Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)

1972-01-14 / nr. 7515

Proletari din toate țarile, unifi-vu­l ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7515 ■ Vineri 14 ianuarie 1972 ■ 6 pagini 30 bani IN DEZBATERE ÎMBUNĂTĂȚIREA calității echipamentului de protecție și de lucru O anchetă de opinie în rîndul celor ce produc, folosesc sau desfac echipa­mentul de protecție și de lucru a reu­șit să consemneze, pe lîngă nemulțu­mirile generate de unele deficiențe reale, și o serie de măsuri (deja adop­tate), care, prin seriozitatea lor, stimu­lează încrederea, ca și propuneri, su­gestii interesante ce pot constitui în­dreptare de esență în acțiunea de îm­bunătățire a calității echipamentului de protecție. Reproșurile benefi­ciarilor au vizat în primul rezistența, durabilitatea rînd e­chipamentului de protecție și de lucru. Reținem dintre ele: „Articolele din cioc și bocan­cii cu talpă din piele (dat fiind specificul de muncă din cadrul secțiilor noastre — cioburi, rămășițe de sticlă ascuțite — nu sînt suficient de rezistente. La acest nea­juns se adaugă și acela că rețeaua de aprovizionare nu oferă la ora actuală (din vina producătorului) decit sorti­mente de mărimi mari (44 și 46), iar noi sîntem nevoiți să achiziționăm ceea ce ni se oferă. Căci vorba aceea : „rău e cu rău, dar mai rău fără rău“. De aici, conse­cințe nedorite : uzura mai rapidă a echipamentului de protecție, exploatat în mod necorespunzător și, în fine, aspectul cu totul inestetic al muncitorilor îmbrăcați cu lu­cruri ce le depășesc cu mult măsura și le incomo­dează mișcările. (Ing. Victor Mocanu, Fabrica de articole sanitare și medicale Bucu­rești). S-au semnalat și greșeli în concepția materialului de protecție : „Șorțurile de cauciuc utilizate in industria laptelui sunt foarte grele, di­ficile la purtat. (ing. M. Herescu, incomode Centrala laptelui București), „Vizorii măștilor de protecție pentru a căror fabricație se cheltu­iește foarte mult sunt neco­respunzători din cauza cu­lorii lor prea închise care micșorează claritatea vederii“ (Moise Tudor, compartimen­tul de protecție a muncii — uzinele „Vulcan“ — Bucu­rești). Dar cele mai multe critici le-au primit palmarele­ și mănușile de protecție a căror calitate nu întrunește preve­derile STAS-ului. In fine, s-a reproșat producătorului fap­tul că este deficitar în ceea­­ce privește anumite sorti­mente. Pentru a-și mănuși din prelată, procura foarte necesare în procesul de pro­ducție. Centrala sticlei a fost nevoită să facă o comandă specială la o cooperativă de consum, comandă ce a făcut ca cheltuielile la comparti­mentul echipament de pro­tecție să crească cu 800 000 lei. Beneficiarii prezintă ast­fel producătorilor (dacă a­­ceștia nu le știu) o serie de lipsuri, motive serioase de meditații și de luat măsuri. Ce răspund produ­cătorii ? O serie de deficiențe le sunt cunoscute. Așa, de pildă, potrivit celor declarate de ing. Ioana Toma, șefa ser­viciului echipament de pro­tecție și de lucru din cadrul Ministerului Industriei Ușoa­re (de notat apariția recen­tă a acestui compartiment) „pentru o serie de produse cum ar fi : cisme de cauciuc antiacide, s-au pregătit deja tehnologii noi de fabricație care țintesc durabilitatea și rezistența Produsului. Se ur­mărește, de asemenea, diver­sificarea producției, înțele­­gînd prin aceasta nu numai lărgirea gamei de sortimen­te, ci și asimilarea de produ­se noi de echipament de protecție cu deosebire de ca­tegoria celor speciale: înțele­gemi prin speciale, costume antifoc, antiacide, antipraf, contra radiațiilor calorice etc. Diversificarea mai înseamnă și acoperirea unei mai largi game de mărimi — obiectiv cuprins în proiectele noas­tre de viitor. Tot pentru o exploatare adecvată a echi­pamentului vom lua măsuri pentru îmbunătățirea unului de marcare, un siste­pre­zent incomplet, ceea ce faci­litează distribuirea lui la alte locuri de muncă decit cele pentru care este destinat. In fine, pentru a sprijini acțiu­nea de îmbunătățire a calită­ții echipamentului prin adoptarea de noi tehno­logii, institutele de cer­cetări ale Ministerului In­dustriei Ușoare — Institutul de cercetări textile . Institu­tul de cercetări pentru pielă­­rie-cauciuc, mase plastice : Institutul de cercetări pentru CLARA DUMITRESCU (Continuare în pag. a 4-a) PE SCURT de la corespondenții noștri • CRAIOVA — Colectivul de muncă al COMBI­NATULUI CHIMIC și-a depășit sarcinile de plan pe prima decadă la producția globală cu 500 000 iar la producția marfă cu un milion lei, iar cel lei, al ÎNTREPRINDERII de prefabricate DIN BETON a livrat suplimentar 10 mc panouri mari pentru locuin­țe și 300 mc fișii cu goluri. (Elena Țuicu) • TR. SEVERIN — Fabricile PLATFORMEI INDUS­TRIALE C.E.I.L. au obținut în prima decadă, peste pian, 4 tone plăci fibro-lemnoase, 900 mc furnire, 16 garnituri de mobilă ș.a. (Mitric Ioan) • BOTOȘANI — Muncitorii, inginerii și tehnici­enii FABRICII DE CONFECȚII au obținut, după zece zile din acest an, o producție suplimentară de len­jerie și pantaloni in valoare de 1,2 milioane lei, iar cei de la UZINA DE FABRICAȚIE, REPARAȚII ȘI MONTAJE PENTRU AGRICULTURA în prima deca­dă o depășire față de planul la zi de 363 000 lei. In aceeași perioadă minerii de la Miorcani au depă­șit planul producției globale cu 215 000 lei. (Mihai Jințar) • VRANCEA — COMBINATUL DE EXPLOATARE ȘI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI VRANCEA a consemnat în agenda primei decade a acestei luni rezultate remarcabile. Astfel s-au produs peste pre­vederile planului 600 mc bușteni de fag, 2 000 mp de furnire și 350 mp de parchete (Mihail Doraș) • BRĂILA - Sarcinile de plan pe prima decadă a lunii ianuarie au fost îndeplinite și depășite cu 458 tone laminate la UZINA „LAMINORUL", un excava­tor la „PROGRESUL“, 8 tone hîrtie și 2 tone sodă caustică la COMBINATUL DE CELULOZA ȘI HIR­­TIE și 520 mp PAL la COMBINATUL DE EXPLOATA­RE ȘI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI. • LA I.A.S. INSULA MARE A Brăilei a fost dat în folosință un modern atelier mecanic, menit să asigu­re repararea și întreținerea a 250 tractoare. Noul o­­biectiv este dotat cu strunguri moderne, raboteze, băi de degresare, bancuri de rodaj, poduri rulante, utilaje care permit efectuarea lucrărilor amintite la un nivel calitativ superior și cu un randament sporit. (Mircea Cișman) • BACAU — In acest an UZINA METALURGICA băcăuană va realiza și livra, pentru prima oară, ar­mături pentru instalații de stins incendii. Pregătirile pentru fabricația noilor produse sunt în stadiu avan­sat. (lacob Lupu) Activitate susținută pe șantierele sucevene COLECTIVUL ÎNTRE­PRINDERII JUDEȚENE DE CONSTRUCȚII MON­TAJE SUCEAVA a execu­tat anul trecut 96 de obiec­tive și capacități de pro­ducție, dintre care 22 au fost predate beneficiarilor înainte de termen. Dintre acestea amintim hotelul cu 156 de locuri din Câmpu­­lung, 958 de apartamente, un cămin pentru nefami­­liști cu 225 de locuri, la Fălticeni, Complexul de dez­­hidratare a legumelor și fructelor Păltinoasa, o sec­ție de industrie locală la Putna, întreprinderea de reparat utilaje comerciale și Poligonul de prefabrica­te mari de la Suceava, ș.a. Anul acesta, ca urmare a creșterii gradului de meca­nizare, a extinderii folosi­rii prefabricatelor și a a­­cordului global, activitatea pe șantier continuă intens, îndeosebi la cele 537 de a­­partamente începute încă din 1971 și la alte obiective economice și social-cultu­­rale­ (Mihai Tînțîr) Linia modernă de profile îndoite de la Uzina metalurgică din Iași, una din unitățile principale ale economiei noastre naționale In minele din Valea Jiului s-a generalizat programul redus de lucru IME El II SIE Aceeași­ producție Același câștig Valea Jiului, cu renumitele sale ex­ploatări carbonifere, consemnează în filele istoriei sale glorioase un eveni­ment de o excepțională însemnătate, cu multiple și deosebit de importante semnificații economice și sociale : în­­cepînd de la 6 decembrie 1971 s-a ge­neralizat în toate minele programul de lucru pe patru schimburi, cu durata de șase ore pe schimb din 24 la frontu­rile de lucru din subteran, cu menține­rea sarcinilor de pian, a normelor de lucru și a salariilor tarifare la volumul existent și în perioada programului de lucru de opt ore. Peste 16 000 de mun­citori, ingineri și tehnicieni de la cele 10 exploatări miniere din Valea Jiului beneficiază de noua și importanta mă­sură luată de conducerea partidului și statului nostru, în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. De re­ducerea programului de lucru benefi­ciază întregul efectiv de muncitori din subteran, precum și personalul tehnic care lucrează permanent în aceleași