Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-14 / nr. 7515

IN DEZBATERE ÎMBUNĂTĂŢIREA calităţii echipamentului de protecţie şi de lucru O anchetă de opinie în rîndul celor ce produc, folosesc sau desfac echipa­mentul de protecţie şi de lucru a reu­şit să consemneze, pe lîngă nemulţu­mirile generate de unele deficienţe reale, şi o serie de măsuri (deja adop­tate), care, prin seriozitatea lor, stimu­lează încrederea, ca şi propuneri, su­gestii interesante ce pot constitui în­dreptare de esenţă în acţiunea de îm­bunătăţire a calităţii echipamentului de protecţie. Reproşurile benefi­ciarilor Au vizat în primul rînd rezistenţa, durabilitatea e­chipamentului de protecţie şi de lucru. Reţinem dintre ele: „Articolele din doc şi bocan­cii cu talpă din piele­­dat fiind specificul de muncă din cadrul secţiilor noastre — cioburi, rămăşiţe de sticlă ascuţite — nu sunt suficient de rezistente. La acest nea­juns se adaugă şi acela că reţeaua de aprovizionare nu oferă la ora actuală (din vina producătorului) decit sorti­mente de mărimi mari (44 şi 46), iar noi sîntem nevoiţi să achiziţionăm ceea ce ni se oferă. Căci vorba aceea : „rău e cu rău, dar mai rău fără rău“. De aici, conse­cinţe nedorite : uzura mai rapidă a echipamentului de protecţie, exploatat în mod necorespunzător şi, în fine, aspectul cu totul inestetic al muncitorilor îmbrăcaţi cu lu­cruri ce le depăşesc cu mult măsura şi le incomo­dează mişcările. (Ing. Victor Mocanu, Fabrica de articole sanitare şi medicale Bucu­reşti). S-au semnalat şi greşeli în concepţia materialului de protecţie : „Şorţurile de cauciuc utilizate in industria laptelui sunt foarte grele, di­ficile la purtat, incomode (ing. M. Herescu, Centrala laptelui Bucureşti). „Vizorii măştilor de protecţie pentru a căror fabricaţie se cheltu­ieşte foarte mult sunt neco­respunzători din cauza cu­lorii lor prea închise care micşorează claritatea vederii“ (Moise Tudor, compartimen­tul de protecţie a muncii — uzinele „Vulcan“ — Bucu­reşti). Dar cele mai multe critici le-au primit palmarele­ şi mănuşile de protecţie a căror calitate nu întruneşte preve­derile STAS-ului. In fine, s-a reproşat producătorului fap­tul că este deficitar în ceea­­ce priveşte anumite sorti­mente. Pentru a-şi procura mănuşi din prelată, foarte necesare în procesul de pro­ducţie, Centrala sticlei a fost nevoită să facă o comandă specială la o cooperativă de consum, comandă ce a făcut ca cheltuielile la comparti­mentul echipament de pro­tecţie să crească cu 800 000 lei. Beneficiarii prezintă ast­fel producătorilor (dacă a­­ceştia nu le ştiu) o serie de lipsuri, motive serioase de meditaţii şi de luat măsuri. Ce răspund produ­cătorii ? O serie de deficienţe le sunt cunoscute. Aşa, de pildă, potrivit celor declarate de ing. Ioana Toma, şefa ser­viciului echipament de pro­tecţie şi de lucru din cadrul Ministerului Industriei Uşoa­re (de notat apariţia recen­tă a acestui compartiment) „pentru o serie de produse cum ar fi : cisme de cauciuc antiacide, s-au pregătit deja tehnologii noi de fabricaţie care ţintesc durabilitatea şi rezistenţa Produsului. Se ur­măreşte, de asemenea, diver­sificarea producţiei, înţele­­gînd prin aceasta nu numai lărgirea gamei de sortimen­te, ci şi asimilarea de produ­se noi de echipament de protecţie cu deosebire de ca­tegoria celor speciale, înţele­gem prin speciale, costume antifoc, antiacide, antipraf, contra radiaţiilor calorice etc. Diversificarea mai înseamnă şi acoperirea unei mai largi