Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-15 / nr. 7516

ORGANIZAREA SCHIMBURILOR II ŞI III LA NIVELUL SCHIMBULUI I calea utilizării depline a potenţialului tehnic, a sporirii volumului producţiei Uzina braşoveană „Rul­mentul“ are în dotarea sa mijloace tehnice moderne, incepind de la maşini şi linii tehnologice automate şi semiautomate, pînă la in­stalaţii cu comenzi program şi electronice. Este vorba deci de o avuţie de mare valoare, care trebuie fruc­tificată cu maximă eficien­ţă. Atingerea acestui dezi­derat, pentru a cărui în­făptuire se acţionează cu toată fermitatea în uzina noastră, depinde in bună măsură de organizarea schimburilor I,II şi III, ast­fel incit activitatea în orele de noapte să se desfăşoare la nivelul celor din cursul zilei. în anul 1971 la liniile tehnologice amintite, indi­cele de utilizare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor a atins 93,1 la sută, iar coe­ficientul de schimb pe total uzină a ajuns la 2,76 pro­cente, nivel superior celui înregistrat în 1970. Acest lucru a condus, fireşte, la obţinerea unui spor de pro­ducţie apreciabil, angaja­mentele în întrecerea so­cialistă fiind substanţial de­păşite. Subliniem doar că, la producţia globală, sporul realizat în 1971 faţă de prevederile planului este de 89 524 000 lei (angajament 60 000 000 lei), iar la produc­ţia marfă de 48 251 000 lei (angajament 32 000 000 lei). Utilizarea eficientă a po­tenţialului tehnic şi uman este dovedită şi de faptul că planul productivităţii muncii a fost îndeplinit, în perioada la care ne referim, în proporţie de 104,6­­ la sută, cea mai mare parte din sporul de producţie (88,5 la sută) fiind realizată pe seama acestui indicator. Pe ce căi am acţionat, ce elemente stau la baza suc­ceselor noastre ? Acestea sunt numeroase. Se ştie că o importanţă deosebită pen­tru desfăşurarea normală a producţiei în toate schim­burile o are pregătirea pro­fesională şi specializarea tuturor categoriilor de sa­lariaţi, repartizarea judi­cioasă pe schimburi şi in­tegrarea cit mai rapidă în producţie a tinerilor ingi­neri şi tehnicieni veniţi de pe băncile şcolilor. Sub în­drumarea organizaţiei de partid, comitetul oameni­lor muncii şi comitetul sin­dicatului au acţionat hotă­­rît in aceste direcţii. Cursurile organizate în anul trecut în uzină, diferenţiate pe meserii, au fost urmate de 1 985 de salariaţi, iar în prezent frecventează di­verse forme de calificare, specializare şi reciclare 2 390 de oameni. Prin co­misia inginerilor şi tehni­cienilor, cu ajutorul cadre­lor tehnico-inginereşti s-a asigurat un conţinut bogat fiecărui curs, s-au organi­zat demonstraţii practice pe maşini. Pentru atragerea unui număr mai mare de oameni ai muncii în acţiunea de perfecţionare profesio­nală s-au folosit şi alte pro­cedee : schimburi de expe­rienţă şi cicluri de confe­rinţe tehnice pe diferite te­me, simpozioane şi sesiuni în domeniul cuceririlor teh­nice în construcţia de rul­menţi, s-a asigurat un bogat material documentar la bi­blioteca tehnică. Dar, nu­mai aceste lucruri ar fi fost incomplete dacă nu se des­făşura, paralel, şi o muncă susţinută pentru a dezvolta la oameni dragostea faţă de uzină, ataşamentul faţă de colectivul în care mun­cesc, astfel incit să asigu­răm o mai bună stabilitate a cadrelor, lucru foarte im­portant în organizarea schimburilor. Asistenţa tehnică de înaltă calificare in toate schimbu­rile, funcţionarea corectă a maşinilor, aprovizionarea cu tot necesarul de scule şi materiale în fiecare schimb sunt, de asemenea, elemente determinante în utilizarea deplină a capacităţilor pro­ductive. In urma unei ana­lize comune a comitetului oamenilor muncii şi comite­tului sindicatului, s-a adop­tat soluţia