Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)
1972-01-15 / nr. 7516
ORGANIZAREA SCHIMBURILOR II ŞI III LA NIVELUL SCHIMBULUI I calea utilizării depline a potenţialului tehnic, a sporirii volumului producţiei Uzina braşoveană „Rulmentul“ are în dotarea sa mijloace tehnice moderne, incepind de la maşini şi linii tehnologice automate şi semiautomate, pînă la instalaţii cu comenzi program şi electronice. Este vorba deci de o avuţie de mare valoare, care trebuie fructificată cu maximă eficienţă. Atingerea acestui deziderat, pentru a cărui înfăptuire se acţionează cu toată fermitatea în uzina noastră, depinde in bună măsură de organizarea schimburilor I,II şi III, astfel incit activitatea în orele de noapte să se desfăşoare la nivelul celor din cursul zilei. în anul 1971 la liniile tehnologice amintite, indicele de utilizare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor a atins 93,1 la sută, iar coeficientul de schimb pe total uzină a ajuns la 2,76 procente, nivel superior celui înregistrat în 1970. Acest lucru a condus, fireşte, la obţinerea unui spor de producţie apreciabil, angajamentele în întrecerea socialistă fiind substanţial depăşite. Subliniem doar că, la producţia globală, sporul realizat în 1971 faţă de prevederile planului este de 89 524 000 lei (angajament 60 000 000 lei), iar la producţia marfă de 48 251 000 lei (angajament 32 000 000 lei). Utilizarea eficientă a potenţialului tehnic şi uman este dovedită şi de faptul că planul productivităţii muncii a fost îndeplinit, în perioada la care ne referim, în proporţie de 104,6 la sută, cea mai mare parte din sporul de producţie (88,5 la sută) fiind realizată pe seama acestui indicator. Pe ce căi am acţionat, ce elemente stau la baza succeselor noastre ? Acestea sunt numeroase. Se ştie că o importanţă deosebită pentru desfăşurarea normală a producţiei în toate schimburile o are pregătirea profesională şi specializarea tuturor categoriilor de salariaţi, repartizarea judicioasă pe schimburi şi integrarea cit mai rapidă în producţie a tinerilor ingineri şi tehnicieni veniţi de pe băncile şcolilor. Sub îndrumarea organizaţiei de partid, comitetul oamenilor muncii şi comitetul sindicatului au acţionat hotărît in aceste direcţii. Cursurile organizate în anul trecut în uzină, diferenţiate pe meserii, au fost urmate de 1 985 de salariaţi, iar în prezent frecventează diverse forme de calificare, specializare şi reciclare 2 390 de oameni. Prin comisia inginerilor şi tehnicienilor, cu ajutorul cadrelor tehnico-inginereşti s-a asigurat un conţinut bogat fiecărui curs, s-au organizat demonstraţii practice pe maşini. Pentru atragerea unui număr mai mare de oameni ai muncii în acţiunea de perfecţionare profesională s-au folosit şi alte procedee : schimburi de experienţă şi cicluri de conferinţe tehnice pe diferite teme, simpozioane şi sesiuni în domeniul cuceririlor tehnice în construcţia de rulmenţi, s-a asigurat un bogat material documentar la biblioteca tehnică. Dar, numai aceste lucruri ar fi fost incomplete dacă nu se desfăşura, paralel, şi o muncă susţinută pentru a dezvolta la oameni dragostea faţă de uzină, ataşamentul faţă de colectivul în care muncesc, astfel incit să asigurăm o mai bună stabilitate a cadrelor, lucru foarte important în organizarea schimburilor. Asistenţa tehnică de înaltă calificare in toate schimburile, funcţionarea corectă a maşinilor, aprovizionarea cu tot necesarul de scule şi materiale în fiecare schimb sunt, de asemenea, elemente determinante în utilizarea deplină a capacităţilor productive. In urma unei analize comune a comitetului oamenilor muncii şi comitetului sindicatului, s-a