game de mărimi — obiectiv cuprins în proiectele noas­tre de viitor. Tot pentru o exploatare adecvată a echi­pamentului vom lua măsuri pentru îmbunătăţirea siste­mului de marcare, in pre­zent incomplet, ceea ce faci­litează distribuirea lui la alte locuri de muncă decit cele pentru care este destinat. In fine, pentru a sprijini acţiu­nea de îmbunătăţire a calită­ţii echipamentului prin adoptarea de noi tehno­logii, institutele de cer­cetări ale Ministerului In­dustriei Uşoare — Institutul de cercetări textile , Institu­tul de cercetări pentru pielă­­rie-cauciuc, mase plastice ; Institutul de cercetări pentru CLARA DUMITRESCU (Continuare în pag. a 4-a) PE SCURT de la corespondenţii noştri • CRAIOVA — Colectivul de muncă al COMBI­NATULUI CHIMIC şi-a depăşit sarcinile de plan pe prima decadă la producţia globală cu 500 000 lei, iar la producţia marfă cu un milion lei, iar cel al ÎNTREPRINDERII de prefabricate DIN BETON a livrat suplimentar 10 mc panouri mari pentru locuin­ţe şi 300 mc fişii cu goluri. (Elena Ţurcu) • TR. SEVERIN — Fabricii« PLATFORMEI INDUS­TRIALE C.E.I.L. au obţinut în prima decadă, peste pian, 4 tone plăci fibro-lemnoase, 900 mp furnire, 16 garnituri de mobilă ş.a. (Mitric Ioan) • BOTOŞANI — Muncitorii, inginerii şi tehnici­enii FABRICII DE CONFECŢII au obţinut, după zece zile din acest an, o producţie suplimentară de len­jerie şi pantaloni in valoare de 1,2 milioane lei, iar cei de la UZINA DE FABRICAŢIE, REPARAŢII ŞI MONTAJE PENTRU AGRICULTURA în prima deca­dă o depăşire faţă de planul la zi de 363 000 lei. In aceeaşi perioadă minerii de la Miorcani au depă­şit planul producţiei globale cu 215 000 lei. (Mihai finţar) • VRANCEA — COMBINATUL DE EXPLOATARE ŞI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI VRANCEA a consemnat în agenda primei decade a acestei luni rezultate remarcabile. Astfel s-au produs peste pre­vederile planului 600 mc buşteni de fag, 2 000 mp de furnire şi 350 mp de parchete (Mihail Doraş) • BRĂILA - Sarcinile de plan pe prima decadă a lunii ianuarie au fost îndeplinite şi depăşite cu 458 tone laminate la UZINA „LAMINORUL", un excava­tor la „PROGRESUL“, 8 tone hîrtie şi 2 tone sodă caustică la COMBINATUL DE CELULOZA Sl HIR­­TIE si 520 mp PAL la COMBINATUL DE EXPLOATA­RE Sl INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI. • LA I.A.S. INSULA MARE a Brăilei a fost dat în folosinţă un modern atelier mecanic, menit să asigu­re repararea şi întreţinerea a 250 tractoare. Noul o­­biectiv este dotat cu strunguri moderne, raboteze, băi de degresare, bancuri de rodaj, poduri rulante, utilaje care permit efectuarea lucrărilor amintite la un nivel calitativ superior şi cu un randament sporit. (Mircea Cişman) • BACAU — In acest an UZINA METALURGICA băcăuană va realiza şi livra, pentru prima oară, ar­mături pentru instalaţii de stins incendii. Pregătirile pentru fabricaţia noilor produse sunt în stadiu avan­sat. (Iacob Lupu) Proletari din toate tarile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAI Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7515 ■ Vineri 14 ianuarie 1972 ■ 6 pagini 30 bani Activitate susţinută pe şantierele sucevene COLECTIVUL ÎNTRE­PRINDERII JUDEŢENE DE CONSTRUCŢII MON­TAJE SUCEAVA a execu­tat anul trecut 96 de obiec­tive şi capacităţi de pro­ducţie, dintre care 22 au fost predate beneficiarilor înainte de termen. Dintre acestea amintim hotelul cu 156 de locuri din Cimpu­­lung, 958 de apartamente, un cămin pentru nefami­­lişti cu 225 