Munca, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7530-7554)

1972-02-01 / nr. 7530

LA BAZA SUCCESELOR DIN 1972, realizările primului an al cincinalului a întregul spor de producţie, pe seama valorificării superioare a masei lemnoase Planul cincinal de dezvol­tare economico-socială pe perioada 1971—1975, apr­obat de Marea Adunare Naţiona­lă, prin direcţiile de dezvol­tare şi ritmurile susţinute de creşteri prevăzute, reprezintă materializări ale Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., deschid perspectivele edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Rezultă din a­­cest vast program sarcini deosebit de importante care revin şi unităţilor industriei lemnului, celulozei şi hîrtiei, direct combinatelor, unităţilor şi întreprinderilor noastre, organelor şi organizaţiilor sindicale. Creşterea in actualul cinci­nal a producţiei globale cu 24,2 la sută, faţă de 1970, im­primă în continuare unităţi­lor din industria lemnu­lui, celulozei şi hîrtiei un ritm dinamic cu in­fluenţe cantitative, dar mai ales calitative asupra pro­ducţiei. Ritmuri de creştere mai importante se vor înre­gistra la prelucrarea lemnu­lui şi în unităţile de celuloză şi hirtie ca urmare a dezvol­tării vertiginoase a produc­ţiei unor sortimente necesa­re economiei naţionale, populaţiei şi exportului. Aşa, de exemplu, producţia de mobilă care a crescut în ul­timul deceniu de 6,6 ori în raport cu anul 1960,­ este pre­­văzută să sporească cu 35,5 la sută in 1975 faţă de 1970. O caracteristică esenţială a întregii noastre activităţi productive in actualul cinci­nal, care reflectă deplin po­litica partidului faţă de fondul forestier al ţării şi perspectivele lui, se re­feră la gospodărirea raţio­nală şi judicioasă a fie­cărui metru cub de masă lemnoasă exploatată. Toa­te creşterile de producţie le vom realiza în condiţiile reducerii volumului de lemn exploatat şi dat în producţie cu 4,4 la sută în 1975 faţă de 1970, aceasta obligindu-ne la o valorificare superioară şi complexă a tuturor resurse­lor de masă lemnoasă, cu deosebire a lemnului subţire şi de mici dimensiuni care în trecut era utilizat în propor­ţie mai mică in procesele in­dustriale. Dintre resursele mai slab valorificate pînă în prezent, rămăşiţe de fabrica­ţie, crăcile şi rumeguşul vor fi folosite intr-un procent mai mare cu 120 la sută în producţia de plăci ; de ase­menea, în producţia de celu­loză şi hirtie procentul de maculatură va spori cu a­­proape 95 la sută. Toate a­­ceste acţiuni urmăresc o bu­nă conservare a pădurilor şi valorificare raţională a lor, fiind în fond vorba de o ma­re bogăţie naţională. Sporurile de producţie pre­văzute în actualul cincinal vor fi obţinute în primul rind prin creşterea produc­tivităţii muncii care va fi în 1975 cu 27,6 la sută mai mare decit în 1970. Această creş­tere se bazează pe introduce­rea unor tehnologii moderne, generalizarea schimbului doi şi extinderea schimbului trei, ridicarea continuă a nivelu­lui de calificare şi educare a salariaţilor şi altele. Creşterea gradului de va­lorificare a lemnului va fi posibilă şi prin construirea a noi fabrici de prelucrare, de celuloză şi hirtie. Din totalul fondurilor de investiţii. 42 la sută sunt alocate industriei de celuloză şi hirtie şi 29,7 la sută pentru cea de prelucra­re. Amplasarea acestor noi obiective industriale se va face cu respectarea princi­piului repartizării teritoriale judicioase în funcţie de zo­nele cu resurse bogate şi cu tradiţie forestieră, ţinindu-se seama de apropierea fabrici­lor de mobilă de centrele de consum. Se vor construi 24 de fabrici de plăci din aşchii şi fibre din lemn, 13 de mo­bilă, 3 de plăci înnobilate din lemn, 2 de placaj, 5 de droj­die furajeră, 2 de celuloză, 6 de hirtie şi cartoane, 7 de cartoane diverse, fabrici şi secţii pentru subansamble şi piese de schimb, în total 93 de unităţi industriale şi secţii noi de producţie. Noile obi­ective vor fi, astfel, constru­ite in judeţele Caraş-Seve­­rin, Bistriţa-Năsăud, Vran­­cea, Buzău, Covasna, Harghi­ta, Tr. Severin şi altele. Din­tre localităţile unde vor intra în funcţiune fabrici de mobi­lă amintim, printre altele : Beiuş, Gheorghieni, Mediaş, Nehoiu, Curtea de Argeş, Botoşani, Miercurea Ciuc. Indicatorii de plan pe 1972 privind unităţile industriei lemnului, hîrtiei şi celu­lozei se înscriu armonios în contextul Întregului plan şi sunt superiori can­titativ şi calitativ indica­torilor anului trecut. Printr-o continuă­ valorificare a masei lemnoase se va realiza în 1972 o valoare a producţiei cu circa un miliard lei mai mare faţă de 1971. În condi­ţiile în care volumul de lemn recoltat va fi mai mic cu aproape o jumătate de milion de metri cubi. Rezul­tatele bune dobindite în pri­­mul an al actualului cincinal au creat cadrul favorabil des­făşurării cu eficienţă a în­tregii noastre activităţii de producţie din anul acesta. Sintetic, cîteva din cele mai importante înfăptuiri dobin­dite