ca, alături de cadrele tehnico-inginereşti din secţiile productive, să participe, prin rotaţie, în schimburile II şi III ingineri, tehnicieni şi specialişti din serviciile tehnice şi de con­cepţie ale uzinei, membri ai comitetului oamenilor mun­cii, asigurindu-se astfel a­­sistenţă tehnică din partea inginerilor fiecărui atelier şi secţie în schimburile de noapte. S-a realizat, de a­­semenea, o repartizare mai judicioasă a mecanicilor de Întreţinere şi a electricieni­­lor din serviciul mecanic­­şef pentru eliminarea ope­rativă a defecţiunilor meca­nice, iar magaziile de apro- Ing. GH. BADEA director general GH. GARCEA președintele comitetului sindicatului uzinei „Rulmentul“ — BRAȘOV {Continuare­a in pag. a 3-a) Prin însumarea rezervelor identificate cu ocazia elaborării planului cincinal, s-a ajuns la concluzia că aproape un sfert din sporul producţiei industriale poate fi ob­ţinut pe seama folosirii mai bune a poten­ţialului productiv existent în întreprinderi industriale. Materializarea acestor rezer­ve incluse în plan implică răspunderi se­rioase din partea fiecărei unităţi econo­mice pentru organizarea mai bună a pro­ducţiei şi a muncii PROFIL ETIC ABNEGAŢIE Interviu cu Eroul Muncii Socialiste ing. IOAN VLAD, directorul I.A.S. — Insula Mare a Brăilei Interlocutorul, un om de statură potrivită, calm dar energic în mişcări, mă priveşte blajin prin len­tilele ochelarilor, răspunzînd cu meticulozitate ma­tematică la întrebările pe care i le adresez, lămu­­rindu-mi în plus, unii termeni de strictă speciali­tate în materie, îl ascult rememorîndu-şi copilăria, studiile, activitatea-i fructuoasă de pînă acum, şi, în fişa etică a personajelor întîlnite pe drumurile patriei, notez un nou termen : abnegaţie. Abnegaţie faţă de profesia aleasă. Abnegaţie faţă de răspun­derile încredinţate. Abnegaţie faţă de oamenii ce­lui mai mare I.A.S. al ţării. — Din 1948, de cînd aţi absolvit facultatea, lucraţi neîntrerupt în agricultura de stat. Fiu al unor meseriaşi brăileni, spuneţi-mi tovarăşe loan Vlad, cine v-a insuflat dragostea pentru profesia de inginer agronom ? — Cunoscusem, încă de mic, întregul judeţ : cu pămîntul, cu apele, cu oamenii lui. Erau altfel ca azi... Aveam şi o rudă care lucra în agricultură. Vi­­zitându-ne familia, mă lua deseori cu el pe cimp,­­ vorbindu-mi de frumuseţea acestei profesii desfă­şurate în aer liber, pe soare dar şi vînt sau ploaie, aspră dar plină de farmec tocmai prin bărbăţia şi utilitatea ei pentru noi toţi. Am avut apoi, şansa ca primii paşi în amfiteatrele studenţiei să-mi fie călăuziţi de eminenţi profesori şi pedagogi, ca Tra­­ian Săvulescu, Ionescu Siseşti ori Nicolae Săulescu care, prin prelegeri şi lucrări practice, mi-au întărit convingerea că optasem pentru o profesie frumoasă, demnă şi necesară societăţii. — Observ că atît dumneavoastră, cit şi fratele — medicul Anton Vlad, acum directorul Spita­lului nr. 3, aţi ales de la bun început, la repar­tizare, judeţul Brăila. — Mi se pare firesc ca după terminarea studiilor să te reîntorci pe meleagurile unde ai crescut tu şi părinţii, adueîndu-ţi astfel contribuţia, punînd ceva din sufletul şi priceperea dobîndită la propăşirea comunei sau oraşului natal. — Cum arăta înainte Insula Mare a Brăilei, tovarăşe director ? Interviu realizat de AUREL CODREANU (Continuare în pag. a 4-a) Proletari din toate tarile, unifi-va ! ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7516 ■ Sîmbătă 15 ianuarie 1972 , 6 pagini 30 bani 1Pagina a 2-a | ştiință, i !