gri­jă“ poartă conducătorii res­pectivelor întreprinderi, cită „importanță“ acordă echipa­mentului de protecție al muncitorilor ! In fine, din cauza negli­jenței beneficiarului in al­cătuirea necesarului de echi­pament, situația mărfurilor deficitare contractate pe 1972, conform statisticilor I.C.R.T.I.-ului, era nesatisfă­­cătoare la data cind am în­treprins ancheta noastră. La sortimente importante : bo­canci miner cu talpă bovine, contractările reprezentau 65 la sută din necesar, la cisme albe 60 la sută, la cisme elec­­troizolante de înaltă tensiune 60 la sută, etc. Să renunțăm insă a-i cău­ta pe vinovați și să vedem ce soluții constructive s-au conturat în timpul anchetei. Durabilitatea echipa­mentului depinde și de modul de între­ținere Cunoscind în amănunt si­tuația existentă in domeniul producției și exploatării e­­chipamentului de protecție și de lucru, tovarășul Mircea Epureanuu, activist al Consi­liului Central al U.G.S.R., propune să se renunțe la jo­cul ..de-a cine este vinova­tul ?“ și sugerează cîteva propuneri : „Dat fiind defi­ciențele de calitate în pro­ducția echipamentului să se instituie un control prin son­daj la STAS­, control efec­tuat pe plan local de inspec­toratele de protecția muncii și în cazul nerespectării STAS-ului să se aplice sanc­țiuni. Durabilitatea echipa­mentului depinde însă nu numai de calitate, ci și de modul de întreținere. Or, este un lucru știut, în majo­ritatea întreprinderilor în­treținerea echipamentului este complet neglijată. Ca să dăm numai un exemplu : la Combinatul siderurgic Galați au fost achiziționate, pentru întreținerea echipa­mentului, utilaje din străină­tate, dar de la 1 aprilie 1971 stau neutilizate, aruncate în curte, și in loc să spele cos­tumele de protecție sunt... ele spălate de ploaie, zăpadă, bă­tute de vînt. Comitetele sin­dicatelor din întreprinderi au datoria de a interveni pe lîngă conducerile administra­tive pentru respectarea nor­melor legale privind întreți­nerea echipamentului“. îmbunătățirea echipamen­tului de protecție și de lucru, atît de așteptată de muncitor trebuie să-și găsească de ur­gență rezolvarea. Colateral, dar nu de esență, e drept, s-au făcut cîteva propuneri pe care le redăm mai jos : • Intrucît degradarea echipamentului se datorește folosirii lui neraționale s-a propus ca o dată cu in­structajul de protecție a muncii, lucrătorul să fie in­struit și asupra modului de utilizare a echipamentului. Se pot face in acest sens și filme de popularizare. • Pentru stabilirea judicioasă a necesarului ar tre­bui să se alcătuiască pentru fiecare muncitor o fișă personală de echipament de protecție care să conțină datele antropometrice, și care să-l însoțească atunci cind se va muta din întreprindere. • Beneficiarul să fie mai receptiv atunci cind este solicitat să experimenteze o serie de sortimente și să comunice cu rigurozitate producătorului condițiile de mediu de la respectivele locuri de muncă. • Pe plan local întreprinderile producătoare de echi­pament să colaboreze mai strins cu inspectoratele pen­tru protecție a muncii. Așadar, idei, soluții există, și ele vor deveni cu atit mai repede realități, cu cit partenerii vor renunța la a-și pasa de la unul la altul responsabilitățile și vor considera problema echipamentului ca o chestiune co­mună. Vineri 14 ianuarie 1972 CONTRACTUL COLECTIV definește și afirmă clar * J> obligațiile și drepturile oamenilor muncii (Urmare din pag. a 1-a­­le generale ale oamenilor muncii a contractului colectiv prin forme adecvate de mun­că politică, printr-o labori­oasă contribuție proprie, la cele mai bune căi de punere în valoare a ideilor și pro­punerilor valoroase ce se fac in acest scop de către cei ce activează direct in producție. Experiența anilor din urmă a confirmat că procedeul uti­lizat de numeroase comitete ale sindicatelor de a afișa la loc vizibil in toate secțiile și atelierele cu mult timp îna­inte de data ținerii adunării generale a oamenilor muncii, proiectul contractului colec­tiv, de a organiza colectarea