adoptat soluţia ca, alături de cadrele tehnico-inginereşti din secţiile productive, să participe, prin rotaţie, în schimburile II şi III ingineri, tehnicieni şi specialişti din serviciile tehnice şi de concepţie ale uzinei, membri ai comitetului oamenilor muncii, asigurindu-se astfel asistenţă tehnică din partea inginerilor fiecărui atelier şi secţie în schimburile de noapte. S-a realizat, de asemenea, o repartizare mai judicioasă a mecanicilor de Întreţinere şi a electricienilor din serviciul mecanicşef pentru eliminarea operativă a defecţiunilor mecanice, iar magaziile de apro- Ing. GH. BADEA director general GH. GARCEA președintele comitetului sindicatului uzinei „Rulmentul“ — BRAȘOV {Continuarea in pag. a 3-a) Prin însumarea rezervelor identificate cu ocazia elaborării planului cincinal, s-a ajuns la concluzia că aproape un sfert din sporul producţiei industriale poate fi obţinut pe seama folosirii mai bune a potenţialului productiv existent în întreprinderi industriale. Materializarea acestor rezerve incluse în plan implică răspunderi serioase din partea fiecărei unităţi economice pentru organizarea mai bună a producţiei şi a muncii PROFIL ETIC ABNEGAŢIE Interviu cu Eroul Muncii Socialiste ing. IOAN VLAD, directorul I.A.S. — Insula Mare a Brăilei Interlocutorul, un om de statură potrivită, calm dar energic în mişcări, mă priveşte blajin prin lentilele ochelarilor, răspunzînd cu meticulozitate matematică la întrebările pe care i le adresez, lămurindu-mi în plus, unii termeni de strictă specialitate în materie, îl ascult rememorîndu-şi copilăria, studiile, activitatea-i fructuoasă de pînă acum, şi, în fişa etică a personajelor întîlnite pe drumurile patriei, notez un nou termen : abnegaţie. Abnegaţie faţă de profesia aleasă. Abnegaţie faţă de răspunderile încredinţate. Abnegaţie faţă de oamenii celui mai mare I.A.S. al ţării. — Din 1948, de cînd aţi absolvit facultatea, lucraţi neîntrerupt în agricultura de stat. Fiu al unor meseriaşi brăileni, spuneţi-mi tovarăşe loan Vlad, cine v-a insuflat dragostea pentru profesia de inginer agronom ? — Cunoscusem, încă de mic, întregul judeţ : cu pămîntul, cu apele, cu oamenii lui. Erau altfel ca azi... Aveam şi o rudă care lucra în agricultură. Vizitându-ne familia, mă lua deseori cu el pe cimp, vorbindu-mi de frumuseţea acestei profesii desfăşurate în aer liber, pe soare dar şi vînt sau ploaie, aspră dar plină de farmec tocmai prin bărbăţia şi utilitatea ei pentru noi toţi. Am avut apoi, şansa ca primii paşi în amfiteatrele studenţiei să-mi fie călăuziţi de eminenţi profesori şi pedagogi, ca Traian Săvulescu, Ionescu Siseşti ori Nicolae Săulescu care, prin prelegeri şi lucrări practice, mi-au întărit convingerea că optasem pentru o profesie frumoasă, demnă şi necesară societăţii. — Observ că atît dumneavoastră, cit şi fratele — medicul Anton Vlad, acum directorul Spitalului nr. 3, aţi ales de la bun început, la repartizare, judeţul Brăila. — Mi se pare firesc ca după terminarea studiilor să te reîntorci pe meleagurile unde ai crescut tu şi părinţii, adueîndu-ţi astfel contribuţia, punînd ceva din sufletul şi priceperea dobîndită la propăşirea comunei sau oraşului natal. — Cum arăta înainte Insula Mare a Brăilei, tovarăşe director ? Interviu realizat de AUREL CODREANU (Continuare în pag. a 4-a) Proletari din toate tarile, unifi-va ! ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7516 ■ Sîmbătă 15 ianuarie 1972 , 6 pagini 30 bani 1Pagina a 2-a | ştiință, i !artă, II LITERATURĂ Pagina a 3-a TRIBUNA ECONOMICĂ L Printre scrisorile primite ieri de la corespondenţii noştri voluntari am găsit-o şi pe aceea a tovarăşului Bartha Arpad, din Sf. Gheorghe, judeţul Covasna. „Aş dori să vă prezint — ne scrie dînsul — doi dintre muncitorii care s-au distins în mod deosebit în întrecerea din anul trecut, obţinînd şi în prima decadă a acestui an rezultate deosebit de bune“. Ene Maria, circularistă, de la Sectorul de industrializare a lemnului din Oituz, care îşi menţine titlul de fruntaş în întrecere de patru ani consecutiv, şi Balasz Lajos, miner combainer, de la întreprinderea minieră Baraolt-Est, de asemenea fruntaș în întrecere Hrm. ■ ■ - ■ ... de la corespondenţii noştri • MENŢIONĂM CA DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ŞI PINA IERI LA COMBINATUL CHIMIC DIN FAGARAS s-a realizat o producţie suplimentară, faţă, de li prevederile planului la zi, de 220 tone îngrăşămintei chimice pe bază de azotat de amoniu, 50 tone săs ruri diferite şi peste 30 tone piese din mase plastice , destinate înlocuirii metalului (Ilip Mihalea) . BILANŢUL ACŢIUNII DE AUTOUTILARE DESFA- 5 SURATĂ ANUL TRECUT LA UZINA DE VAGOANE DIN ARAD se cifrează la suma de 11 830 000 lei. Pentru acest an constructorii de vagoane şi-au pro- 2 pus să realizeze instalaţii, maşini şi alte utilaje, tot §■ prin autodotare, în valoare de 14 milioane lei. (Ion S Nitu) • LA SFIRSITUL PRIMEI DECADE DIN ACEST AN 2 COLECTIVUL UZINE! METALURGICE DE METALE NE- jf FEROASE — COPŞA MICA înregistra realizarea plag nului producţiei marfă în proporţie de 39,6 la sută. sjj Numai la sortimentele de metale neferoase s-au in- ~j registrat, în această primă etapă, depăşiri însumind şi aproape 150 tone. {Ion Vidrighin) • LA UZINA „VICTORIA“ FLOREŞTI - PRAHOVA, au fost introduse în fabricaţie, începînd din primele 2 zile ale acestui an, 4 noi tipuri de anvelope, pentru 2 autoturisme şi camioane, care asigură o anduranţă cu 30 la sută mai mare faţă de anvelopele clasice. 5 (B. Lucian) D IN PRIMA DECADĂ A ACESTEI LUNI INTRE- 5 PRINDERILE INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CON- STRUCŢ!) DIN JUDEŢUL NEAMŢ au expediat şanti- Serelor patriei, peste sarcinile de plan, cu 200 tone , mai mult ciment, 225 mc prefabricate din beton arşiil mat, 75 000 cărămizi şi blocuri ceramice, 39 000 şşs ţigle, precum şi 210 mc uşi-ferestre. (Iacob Lupu) Consfătuiri ale preşedinţilor comitetelor sindicatelor In perioada 6 — 15 ianuarie au avut loc laBucureşti, Braşov, Ploieşti, Constanţa, Brăila, Baia Mare şi în alte centre muncitoreşti ale ţării consfătuiri de lucru ale preşedinţilor comitetelor sindicatelor de la toate întreprinderile şi instituţiile din ţară, organizate de uniunile sindicatelor de ramură, în cadrul acestor consfătuiri, organizate în spiritul documentelor Congresului U.G.S.R., preşedinţii uniunilor sindicatelor de ramură au prezentat referate cu privire la activitatea şi experienţa sindicatelor, subliniind modalităţile concrete în care sunt îndeplinite "sarcinile mari şi de răspundere ce revin sindicatelor în organizarea şi buna desfăşurare a activităţii în întreprinderile economice şi în instituţiile de stat, perfecţionarea activităţii politice şi cultural-educative desfăşurată de sindicate, participarea activă la înfăptuirea măsurilor prevăzute de partid şi de stat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale tuturor oamenilor muncii, respectarea legalităţii socialiste şi a legislaţiei muncii. In cadrul consfătuirilor, participanţii la dezbateri au evidenţiat, succesele obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea planului de stat pe anul 1971, contribuţia adusă de sindicate, sub conducerea organizaţiilor de partid, la înfăptuirea obiectivelor economice, sociale și