­artă, I­­­I LITERATURĂ Pagina a 3-a TRIBUNA ECONOMICĂ L Printre scrisorile primite ieri de la corespondenţii noş­tri voluntari am găsit-o şi pe aceea a tovarăşului Bartha Arpad, din Sf. Gheorghe, judeţul Covasna. „Aş dori să vă prezint — ne scrie dînsul — doi dintre muncitorii care s-au distins în mod deosebit în întrecerea din a­nul trecut, obţinînd şi în prima decadă a acestui an rezultate deosebit de bune“. Ene Maria, circularistă, de la Sectorul de industrializare a lemnului din Oituz, care îşi menţine titlul de fruntaş în întrecere de patru ani consecutiv, şi Balasz Lajos, miner combainer, de la întreprinderea minieră Baraolt-Est, de asemenea fruntaș în întrecere H­rm­­. ■ ■ -­ ■ ... de la corespondenţii noştri • MENŢIONĂM CA DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ŞI PINA IERI LA COMBINATUL CHIMIC DIN FAGA­RAS s-a realizat o producţie suplimentară, faţă, de li prevederile planului la zi, de 220 tone îngrăşăminte­­i chimice pe bază de azotat de amoniu, 50 tone să­­s ruri diferite şi peste 30 tone piese din mase plastice , destinate înlocuirii metalului (Ilip Mihalea) . BILANŢUL ACŢIUNII DE AUTOUTILARE DESFA- 5 SURATĂ ANUL TRECUT LA UZINA DE VAGOANE­­ DIN ARAD se cifrează la suma de 11 830 000 lei.­­ Pentru acest an constructorii de vagoane şi-au pro- 2 pus să realizeze instalaţii, maşini şi alte utilaje, tot §■ prin autodotare, în valoare de 14 milioane lei. (Ion S Nitu)­­ • LA SFIRSITUL PRIMEI DECADE DIN ACEST AN 2 COLECTIVUL UZINE! METALURGICE DE METALE NE- jf FEROASE — COPŞA MICA înregistra realizarea pla­­­g nului producţiei marfă în proporţie de 39,6 la sută. sjj Numai la sortimentele de metale neferoase s-au in- ~j registrat, în această primă etapă, depăşiri însumind şi aproape 150 tone. {Ion Vidrighin) • LA UZINA „VICTORIA“ FLOREŞTI - PRAHOVA,­­ au fost introduse în fabricaţie, începînd din primele 2 zile ale acestui an, 4 noi tipuri de anvelope, pentru 2 autoturisme şi camioane, care asigură o anduranţă­­­ cu 30 la sută mai mare faţă de anvelopele clasice. 5 (B. Lucian) D IN PRIMA DECADĂ A ACESTEI LUNI INTRE- 5 PRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CON-­­ STRUCŢ!) DIN JUDEŢUL NEAMŢ au expediat şanti- S­erelor patriei, peste sarcinile de plan, cu 200 tone , mai mult ciment, 225 mc prefabricate din beton ar­­şiil mat, 75 000 cărămizi şi blocuri ceramice, 39 000 şşs ţigle, precum şi 210 mc uşi-ferestre. (Iacob Lupu) Consfătuiri ale preşedinţilor comitetelor sindicatelor In perioada 6 — 15 ianu­arie au avut loc la­­Bucu­reşti, Braşov, Ploieşti, Con­stanţa, Brăila, Baia Mare şi în alte centre muncitoreşti ale ţării consfătuiri de lucru ale preşedinţilor comitete­lor sindicatelor de la toate întreprinderile şi instituţi­ile din ţară, organizate de uniunile sindicatelor de ra­mură, în cadrul acestor consfătuiri,­­ organizate în spiritul documentelor Con­gresului U.G.S.R., preşedin­ţii uniunilor sindicatelor de ramură au prezentat refe­rate cu privire la activita­tea şi experienţa sindicate­lor, subliniind modalităţile concrete în care sunt înde­plinite "sarcinile mari şi de răspundere ce revin sindi­catelor în organizarea şi buna desfăşurare a activi­tăţii în întreprinderile eco­nomice şi în instituţiile de stat, perfecţionarea activi­tăţii politice şi cultural-e­ducative desfăşurată de sin­dicate, participarea activă la înfăptuirea măsurilor prevăzute de partid şi de stat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale tuturor oamenilor muncii, respectarea legali­tăţii socialiste şi a legislaţi­ei muncii. In cadrul consfătuirilor, participanţii la dezbateri au evidenţiat, succesele obţinu­te de oamenii muncii în în­deplinirea planului de stat pe anul 1971, contribuţia a­­dusă de sindicate, sub con­ducerea organizaţiilor de partid, la înfăptuirea obiec­tivelor economice, sociale și culturale, stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. şi sarcinile ce revin sindicatelor în îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat pe anul 1972, ca urmare a înfăptui­rii hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din 10 — 11 febru­arie 1971, a orientării şi sar­cinilor cuprinse în cuvînta­­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a documente­lor Congresului U.G.S.R. care au stabilit locul, rolul şi atribuţiile sindicatelor în etapa actuală a construcţiei socialiste din ţara noastră. Au luat cuvîntul, de ase­menea, miniştri, miniştri adjuncţi şi alte cadre­ de conducere din ministere ,şi instituţii centrale, care au expus principalele sarcini economice, de organizare şi conducere ce stau în faţ­a în­treprinderilo­r şi institu­­­ţiilor din fiec­are domenii de activitate şi au răspun­s la observaţiile critice ş­i propunerile făcute în ca­drul consfătuirilor. Un loc important in ca­drul consfătuirilor l-au o­­cupat dezbaterile privind perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale comitetelor sindicatelor, co­mitetelor sindicale de sec­ţii şi grupelor sindicale, ex­perienţa dobîndită în înde­plinirea atribuţiilor prevă­zute în statutele proprii, gospodărirea fondurilor fi­nanciare şi a bazei mate­riale de care dispun sindi­catele. La aceste consfătuiri au participat­­ tovarăşii Virgil Trofin, preşedintele Consi­liului Central al U.G.S.R., Gheorghe Petrescu, Maria Giligor, Francisc Krona­­wetter, Ileana Peter, Oli­viu Rusu, Gheorghe Stupa­­ru, vicepreşedinţi ai Consi­liului Central al U.G.S.R.. Pavel Ştefan, Paul Nagy, Larisa Munteanu, secretari ai­­ Consiliului Central al U.G.S.R.. Constantin Mîn­­dreanu, preşedintele Consi­liului pentru activitatea po­litică şi cultural-educativă de masă al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., membri ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., preşedinţii şi se­cretarii consiliilor judeţene şi municipale ale sindicate­lor, activişti din aparatul Consiliului Central al U.G.S.R. Consfătuirile preşedinţi­lor comitetelor sindicatelor au exprimat hotărîrea una­nimă a tuturor oamenilor muncii -- organizat în sin­­dicate , de a înfăptui ne­abătut politica internă şi externă a partidului şi sta­tului nostru, de a realiza exemplar sarcinile planului de stat pe anul 1972, cale si­gură pentru creșterea con­tinuă a nivelului de trai material și spiritual al în­tregului nostru popor, pen­tru înflorirea patriei noas­tre — Republica Socialistă România. Imagine din Slănicul Moldovei de azi, în stingă — clădirea modernă a noului complex sanatorial, cu o capacitate de 500 de jocuri, construit din fondurile sindicatelor. (Citiţi in pagina IV răspunsul redacţiei la scrisoarea unui cititor care a urmat un tratament, timp de 18 zile, în acest edificiu de sănătate al sindicatelor). CUM VA PREGĂTIŢI PENTRU ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII ? Rezolvarea propunerilor oamenilor muncii — acţiune permanentă, continuă, între două adunări generale Puternica creştere a rolu­lui maselor in viaţa econo­mică a ţării, prin participa­rea lor directă la conduce­rea şi rezolvarea tuturor tre­burilor de stat şi obşteşti — în dubla lor calitate de pro­­prietari ai mijloacelor de­­producţie şi de producători ai bunurilor materiale — re­prezintă o formă comunistă de adîncire a democraţiei socialiste. Oamenii sînt che­maţi astăzi să-şi spună cu­­vîntul răspicat asupra a tot ceea ce este bun şi rău în întreprinderea sau institu­ţia unde-şi desfăşoară acti­vitatea, să facă propuneri bine gîndite, izvorîte din perfecta cunoaştere a reali­tăţii de la locul lor de mun­că care să conducă la reali­zarea sarcinilor de plan asu­mate, la ridicarea continuă a calităţii produselor, îmbună­tăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă. Instituţionalizarea