condiții ca și muncitorii. - - - - - ■ I m-m —pr­gina a 3-a. I ■ ■ ii• — ■ I. ■— Citiți reportajul în ni­m I Minerii din Lupeni, deținători ai drapelului de întreprindere fruntașă pe ramură, sunt hotărîți să-l men­țină in continuare, cu atit mai mult cu cit programul de 6 ore pe schimb le dă posibilitatea să folosească din plin timpul de lucru și tehnica din dotare Timp larg valorificării inteligenții tehnice Comisia inginerilor și tehnicienilor de pe lîngă Consiliul județean al sindi­catelor Arad a adresat zilele acestea o chemare către toți inginerii, econo­miștii și tehnicienii din u­­nitățile de producție și din institutele de cercetare și proiectare de pe cuprinsul județului. După se subli­niază că în cursul­ acestui an întreprinderilor și orga­nizațiilor economice le re­vin sarcini sporite în dome­niul creșterii producției și ridicării calității acesteia, comisia cheamă cadrele tehnice și economice să-și amplifice eforturile în ve­derea promovării în ritm mai accelerat a progresului tehnic, valorificării optime a tuturor resurselor mate­riale și intelectuale, spori­rii eficienței economice, a întregii activități. In acest scop se face un apel căldu­ros către fiecare cadru teh­nic ca în cursul anului 1972, să ia în studiu și să rezolve cel puțin o problemă teh­nică, economică sau de or­ganizare a procesului de producție. Chemarea recomandă, totodată, ca femele alese să vizeze cele mai importante probleme ce se ridică în ac­tivitatea unităților de pro­ducție, indicînd comisiilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprinderi, ca prin munca lor să ușureze par­ticiparea la aceste acțiuni a tuturor cadrelor tehnice și economice. (ION NIȚU). CUM VĂ PREGĂTIȚI PENTRU ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII? Toate colectivele de muncă din unitățile socialiste de stat au pășit in anul 1972 cu perspectiva clară și însufleți­­toare a progresului nostru, pe deplin conștiente că în mîinile și mintea lor se află resursele unor noi și mărețe înfăptuiri. Oamenii muncii din patria noastră socialistă sunt acum mai mult ca oricind conștienți că în dubla lor calitate de producători și proprietari ai mijloacelor de producție poartă răspunderea in fața societății pentru mo­dul în care sunt utilizate fondurile materiale și finan­ciare încredințate și se stră­duiesc să-și onoreze prin rea­lizări meritorii îndatorirea ce o au pentru a asigura bunul mers al unității în care lu­crează. De altfel, prin însăși conținutul ei, proprietatea socialistă impune integrarea organică a maselor în acti­vitatea de organizare și con­ducere a producției, întărirea disciplinei și responsabilită­ții fiecărui cetățean, partici­parea directă a celor ce mun­cesc la luarea deciziilor pri­vind dezvoltarea economică și socială, exercitarea unui control exigent de către oa­menii muncii asupra înde­plinirii sarcinilor. Constituirea organelor de conducere colectivă în unită­țile socialiste de stat, institu­­ționalizarea adunărilor gene­rale ale oamenilor muncii ri­dică pe o treaptă superioară munca de conducere și adîn­­cesc substanțial democrația noastră socialistă prin creș­terea rolului maselor popu­lare în viața economică a ță­rii, in gospodărirea avuției naționale. De aceea, acum, in preaj­ma adunărilor generale ale oamenilor muncii din unită­țile socialiste de stat, fiecare colectiv își concentrează­nergia și capacitatea lui crea­­­­toare, atit pentru efectuarea unei analize atente a drumu­lui parcurs în primul an al actualului cincinal, cit și in direcția valorificării mai in­tense a întregului potențial productiv, a resurselor mate­riale și umane din între­prinderea lor, spre ridicarea la un nivel superior a efici­entei în toate ramurile, în toate domeniile de activitate, în cel de-al doilea an al cin­cinalului in funcțiune. In­ a­­cest context, apare evidentă necesitatea ca pe agenda pe­rioadei de pregătire și desfă­șurare a adunărilor generale ale oamenilor muncii să fie în­scrise la loc prioritar, atât de comitetele oamenilor muncii, cit și de comitetele sindicate­lor, toate elementele ce con­cură la corecta analiză a con­tractului colectiv din precedent, la formularea anul în deplină concordanță cu fințele noului an de plan ce­și apoi aprobarea de adunarea generală a oamenilor mun­cii a noului contract colectiv. Se impune acest lucru intru­­cît