Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)
1972-01-14 / nr. 7515
Proletari din toate țarile, unifi-vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7515 ■ Vineri 14 ianuarie 1972 ■ 6 pagini 30 bani IN DEZBATERE ÎMBUNĂTĂȚIREA calității echipamentului de protecție și de lucru O anchetă de opinie în rîndul celor ce produc, folosesc sau desfac echipamentul de protecție și de lucru a reușit să consemneze, pe lîngă nemulțumirile generate de unele deficiențe reale, și o serie de măsuri (deja adoptate), care, prin seriozitatea lor, stimulează încrederea, ca și propuneri, sugestii interesante ce pot constitui îndreptare de esență în acțiunea de îmbunătățire a calității echipamentului de protecție. Reproșurile beneficiarilor au vizat în primul rezistența, durabilitatea rînd echipamentului de protecție și de lucru. Reținem dintre ele: „Articolele din cioc și bocancii cu talpă din piele (dat fiind specificul de muncă din cadrul secțiilor noastre — cioburi, rămășițe de sticlă ascuțite — nu sînt suficient de rezistente. La acest neajuns se adaugă și acela că rețeaua de aprovizionare nu oferă la ora actuală (din vina producătorului) decit sortimente de mărimi mari (44 și 46), iar noi sîntem nevoiți să achiziționăm ceea ce ni se oferă. Căci vorba aceea : „rău e cu rău, dar mai rău fără rău“. De aici, consecințe nedorite : uzura mai rapidă a echipamentului de protecție, exploatat în mod necorespunzător și, în fine, aspectul cu totul inestetic al muncitorilor îmbrăcați cu lucruri ce le depășesc cu mult măsura și le incomodează mișcările. (Ing. Victor Mocanu, Fabrica de articole sanitare și medicale București). S-au semnalat și greșeli în concepția materialului de protecție : „Șorțurile de cauciuc utilizate in industria laptelui sunt foarte grele, dificile la purtat. (ing. M. Herescu, incomode Centrala laptelui București), „Vizorii măștilor de protecție pentru a căror fabricație se cheltuiește foarte mult sunt necorespunzători din cauza culorii lor prea închise care micșorează claritatea vederii“ (Moise Tudor, compartimentul de protecție a muncii — uzinele „Vulcan“ — București). Dar cele mai multe critici le-au primit palmarele și mănușile de protecție a căror calitate nu întrunește prevederile STAS-ului. In fine, s-a reproșat producătorului faptul că este deficitar în ceeace privește anumite sortimente. Pentru a-și mănuși din prelată, procura foarte necesare în procesul de producție. Centrala sticlei a fost nevoită să facă o comandă specială la o cooperativă de consum, comandă ce a făcut ca cheltuielile la compartimentul echipament de protecție să crească cu 800 000 lei. Beneficiarii prezintă astfel producătorilor (dacă aceștia nu le știu) o serie de lipsuri, motive serioase de meditații și de luat măsuri. Ce răspund producătorii ? O serie de deficiențe le sunt cunoscute. Așa, de pildă, potrivit celor declarate de ing. Ioana Toma, șefa serviciului echipament de protecție și de lucru din cadrul Ministerului Industriei Ușoare (de notat apariția recentă a acestui compartiment) „pentru o serie de produse cum ar fi : cisme de cauciuc antiacide, s-au pregătit deja tehnologii noi de fabricație care țintesc durabilitatea și rezistența Produsului. Se urmărește, de asemenea, diversificarea producției, înțelegînd prin aceasta nu numai lărgirea gamei de sortimente, ci și asimilarea de produse noi de echipament de protecție cu deosebire de categoria celor speciale: înțelegemi prin speciale, costume antifoc, antiacide, antipraf, contra radiațiilor calorice etc. Diversificarea mai înseamnă și acoperirea unei mai largi game de mărimi — obiectiv cuprins în proiectele noastre de viitor. Tot pentru o exploatare adecvată a echipamentului vom lua măsuri pentru îmbunătățirea unului de marcare, un sisteprezent incomplet, ceea ce facilitează distribuirea lui la alte locuri de muncă decit cele pentru care este destinat. In fine, pentru a sprijini acțiunea de îmbunătățire a calității echipamentului prin adoptarea de noi tehnologii, institutele de cercetări ale Ministerului Industriei Ușoare — Institutul de cercetări textile . Institutul de cercetări pentru pielărie-cauciuc, mase plastice : Institutul de cercetări pentru CLARA DUMITRESCU (Continuare în pag. a 4-a) PE SCURT de la corespondenții noștri • CRAIOVA — Colectivul de muncă al COMBINATULUI CHIMIC și-a depășit sarcinile de plan pe prima decadă la producția globală cu 500 000 iar la producția marfă cu un milion lei, iar cel lei, al ÎNTREPRINDERII de prefabricate DIN BETON a livrat suplimentar 10 mc panouri mari pentru locuințe și 300 mc fișii cu goluri. (Elena Țuicu) • TR. SEVERIN — Fabricile PLATFORMEI INDUSTRIALE C.E.I.L. au obținut în prima decadă, peste pian, 4 tone plăci fibro-lemnoase, 900 mc furnire, 16 garnituri de mobilă ș.a. (Mitric Ioan) • BOTOȘANI — Muncitorii, inginerii și tehnicienii FABRICII DE CONFECȚII au obținut, după zece zile din acest an, o producție suplimentară de lenjerie și pantaloni in valoare de 1,2 milioane lei, iar cei de la UZINA DE FABRICAȚIE, REPARAȚII ȘI MONTAJE PENTRU AGRICULTURA în prima decadă o depășire față de planul la zi de 363 000 lei. In aceeași perioadă minerii de la Miorcani au depășit planul producției globale cu 215 000 lei. (Mihai Jințar) • VRANCEA — COMBINATUL DE EXPLOATARE ȘI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI VRANCEA a consemnat în agenda primei decade a acestei luni rezultate remarcabile. Astfel s-au produs peste prevederile planului 600 mc bușteni de fag, 2 000 mp de furnire și 350 mp de parchete (Mihail Doraș) • BRĂILA - Sarcinile de plan pe prima decadă a lunii ianuarie au fost îndeplinite și depășite cu 458 tone laminate la UZINA „LAMINORUL", un excavator la „PROGRESUL“, 8 tone hîrtie și 2 tone sodă caustică la COMBINATUL DE CELULOZA ȘI HIRTIE și 520 mp PAL la COMBINATUL DE EXPLOATARE ȘI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI. • LA I.A.S. INSULA MARE A Brăilei a fost dat în folosință un modern atelier mecanic, menit să asigure repararea și întreținerea a 250 tractoare. Noul obiectiv este dotat cu strunguri moderne, raboteze, băi de degresare, bancuri de rodaj, poduri rulante, utilaje care permit efectuarea lucrărilor amintite la un nivel calitativ superior și cu un randament sporit. (Mircea Cișman) • BACAU — In acest an UZINA METALURGICA băcăuană va realiza și livra, pentru prima oară, armături pentru instalații de stins incendii. Pregătirile pentru fabricația noilor produse sunt în stadiu avansat. (lacob Lupu) Activitate susținută pe șantierele sucevene COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII JUDEȚENE DE CONSTRUCȚII MONTAJE SUCEAVA a executat anul trecut 96 de obiective și capacități de producție, dintre care 22 au fost predate beneficiarilor înainte de termen. Dintre acestea amintim hotelul cu 156 de locuri din Câmpulung, 958 de apartamente, un cămin pentru nefamiliști cu 225 de locuri, la Fălticeni, Complexul de dezhidratare a legumelor și fructelor Păltinoasa, o secție de industrie locală la Putna, întreprinderea de reparat utilaje comerciale și Poligonul de prefabricate mari de la Suceava, ș.a. Anul acesta, ca urmare a creșterii gradului de mecanizare, a extinderii folosirii prefabricatelor și a acordului global, activitatea pe șantier continuă intens, îndeosebi la cele 537 de apartamente începute încă din 1971 și la alte obiective economice și social-culturale (Mihai Tînțîr) Linia modernă de profile îndoite de la Uzina metalurgică din Iași, una din unitățile principale ale economiei noastre naționale In minele din Valea Jiului s-a generalizat programul redus de lucru IME El II SIE Aceeași producție Același câștig Valea Jiului, cu renumitele sale exploatări carbonifere, consemnează în filele istoriei sale glorioase un eveniment de o excepțională însemnătate, cu multiple și deosebit de importante semnificații economice și sociale : începînd de la 6 decembrie 1971 s-a generalizat în toate minele programul de lucru pe patru schimburi, cu durata de șase ore pe schimb din 24 la fronturile de lucru din subteran, cu menținerea sarcinilor de pian, a normelor de lucru și a salariilor tarifare la volumul existent și în perioada programului de lucru de opt ore. Peste 16 000 de muncitori, ingineri și tehnicieni de la cele 10 exploatări miniere din Valea Jiului beneficiază de noua și importanta măsură luată de conducerea partidului și statului nostru, în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. De reducerea programului de lucru beneficiază întregul efectiv de muncitori din subteran, precum și personalul tehnic care