de locuri, la fălticeni, Complexul de dez­­hidratare a legumelor şi fructelor Păltinoasa, o sec­ţie de industrie locală la Putna, întreprinderea de reparat utilaje comerciale şi Poligonul de prefabrica­te mari de la Suceava, ş.a. Anul acesta, ca urmare a creşterii gradului de meca­nizare, a extinderii folosi­rii prefabricatelor şi a a­­cordului global, activitatea pe şantier continuă intens, îndeosebi la cele 537 de a­­partamente începute încă din 1971 şi la alte obiective economice şi social-cultu­­rale­ (Mihai Ţînţar) Linia modernă de profile îndoite de la Uzina metalurgică din Iaşi, una din unităţile principale ale economiei noastre naţionale In minele din Valea Jiului s-a generalizat programul redus de lucru IME El II SIE Aceeaşi­ producţie Acelaşi ciştig Valea Jiului, cu renumitele sale ex­ploatări carbonifere, consemnează în filele istoriei sale glorioase un eveni­ment de o excepţională însemnătate, cu multiple şi deosebit de importante semnificaţii economice şi sociale : în­­cepînd de la 6 decembrie 1971 s-a ge­neralizat în toate minele programul de lucru pe patru schimburi, cu durata de şase ore pe schimb din 24 la frontu­rile de lucru din subteran, cu menţine­rea sarcinilor de plan, a normelor de lucru şi a salariilor tarifare la volumul existent şi în perioada programului de lucru de opt ore. Peste 16 000 de mun­citori, ingineri şi tehnicieni de la cele 10 exploatări miniere din Valea Jiului beneficiază de noua şi importanta mă­sură luată de conducerea partidului şi statului nostru, în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. De re­ducerea programului de lucru benefi­ciază întregul efectiv de muncitori din subteran, precum şi personalul tehnic care lucrează permanent în aceleaşi condiţii ca şi muncitorii. _ - - - - ■ I m-m — I ■ ■ ii• — ■ I. ■— Citiţi reportajul în pr­gina a 3-a. ni m I Minerii din Lupeni, deţinători ai drapelului de întreprindere fruntaşă pe ramură, sint hotărîţi să-l men­ţină in continuare, cu atit mai mult cu cit programul de 6 ore pe schimb le dă posibilitatea să folosească din plin timpul de lucru şi tehnica din dotare timp larg valorificării inteligenţii tehnice Comisia inginerilor şi tehnicienilor de pe lîngă Consiliul judeţean al sindi­catelor Arad a adresat zilele acestea o chemare către toţi inginerii, econo­miştii şi tehnicienii din u­­nităţile de producţie şi din institutele de cercetare şi proiectare de pe cuprinsul judeţului. După se subli­niază că în cursul­ acestui an întreprinderilor şi orga­nizaţiilor economice le re­vin sarcini sporite în dome­niul creşterii producţiei şi ridicării calităţii acesteia, comisia cheamă cadrele tehnice şi economice să-şi amplifice eforturile în ve­derea promovării în ritm mai accelerat a progresului tehnic, valorificării optime a tuturor resurselor mate­riale şi intelectuale, spori­rii eficienţei economice, a întregii activităţi. In acest scop se face un apel căldu­ros către fiecare cadru teh­nic ca în cursul anului 1972, să ia în studiu şi să rezolve cel puţin o problemă teh­nică, economică sau de or­ganizare a procesului de producţie. Chemarea recomandă, totodată, ca femele alese să vizeze cele mai importante probleme ce se ridică în ac­tivitatea unităţilor de pro­ducţie, indicînd comisiilor, inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderi, ca prin munca lor să uşureze par­ticiparea la aceste acţiuni a tuturor cadrelor tehnice şi economice. (ION NIŢU). CUM VĂ PREGĂTIŢI PENTRU ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII? Toate colectivele de muncă din unităţile socialiste de stat au păşit in anul 1972 cu perspectiva clară şi însufleţi­­toare a progresului nostru, pe deplin conştiente că în mîinile şi mintea lor se află resursele unor noi şi măreţe înfăptuiri. Oamenii muncii din patria noastră socialistă sunt acum mai mult ca oricind conştienţi că în dubla lor calitate de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie poartă răspunderea in faţa societăţii pentru mo­dul în care sunt utilizate fondurile materiale şi finan­ciare încredinţate şi se stră­duiesc să-şi onoreze prin rea­lizări meritorii îndatorirea ce o au pentru a asigura bunul mers al unităţii în care lu­crează. De altfel, prin însăşi conţinutul ei, proprietatea socialistă impune integrarea organică a maselor în acti­vitatea de organizare şi con­ducere a producţiei, întărirea disciplinei şi responsabilită­ţii fiecărui cetăţean, partici­parea directă a celor ce mun­cesc la luarea deciziilor pri­vind dezvoltarea economică şi socială, exercitarea unui control exigent de către oa­menii muncii asupra înde­plinirii sarcinilor. Constituirea organelor de conducere colectivă în unită­ţile socialiste de stat, institu­­ţionalizarea adunărilor gene­rale ale oamenilor muncii ri­dică pe o treaptă superioară munca de conducere şi adîn­­cesc substanţial democraţia noastră socialistă prin creş­terea rolului maselor popu­lare în viaţa economică a ţă­rii, in gospodărirea avuţiei naţionale. De aceea, acum, in preaj­ma adunărilor generale ale oamenilor muncii din unită­ţile socialiste de stat, fiecare colectiv îşi concentrează e­­nergia şi capacitatea lui crea­toare, atit pentru efectuarea unei analize atente a drumu­lui parcurs în primul an al actualului cincinal, cit şi in direcţia valorificării mai in­tense a întregului potenţial productiv, a resurselor mate­riale şi umane din între­prinderea lor, spre ridicarea la un nivel superior a efici­enţei în toate ramurile, în toate domeniile de activitate, în cel de-al doilea an al cin­cinalului in funcţiune. In­ a­­cest context, apare evidentă necesitatea ca pe agenda pe­rioadei de pregătire şi desfă­şurare a adunărilor generale ale oamenilor muncii să fie în­scrise la loc prioritar, atât de comitetele oamenilor muncii, cit şi de comitetele sindicate­lor, toate elementele ce con­cură la corecta analiză a con­tractului colectiv din anul precedent, la formularea în deplină concordanţă cu ce­rinţele noului an de plan şi apoi aprobarea de adunarea generală a oamenilor mun­cii a noului contract colectiv. Se impune acest lucru intru­­cît contractul colectiv este unul dintre cele mai demo­cratice şi utile instrumente din arsenalul legalităţii noas­tre socialiste,, care asigură concret partea de acţiune şi de răspundere ce revine atit organului de conducere co­lectivă, cit şi angajaţilor din întreprindere, în îndeplinirea exemplară a tuturor indica­torilor planului de producţie, în îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi trai ale tuturor r­embrilor colectivului. Deşi îşi găseşte temei în prevederile Codului Muncii ,şi cele ale Legii cu privire la organizarea şi conducerea u­­nitaţilor socialiste de stat, contractul colectiv are pozi­tiva particularitate de a nu­ reproduce în conţinutul său ..rhot­ă­rot“ articolele din lege, ci pe baza propunerilor oamenilor muncii, pe­­deplin concordate cu legislaţia în vigoare, el trebuie să cuprin­dă toate acele măsuri tehni­ce şi organizatorice care