culturale, stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. şi sarcinile ce revin sindicatelor în îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat pe anul 1972, ca urmare a înfăptuirii hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din 10 — 11 februarie 1971, a orientării şi sarcinilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a documentelor Congresului U.G.S.R. care au stabilit locul, rolul şi atribuţiile sindicatelor în etapa actuală a construcţiei socialiste din ţara noastră. Au luat cuvîntul, de asemenea, miniştri, miniştri adjuncţi şi alte cadre de conducere din ministere ,şi instituţii centrale, care au expus principalele sarcini economice, de organizare şi conducere ce stau în faţa întreprinderilor şi instituţiilor din fiecare domenii de activitate şi au răspuns la observaţiile critice şi propunerile făcute în cadrul consfătuirilor. Un loc important in cadrul consfătuirilor l-au ocupat dezbaterile privind perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale comitetelor sindicatelor, comitetelor sindicale de secţii şi grupelor sindicale, experienţa dobîndită în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în statutele proprii, gospodărirea fondurilor financiare şi a bazei materiale de care dispun sindicatele. La aceste consfătuiri au participat tovarăşii Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., Gheorghe Petrescu, Maria Giligor, Francisc Kronawetter, Ileana Peter, Oliviu Rusu, Gheorghe Stuparu, vicepreşedinţi ai Consiliului Central al U.G.S.R.. Pavel Ştefan, Paul Nagy, Larisa Munteanu, secretari ai Consiliului Central al U.G.S.R.. Constantin Mîndreanu, preşedintele Consiliului pentru activitatea politică şi cultural-educativă de masă al Consiliului Central al U.G.S.R., membri ai Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., preşedinţii şi secretarii consiliilor judeţene şi municipale ale sindicatelor, activişti din aparatul Consiliului Central al U.G.S.R. Consfătuirile preşedinţilor comitetelor sindicatelor au exprimat hotărîrea unanimă a tuturor oamenilor muncii -- organizat în sindicate , de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de a realiza exemplar sarcinile planului de stat pe anul 1972, cale sigură pentru creșterea continuă a nivelului de trai material și spiritual al întregului nostru popor, pentru înflorirea patriei noastre — Republica Socialistă România. Imagine din Slănicul Moldovei de azi, în stingă — clădirea modernă a noului complex sanatorial, cu o capacitate de 500 de jocuri, construit din fondurile sindicatelor. (Citiţi in pagina IV răspunsul redacţiei la scrisoarea unui cititor care a urmat un tratament, timp de 18 zile, în acest edificiu de sănătate al sindicatelor). CUM VA PREGĂTIŢI PENTRU ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII ? Rezolvarea propunerilor oamenilor muncii — acţiune permanentă, continuă, între două adunări generale Puternica creştere a rolului maselor in viaţa economică a ţării, prin participarea lor directă la conducerea şi rezolvarea tuturor treburilor de stat şi obşteşti — în dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor deproducţie şi de producători ai bunurilor materiale — reprezintă o formă comunistă de adîncire a democraţiei socialiste. Oamenii sînt chemaţi astăzi să-şi spună cuvîntul răspicat asupra a tot ceea ce este bun şi rău în întreprinderea sau instituţia unde-şi desfăşoară activitatea, să facă propuneri bine gîndite, izvorîte din perfecta cunoaştere a realităţii de la locul lor de muncă care să conducă la realizarea sarcinilor de plan asumate, la ridicarea continuă a calităţii