lucrează permanent în aceleași condiții ca și muncitorii. - - - - - ■ I m-m —prgina a 3-a. I ■ ■ ii• — ■ I. ■— Citiți reportajul în nim I Minerii din Lupeni, deținători ai drapelului de întreprindere fruntașă pe ramură, sunt hotărîți să-l mențină in continuare, cu atit mai mult cu cit programul de 6 ore pe schimb le dă posibilitatea să folosească din plin timpul de lucru și tehnica din dotare Timp larg valorificării inteligenții tehnice Comisia inginerilor și tehnicienilor de pe lîngă Consiliul județean al sindicatelor Arad a adresat zilele acestea o chemare către toți inginerii, economiștii și tehnicienii din unitățile de producție și din institutele de cercetare și proiectare de pe cuprinsul județului. După se subliniază că în cursul acestui an întreprinderilor și organizațiilor economice le revin sarcini sporite în domeniul creșterii producției și ridicării calității acesteia, comisia cheamă cadrele tehnice și economice să-și amplifice eforturile în vederea promovării în ritm mai accelerat a progresului tehnic, valorificării optime a tuturor resurselor materiale și intelectuale, sporirii eficienței economice, a întregii activități. In acest scop se face un apel călduros către fiecare cadru tehnic ca în cursul anului 1972, să ia în studiu și să rezolve cel puțin o problemă tehnică, economică sau de organizare a procesului de producție. Chemarea recomandă, totodată, ca femele alese să vizeze cele mai importante probleme ce se ridică în activitatea unităților de producție, indicînd comisiilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprinderi, ca prin munca lor să ușureze participarea la aceste acțiuni a tuturor cadrelor tehnice și economice. (ION NIȚU). CUM VĂ PREGĂTIȚI PENTRU ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII? Toate colectivele de muncă din unitățile socialiste de stat au pășit in anul 1972 cu perspectiva clară și însuflețitoare a progresului nostru, pe deplin conștiente că în mîinile și mintea lor se află resursele unor noi și mărețe înfăptuiri. Oamenii muncii din patria noastră socialistă sunt acum mai mult ca oricind conștienți că în dubla lor calitate de producători și proprietari ai mijloacelor de producție poartă răspunderea in fața societății pentru modul în care sunt utilizate fondurile materiale și financiare încredințate și se străduiesc să-și onoreze prin realizări meritorii îndatorirea ce o au pentru a asigura bunul mers al unității în care lucrează. De altfel, prin însăși conținutul ei, proprietatea socialistă impune integrarea organică a maselor în activitatea de organizare și conducere a producției, întărirea disciplinei și responsabilității fiecărui cetățean, participarea directă a celor ce muncesc la luarea deciziilor privind dezvoltarea economică și socială, exercitarea unui control exigent de către oamenii muncii asupra îndeplinirii sarcinilor. Constituirea organelor de conducere colectivă în unitățile socialiste de stat, instituționalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii ridică pe o treaptă superioară munca de conducere și adîncesc substanțial democrația noastră socialistă prin creșterea rolului maselor populare în viața economică a țării, in gospodărirea avuției naționale. De aceea, acum, in preajma adunărilor generale ale oamenilor muncii din unitățile socialiste de stat, fiecare colectiv își concentreazănergia și capacitatea lui creatoare, atit pentru efectuarea unei analize atente a drumului parcurs în primul an al actualului cincinal, cit și in direcția valorificării mai intense a întregului potențial productiv, a resurselor materiale și umane din întreprinderea lor, spre ridicarea la un nivel superior a eficientei în toate ramurile, în toate domeniile de activitate, în cel de-al doilea an al cincinalului in funcțiune. In acest context, apare evidentă necesitatea ca pe agenda perioadei de pregătire și desfășurare a adunărilor generale ale oamenilor muncii să fie înscrise la loc prioritar, atât de comitetele oamenilor muncii, cit și de comitetele sindicatelor, toate elementele ce concură la corecta analiză a contractului colectiv din precedent, la formularea anul în deplină concordanță cu fințele noului an de plan ceși apoi aprobarea de adunarea generală a oamenilor muncii a noului contract colectiv. Se