contractul colectiv este unul dintre cele mai demo­cratice și utile instrumente din arsenalul legalității noas­tre socialiste,, care asigură concret partea de acțiune și de răspundere ce revine atât organului de conducere co­lectivă, cât și angajaților din întreprindere, în îndeplinirea exemplară a tuturor indica­torilor planului de producție, în îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și trai ale tuturor m­embrilor colectivului. Deși își găsește temei In prevederile Codului Muncii ,și cele ale Legii cu privire la organizarea și conducerea u­­nitâților socialiste de stat, contractul colectiv are pozi­tiva particularitate de a nu­ reproduce în conținutul său ..I hot­ă­rot“ articolele din lege, ci pe baza propunerilor oamenilor muncii, pe­­ deplin concordate cu legislația vigoare, el trebuie să cuprin­în­dă toate acele măsuri tehni­ce și organizatorice care con­tribuie cu maximă eficiență la folosirea resurselor ma­teriale și umane în vederea valorificării mai intense potențialului productiv, crea­a­rea de condiții pentru fo­losirea maximă a mașinilor și uneltelor, reducerea cos­turilor, îmbunătățirea cali­tății produselor, asigurarea unor condiții de muncă și trai mereu mai bune. Pierind de la această ca­racteristică a contractului co­lectiv, trebuie să circumscri­­em eforturi îi general ceea ce trebuie depus pentru lui elaborare și urmărire buna atit sarcinile ce revin or­ganelor de conducere colec­tivă cit și atribuțiile și sar­cinile ce le au sindicatele. Faptul că obiectul central al activității comitetelor sin­dicatelor din unitățile socia­liste de stat îl reprezintă OJ­MUL MUNCII, este firesc ca acestea să gîndească încă îna­inte de aprobarea în adunări- Ing. PETRONIUS ANGHEL (Continuare in pag. a 4-a) i CONTRACTUL COLECTIV definește și afirmă clar obligațiile și drepturile oamenilor muncii CONSPECTAI La Alexandria a construi înseamnă a iubi Și după ce de vorbă despre stătusem altele, nu știu, cum multe s-a făcut de a ajuns să mă întrebe : cam cîți ani crezi că are orașul nos­tru?" L-am privit mirat. Cum­­ citi ? ! Nu sunt is­toric, dar vechi reminis­cențe livrești îmi așează începuturile Alexandriei în urmă cu aproape 150 de ani,­ îi spun: „Așa-i, nu zic nu ! Eu însă îi nu­­­­­m­ăr anii din clipa în­­ care socialismul l-a des­prins din anonimatul unei vieți funciare și l-a conectat la marele flux de energii al industriali­zării..." Glasul maistrului Costică Toma avea o vi­brație aparte, un fel de intimă Exprimînd mîndrie pentru noul destin al o­­rașului. Mărturisesc că am fost surprins. că știam că ei nu Pentru era alexăndrinean decit prin „adopțiune", adică nu­mai din clipa „în care, în­ urmă cu nici cinci ani, a sosit pe șantierele ce­ năș­teau noua personalita­te industrială a orașu­lui. Și totuși........Niciun „totuși", te simți legat de așezările care și prin munca ta, oricit de mo­­destă ar fi ea, ajung sa însemne ceva, din ce în ce mai important, în viața țării..." Intenția de a scrie despre șantierul Fabricii de rulmenți de la Alexandria căpăta coordonate noi. Se adîn­­cea prin conținutul mult mai ce se subtil al dragostei naște în oameni față de locurile asupra cărora ei operează mu­tații esențiale, materia­­lizînd o părticică din planurile elaborate de partid cu privire la dez­voltarea armonioasă, proporționată, a tuturor zonelor și localităților țării. Firește, aș fi pu­tut să mă rezum la da­tele curente asupra sta­diului lucrărilor pe șan­tier. Aș fi putut să con­semnez numai faptul că față de graficele iniția­le lucrările sunt în avans cu două luni. Că, așa după cum mi-a spus in­ginerul Gheorghe Nico­­lau, coordonatorul șanti­erelor de pe platforma industrială a orașului, acest avans a fost obți­nut valorificîndu-se o concepție gospodăreas­că, eficientă, de uizare, demarîndu-se orga­în construcția propriu-zisă prin realizarea unor căi de acces bine puse la punct (drumuri betonate ce vor rămîne în patri­moniul fabricii și al ora­șului după încheierea lucrărilor de construcții și montaje), prin rarea întregii rețele asigii­de apă și încălzire etc. Apoi să descriu cădurea de piloni ce conturează proporțiile halei bloc de fabricație, mono­are forjei, ale sectorului de întreținere. Dar toate a­­cestea rămân „amănun­te" față de pasiunea cu care oamenii, muncind. MIHAI COLEȘIU (Continuare în pag. a 2-a]

Next