produselor, îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă. Instituţionalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii reprezintă tocmai una dintre multiplele forme ale democratismului nostru în care oamenii muncii îşi exercită plenar drepturile de stăpîni legitimi. Printre principalele probleme care vor fi analizate în adunarea generală a oamenilor muncii atit de darea de seamă, asupra activităţii unităţii şi a organului de conducere colectivă, cit şi în discuţiile ce vor avea loc o constituie tocmai modul în care au fost rezolvate in termenele prescrise propunerile făcute de salariaţi în cele două adunări din anul 1971. Importanţa rezolvării propunerilor făcute de oamenii muncii cu aceste prilejuri — şi nu numai cu acestea, numeroase propuneri făcându-se în fiecare adunare lunară a grupei sindicale — derivă tocmai din interesul general manifestat de clasa noastră muncitoare, pentru bunul mers al întregii activităţi economico-sociale, a ridicării pe trepte tot mai inalte a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Legea organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat stipulează expres obligaţiile conducerilor de unităţi în această direcţie. Şi aceste obligaţii nu au fost incluse intimplător. Experienţa anilor care au trecut a arătat că nu toate conducerile întreprinderilor, centralelor, grupurilor industriale, ministerelor au acordat importanţa cuvenită propunerilor valoroase, intestimabile, izvorite din mase, pierzîndu-se nejustificat acest adevărat filon de aur — inteligenţa omului şi experienţa CONSTANTIN ANDREI (Continuare in pag. a 4-a) Judeţul Ialomiţa Pe coordonatele industrialitării 1972 înseamnă pentru judeţul Ialomiţa anul unor importante realizări pe plan economic şi social. Potrivit prevederilor, în acest judeţ vor intra in funcţiune şapte noi obiective industriale, printre care Combinatul de îngrăşăminte azotoase şi 16 obiective în agricultură. Vor fi, de asemenea, irigate 211000 ha. Totodată, în numeroase unităţi industriale ridicate în ultimii ani ca Filatura de bumbac, secţia de tuburi de canalizare de la Întreprinderea de prefabricate de beton de la Călăraşi şi altele s-au luat măsuri pentru a se atinge parametrii de producţie proiectaţi. Realizările pe plan economic vor fi însoţite de o dezvoltare continuă a localităţilor din judeţ înscrise puternic, în ultimii ani, pe orbita urbanizării. Se vor ridica încă 750 de apartamente, şcoli, o casă de cultură, un hotel, se va extinde reţeaua de aprovizionare cu apă, canalizare, drumuri etc. (Agerpres) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului Naţional ...............al Frontului Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România în numele Comitetului Central alFrontului Patriei din Vietnam" şi al meu personal, vă mulţumesc sincer dumeavoastră şi tovarăşilor din Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din România pentru mesajul de felicitare adresat cu prilejul realegerii mele în funcţia de preşedinte al Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam. Felicitările pătrunse de prietenie frăţească pe care dumneavoastră şi Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste din România mi le-aţi adresat, constituie pentru noi o încurajare preţioasă în lupta noastră împotriva agresiunii americane, pentru salvarea naţională şi în opera de edificare a socialismului. Fie ca solidaritatea şi prietenia frăţească dintre popoarele vietnamez şi român să dureze în veci. Fie ca relaţiile de prietenie dintre cele două Fronturi ale noastre să se întărească pe zi ce trece. Cu cele mai bune urări de sănătate. TON DUC THANG Preşedintele Prezidiului Comitetului Central al Frontului Patriei din Vietnam