impune acest lucru intrucît contractul colectiv este unul dintre cele mai democratice și utile instrumente din arsenalul legalității noastre socialiste,, care asigură concret partea de acțiune și de răspundere ce revine atât organului de conducere colectivă, cât și angajaților din întreprindere, în îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor planului de producție, în îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și trai ale tuturor membrilor colectivului. Deși își găsește temei In prevederile Codului Muncii ,și cele ale Legii cu privire la organizarea și conducerea unitâților socialiste de stat, contractul colectiv are pozitiva particularitate de a nu reproduce în conținutul său ..I hotărot“ articolele din lege, ci pe baza propunerilor oamenilor muncii, pe deplin concordate cu legislația vigoare, el trebuie să cuprinîndă toate acele măsuri tehnice și organizatorice care contribuie cu maximă eficiență la folosirea resurselor materiale și umane în vederea valorificării mai intense potențialului productiv, creaarea de condiții pentru folosirea maximă a mașinilor și uneltelor, reducerea costurilor, îmbunătățirea calității produselor, asigurarea unor condiții de muncă și trai mereu mai bune. Pierind de la această caracteristică a contractului colectiv, trebuie să circumscriem eforturi îi general ceea ce trebuie depus pentru lui elaborare și urmărire buna atit sarcinile ce revin organelor de conducere colectivă cit și atribuțiile și sarcinile ce le au sindicatele. Faptul că obiectul central al activității comitetelor sindicatelor din unitățile socialiste de stat îl reprezintă OJMUL MUNCII, este firesc ca acestea să gîndească încă înainte de aprobarea în adunări- Ing. PETRONIUS ANGHEL (Continuare in pag. a 4-a) i CONTRACTUL COLECTIV definește și afirmă clar obligațiile și drepturile oamenilor muncii CONSPECTAI La Alexandria a construi înseamnă a iubi Și după ce de vorbă despre stătusem altele, nu știu, cum multe s-a făcut de a ajuns să mă întrebe : cam cîți ani crezi că are orașul nostru?" L-am privit mirat. Cum citi ? ! Nu sunt istoric, dar vechi reminiscențe livrești îmi așează începuturile Alexandriei în urmă cu aproape 150 de ani, îi spun: „Așa-i, nu zic nu ! Eu însă îi număr anii din clipa în care socialismul l-a desprins din anonimatul unei vieți funciare și l-a conectat la marele flux de energii al industrializării..." Glasul maistrului Costică Toma avea o vibrație aparte, un fel de intimă Exprimînd mîndrie pentru noul destin al orașului. Mărturisesc că am fost surprins. că știam că ei nu Pentru era alexăndrinean decit prin „adopțiune", adică numai din clipa „în care, în urmă cu nici cinci ani, a sosit pe șantierele ce nășteau noua personalitate industrială a orașului. Și totuși........Niciun „totuși", te simți legat de așezările care și prin munca ta, oricit de modestă ar fi ea, ajung sa însemne ceva, din ce în ce mai important, în viața țării..." Intenția de a scrie despre șantierul Fabricii de rulmenți de la Alexandria căpăta coordonate noi. Se adîncea prin conținutul mult mai ce se subtil al dragostei naște în oameni față de locurile asupra cărora ei operează mutații esențiale, materializînd o părticică din planurile elaborate de partid cu privire la dezvoltarea armonioasă, proporționată, a tuturor zonelor și localităților țării. Firește, aș fi putut să mă rezum la datele curente asupra stadiului lucrărilor pe șantier. Aș fi putut să consemnez numai faptul că față de graficele inițiale lucrările sunt în avans cu două luni. Că, așa după cum mi-a spus inginerul Gheorghe Nicolau, coordonatorul șantierelor de pe platforma industrială a orașului, acest avans a fost obținut valorificîndu-se o concepție gospodărească, eficientă, de uizare, demarîndu-se orgaîn construcția propriu-zisă prin realizarea unor căi de acces bine puse la punct (drumuri betonate ce vor rămîne în patrimoniul fabricii și al orașului după încheierea lucrărilor de construcții și montaje), prin rarea întregii rețele asigiide apă și încălzire etc. Apoi să descriu cădurea de piloni ce conturează proporțiile halei bloc de fabricație, monoare forjei, ale sectorului de întreținere. Dar toate acestea rămân „amănunte" față de pasiunea cu care oamenii, muncind. MIHAI COLEȘIU (Continuare în pag. a 2-a]