propunerilor, dă rezultate dintre cele mai bune in alcă­tuirea lui și în angajarea conștientă a fiecărui om al muncii de a milita permanent pentru înfăptuirea propuneri­lor. Am insistat asupra aces­tui prim aspect intrucît — deși ne mai despart puține zile pină la declanșarea adu­nărilor generale ale oameni­lor muncii — se mai consta­tă, din păcate, că nu în toate unitățile socialiste de stat sunt antrenați toți salariații la elaborarea proiectului con­tractului colectiv. In unele unități aparținînd Ministeru­lui Industriei Materialelor de Construcții, Ministerului In­dustriei Chimice și Minis­terului Industriei Construcții­lor de Mașini se mai merge pe linia greșită de a se face niște „proiecte-tip“ cu mă­suri excesiv de generale, care nu reflectă concret condițiile din întreprinderea sau uzina respectivă, sau de a copia pur și simplu contractul colec­tiv din anul precedent deși, în mod firesc, condițiile de producție nu mai sunt identi­ce, iar o parte dintre pro­blemele înscrise in contrac­­tul vechi au fost reglemen­tate prin legi și alte acte normative și in nici un caz nu pot fi repetate în noul contract colectiv. Comite­tele sindicatelor, care prin iscălitura lor în contrac­tul colectiv, reprezintă in­teresele oamenilor muncii din unitatea respectivă, sunt așadar primele care trebuie să acționeze cu fermitate îm­potriva șablonismului și for­malismului care nu fac alt­ceva decît să micșoreze răs­punderea organului de con­ducere colectivă și a munci­torilor în îndeplinirea preve­derilor contractului colectiv. In paralel cu acțiunile ce se întreprind pentru elabora­rea judicioasă a proiectului noului contract colectiv, co­mitetele oamenilor muncii și comitetele sindicatelor din unitățile socialiste de stat trebuie să manifeste o atentă grijă la alcătuirea dărilor de seamă în așa fel încît acestea să oglindească fidel și con­cludent modul cum s-a res­pectat contractul colectiv în anul 1971. Se impune acest lucru, pentru că analiza con­tractului colectiv în darea de seamă omogenizează toate as­pectele legate de desfășura­rea proceselor de producție pentru îndeplinirea și depăși­rea planului economic, de îm­bunătățire a condițiilor de muncă și de trai ale munci­torilor pe de o parte, iar pe de altă parte favorizează o bună confruntare de opinii și o fructificare superioară a ex­perienței factorilor de răspun­dere a specialiștilor din di­ferite compartimente, a tutu­ror oamenilor muncii din uni­tățile socialiste de stat res­pective. Analiza riguroasă a fiecărei prevederi din planul de măsuri ce a însoțit con­tractul colectiv va genera discuții în adunarea ge­nerală a oamenilor mun­cii la exigență un înalt spirit de față de dărui­rea și responsabilitatea cu care s-a muncit în anul tre­cut. In același timp va crea un climat optim în vederea îmbunătățirii noului contract colectiv care urmează a fi a­­probat de adunarea generală a oamenilor muncii. Firesc și necesar este ca amplul dia­log din adunările generale pe tema respectării de către ambele părți a contractului colectiv să fie recepționat și rezolvat cu responsabilitate atît de organele de conducere colectivă cit și de comitetele sindicatelor, intrucît numai așa acest forum al oamenilor muncii devine în fapt o ade­vărată tribună de manifesta­re a răspunderii și democra­ției muncitorești. ♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] Vernisajul unei expoziții de fotografii artistice din Republica Populară Albania Sub auspiciile Consiliului Culturii și Educației Socia­liste, joi la amiază a avut loc la Galeria de artă foto­grafică din Capitală vernisa­jul unei expoziții de fotogra­fii artistice din Republica Populară Albania, reflectînd realizările poporului albanez in domeniile agriculturii și e­­lectrificării țării. La festivitate au participat Ion Jinga, vicepreședinte al Consiliului Culturii și Educa­ției Socialiste, Silviu Comă­­nescu, secretar general al Asociației artiștilor fotografi din România, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Institutului ro­mân pentru relațiile culturale cu străinătatea, oameni de cultură și artă. Au fost prezenți, de ase­menea, Nikolla Profi, amba­sadorul R. P. Albania la București, alți membri ai ambasadei, șefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditați la București, alți membri ai corpului diplomatic. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI UNIVERSITATEA DIN BRAȘOV A­NUNȚĂ scoaterea la concurs a următoarelor posturi : FACULTATEA DE MECANICA — profesor la catedra de automobile, tractoare și mecanică agricolă, poziția 3 — disciplinele Fabricarea și repararea automobilelor și trac­toarelor și Tehnologia și repararea utilajului agricol. — conferențiar la catedra de automobile, tractoare și mecanică agricolă, poziția 9 — disciplinele disciplinele Tractoare agricole și automobile și Curs general de mașini. — conferențiar la catedra de automobile, tractoare și mecanică agricolă, poziția 11 — disciplinele Exploatarea și tehnica transporturilor, Exploa­tarea tehnică a autovehiculelor, Motoare de automobile și tractoare. — conferențiar la catedra de electrotehnică, pozi­ția 6 — disciplinele Mașini electrice și Bazele electrotehnicii. — conferențiar la catedra de termotehnica și me­canica fluidelor, poziția 5 — disciplina Termo­­tehnică și instalații termoenergetice. FACULTATEA DE TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI — profesor la catedra de tehnologia metalelor, poziția 2 — disciplina Studiul metalelor. — profesor la catedra de tehnologia construcțiilor de mașini, poziția 4 — disciplinele Proiectarea mașinilor-unelte și Mașini-unelte și prelucrări prin așchiere. — conferențiar la catedra de tehnologia construc­țiilor de mașini, poziția 6 — disciplinele Pro­iectarea ștanțelor și matrițelor și Proiectarea și construcția dispozitivelor­ — șef de lucrări la catedra de mașini și utilaj de prelucrare la cald, poziția 7 — disciplinele Tra­tamente termice și Utilaj de turnătorie. FACULTATEA DE SILVICULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR — profesor la catedra de botanică și zoologie fo­restieră, poziția 3 — disciplina Protecția pă­durilor. — șef de lucrări la catedra de transporturi fores­tiere, poziția 5­­­ disciplinele Geotehnică, Fu­­niculare și căi ferate forestiere. — asistent la catedra de transporturi forestiere, poziția 6 — disciplina Curs general de con­strucții. FACULTATEA DE MATEMATICA — profesor la catedra de matematicâ, poziția 1 — — disciplina Geometrie analitică și diferențială. — conferențiar la catedra de matematică, poziția 3 — disciplina Matematici superioare. — conferențiar la catedra de educație fizică și sport, poziția 1 — disciplinele Curs de educație fizică și Schi alpin — nivel republican, — asistent la catedra de matematică, poziția 32 — disciplinele Analiză matematică și matematici speciale și Geometrie superioară. — asistent la catedra de educație fizică și sport, poziția 6 — disciplinele Curs de educație fizică fete și Baschet băieți­ — asistent la catedra de educație fizică și sport, poziția 11 — disciplinele Curs de educație fizică fete și Cultură fizică medicală. FACULTATEA DE FIZICA ȘI CHIMIE — profesor la catedra de fizică, poziția 1 — disci­plina Fizică­ — conferențiar la catedra de fizică, poziția 3 — disciplina Fizică. Candidații la concurs vor depune la secretariatul rectoratului Universității din Brașov, b-dul Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 29, cererea de înscriere la care vor anexa, în dublu exemplar, actele prevăzute de Legea nr. 6 privind Statutul personalului didac­tic din Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 33 din 15 martie 1969, și de Instrucțiunile Ministerului învățămîn­­tului nr. 84539/1969. Termenul de depunere a actelor este de 15 zile (pentru posturile de asistent) și de 30 zile (pentru posturile de șef de lucrări, conferențiar și profesor), de la data publicării acestui anunț, în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Concursul se va ține la sediul Universității din Brașov, în termenul prevăzut de legea sus-men­­ționată.

Next