con­tribuie cu maximă eficienţă la folosirea resurselor ma­teriale şi umane în vederea valorificării mai intense a potenţialului productiv, crea­rea de condiţii pentru fo­losirea maximă a maşinilor şi uneltelor, reducerea cos­turilor, îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, asigurarea unor condiţii de muncă şi trai mereu mai bune. Pierind de la această ca­racteristică a contractului co­lectiv, trebuie să circumscri­­em efortulini general ceea ce trebuie depus pentru buna lui elaborare şi urmărire atit sarcinile ce revin or­ganelor de conducere colec­tivă cit şi atribuţiile şi sar­cinile ce le au sindicatele. Faptul că obiectul central al activităţii comitetelor sin­dicatelor din unităţile socia­liste de stat îl reprezintă CI­MUL MUNCII, este firesc ca acestea să gîndească încă îna­inte de aprobarea în adunări- Ing. PETRONIUS ANGHEL (Continuare in pag. a 4-a)­­ CONTRACTUL COLECTIV defineşte şi afirmă clar obligaţiile şi drepturile oamenilor muncii CONSPECTAI La Alexandria a construi înseamnă a iubi Şi după ce stătusem de vorbă despre multe altele, nu ştiu, cum s-a făcut de a ajuns să mă întrebe : cam cîţi ani crezi că are oraşul nos­tru?" L-am privit mirat. Cum­­ citi ? ! Nu sînt is­toric, dar vechi reminis­cenţe livreşti îmi aşează începuturile Alexandriei în urmă cu aproape 150 de ani,­ îi spun: „Aşa-i, nu zic nu ! Eu însă îi nu­­­­rm­ăr anii din clipa în­­care socialismul l-a des­prins din anonimatul unei vieţi funciare şi l-a conectat la marele flux de energii al industriali­zării..." Glasul maistrului Costică Toma avea o vi­braţie aparte. Exprimînd un fel de intimă mîndrie pentru noul destin al o­­raşului. Mărturisesc că am fost surprins. Pentru că știam că el nu era alexăndrinean decit prin „adopțiune", adică nu­mai din clipa „în care, în, urmă cu nici cinci ani, a sosit pe şantierele ce­ năş­teau noua personalita­te industrială a oraşu­lui. Şi totuşi........Niciun „totuşi", te simţi legat de aşezările care şi prin munca ta, oricit de mo­­dertă ar fi ea, ajung sâ însemne ceva, din ce în ce mai important, în viaţa ţării..." Intenţia de a scrie despre şantierul Fabricii de rulmenţi de la Alexandria căpăta coordonate noi. Se adîn­­cea prin conţinutul mult mai subtil al dragostei ce se naşte în oameni faţă de locurile asupra cărora ei operează mu­taţii esenţiale, materia­­lizînd o părticică din planurile elaborate de partid cu privire la dez­voltarea armonioasă, proporţionată, a tuturor zonelor şi localităţilor ţării. Fireşte, aş fi pu­tut să mă rezum la da­tele curente asupra sta­diului lucrărilor pe şan­tier. Aş fi putut să con­semnez numai faptul că faţă de graficele iniţia­le lucrările sunt în avans cu două luni. Că, aşa după cum mi-a spus in­ginerul Gheorghe Nico­­lau, coordonatorul şanti­erelor de pe platforma industrială a oraşului, acest avans a fost obţi­nut valorificîndu-se o concepţie gospodăreas­că, eficientă, de orga­nizare, demarîndu-se în construcţia propriu-zisă prin realizarea unor căi de acces bine puse la punct (drumuri betonate ce vor rămîne în patri­moniul fabricii şi al ora­şului după încheierea lucrărilor de construcţii şi montaje), prin asigu­rarea întregii reţele de apă şi încălzire etc. Apoi să descriu cădurea de piloni ce conturează proporţiile halei mono­bloc de fabricaţie, ale forjei, ale sectorului de întreţinere. Dar toate a­­cestea rămin „amănun­te" faţă de pasiunea cu care oamenii, muncind, MIHAI COLEŞIU (Continuare în pag. a 2-a]

Next

/
Thumbnails
Contents