adună­rilor generale ale oamenilor muncii reprezintă tocmai una dintre multiplele forme ale democratismului nostru în care oamenii muncii îşi exercită plenar drepturile de stăpîni legitimi. Printre principalele pro­bleme care vor fi analizate în adunarea generală a oa­menilor muncii atit de darea de seamă, asupra ac­tivităţii unităţii şi a organu­lui de conducere colectivă, cit şi în discuţiile ce vor avea loc o constituie toc­mai modul în care au fost rezolvate in termenele pres­crise propunerile făcute de salariaţi în cele două adu­nări din anul 1971. Impor­tanţa rezolvării propuneri­lor făcute de oamenii mun­cii cu aceste prilejuri — şi nu numai cu acestea, nume­roase propuneri făcându-se în fiecare adunare lunară a grupei sindicale — derivă tocmai din interesul general manifestat de clasa noastră muncitoare, pentru bunul mers al întregii activităţi­ e­­conomico-sociale, a ridicării pe trepte tot mai inalte a so­cietăţii socialiste multilate­ral dezvoltate. Legea organi­zării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat stipulează expres obligaţiile conducerilor de unităţi în această direcţie. Şi aceste o­­bligaţii nu au fost incluse in­timplător. Experienţa ani­lor care au trecut a arătat că nu toate conduce­rile întreprinderilor, centra­lelor, grupurilor industriale, ministerelor au acordat im­portanţa cuvenită propune­rilor valoroase, intestimabi­­le, izvorite din mase, pier­­zîndu-se nejustificat acest a­­devărat filon de aur — inte­ligenţa omului şi experienţa CONSTANTIN ANDREI (Continuare in pag. a 4-a) Judeţul Ialomiţa Pe coordonatele industrialitării 1972 înseamnă pentru jude­ţul Ialomiţa anul unor im­portante realizări pe plan economic şi social. Potrivit prevederilor, în acest ju­deţ vor intra in funcţiune şapte noi obiective indus­triale, printre care Combina­tul de îngrăşăminte azotoase şi 16 obiective în agricultură. Vor fi, de­­ asemenea, iri­gate 211000 ha. Totodată, în numeroase unităţi industri­ale ridicate în ultimii ani ca Filatura de bumbac, secţia de tuburi de canalizare de la Întreprinderea de prefa­bricate de beton de la Călă­raşi şi altele s-au luat mă­suri pentru a se atinge para­metrii de producţie proiec­taţi. Realizările pe plan econo­mic vor fi însoţite de o dez­voltare continuă a localităţi­lor din judeţ înscrise pu­ternic, în ultimii ani, pe orbita urbanizării. Se vor ridica încă 750 de aparta­mente, şcoli, o casă de cul­tură, un hotel, se va extinde reţeaua de aprovizionare cu apă, canalizare, drumuri etc. (Agerpres) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului Naţional ...............al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România în­ numele Comitetului Central al­­Frontului Patriei din­­ Vietnam" şi al meu personal, vă mulţumesc sincer dumeavoastră şi tovarăşilor din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din România pentru me­sajul de felicitare adresat cu prilejul realegerii mele în funcţia de preşedinte­ al Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam. Felicitările pătrunse de prietenie frăţească pe care dumneavoastră şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din România mi le-aţi adresat, constituie pentru noi o încurajare preţioasă în lupta noastră împotriva agresiu­nii americane, pentru salvarea naţională şi în opera de edificare a socialismului. Fie ca solidaritatea şi prietenia frăţească dintre po­poarele vietnamez şi român să dureze în veci. Fie ca relaţiile de prietenie dintre cele două Fron­turi ale noastre să se întărească pe zi ce trece. Cu cele mai bune urări de sănătate. TON DUC THANG Preşedintele­­ Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam

Next

/
Thumbnails
Contents