de colectivele noastre de muncă se regăsesc în depă­șirea cu peste 400 de milioa­ne lei a valorii produselor. (Continuare în pag. a 4-a) Ing. MIHAI SUDER ministru secretar de stat în Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de­­Construcţii ORBAN ARPAD preşedintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din în­treprinderile industriei lemnului Tovarăşul Gheorghe Stuparu, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti, înminează premiul I re­prezentantului inovatorilor de la uzina „Policolor“, tovarășului inginer Ioan Vintilă PROFIL ETIC Să simţi mereu necesitatea autodepăşirii Interviu cu Eroul Muncii Socialiste, ION NEACŞU mecanic de locomotivă la Depoul Bucureşti­­călători La cei 36 de ani pe care îi are, a parcurs aproape un milion de kilometri pe drumurile de fier ale ţării, remorcînd mii de trenuri. O biografie umană a zilelor noastre, impresionantă prin profunda şi fireasca ei împlinire. Prin perseverenţa însuşirii me­seriei. Prin marea pasiune şi dăruire dovedite de-a lungul vremii „lungă roată“, cum îi place să se ex­prime plastic Eroul Muncii Socialiste, comunistul Ion Neacşu- Mă întrebasem, înainte de a-l cunoaşte, ce l-a determinat pe acest fecior de cooperatori din Râcari-Dîmboviţa, să îmbrăţişeze o muncă, pînă atunci fără tradiţie în familia sa. Mi-o mărturiseşte chiar el : — Cum de-am ajuns mecanic de locomotivă ? Cred c-a fost vorba de o vocaţie pentru tehnică, stîrnită în copilărie de trenurile care treceau pe sub fereastra şcolii primare, aflate în imediata ve­cinătate a căii ferate. Mai măricei fiind, am început să îndrăgesc şi mai mult această profesie pentru seriozitatea şi răspunderea ei , ca mecanic, trans­porţi într-o singură cursă, bunuri valorînd zeci de milioane sau vieţi omeneşti, al căror preţ este ines­timabil... Tocmai de aceea, noi, ceferiştii, avem o vorbă : cind pleci la drum, ochii şi ceasul. Ochii, a- a­dică atenţie în orice moment, şi ceasul, adică exac­titate în atingerea la timp a fiecărui punct din tra­seul stabilit . Revenind la începuturile activităţii dumnea­voastră, ne-ar interesa unele amănunte autobio­grafice. — Absolvind gimnaziul, tata m-a întrebat dacă îmi menţin alegerea făcută. Răspunzîndu-i afirma­tiv, mi-a replicat simplu : „Atunci, să căutăm şcoala potrivită"­ Aceasta era „Şcoala profesională^ Bucu­reşti - -călători“. Calificarea obţinută după func­ţionarea ei — lăcătuş locomotive cu aburi. în treacăt spus, pe atunci nu era încă vorbă de Diesele sau locomotive electrice. După câţiva ani de producţie am urmat şcoala de fochişti, altă stagiatură, apoi cea de mecanici locomotive cu aburi şi automotoare şi, în vara anului 1959, iată-mă, în sfîrşit, remor­cînd un tren accelerat spre Moldova, pe o loco­motivă „Pacific", aflată şi ea la prima cursă ! Nu­­ vă spun ce emoţii am avut... Fochistul, un meseriaş­­ cu 16 ani vechime, priceput dar scump la vorbă, i mi-a zis abia după înapoierea din cursă : „Tinere, I conduci ca un mecanic bătrîn I". A fost, mărturisesc, I cel mai frumos compliment pe care l-am primit în I activitatea mea. I — Anii care au trecut, au confirmat cu fiecare zi,­­ această apreciere. După cite știu, ați rezolvat cu Interviu realizat de AUREL CODREANU ! (Continuare în pag- a 2-a) Proletari din toate țârile, unifi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7530 m Marți 1 februarie 1972­ ­ ■ 6 pagini 30 bani Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit scrisorile de acreditare a noului ambasador al Regatului Unit al Mării Britanii Luni, 31 ianuarie a.c., pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, a primit pe­­ Derick Rosslyn Ashe, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar al Regatului Unit al Marii Bri­tanii in ţara noastră. Cu prilejul prezentării scrisorilor, ambasadorul De­rick Rosslyn Ashe şi pre­şedintele Nicolae Ceauşescu au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentă­rii scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire prietenea­scă cu ambasadorul Derick Rosslyn Ashe. La solemnitatea prezentă­rii Scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretar al Consi­liului de Stat, şi Corneliu Mănescu, ministrul afaceri­lor externe. Au fost, de ase­menea, prezenţi membri ai ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii la Bucu­reşti. ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII ANGAJARE DEPLINĂ în înfăptuirea politicii economice a partidului Un nou şi substanţial impuls întregii activităţi a fabricii In adunarea reprezentan­ţilor oamenilor muncii de la Fabrica de mobilă Rădă­uţi au existat cîteva clipe care pot fi considerate drept „momentul psiholo­gic al acesteia“. Este vorba de cele cîteva zeci de se­cunde, scurse între prezen­tarea dării de seamă şi mo­mentul în care au început înscrierile la discuţii. Am avut atunci impresia că in­tr-un fel fiecare dintre cei prezenţi a încercat o rapi­dă confruntare între „bi­lanţul“ propriu şi Cel în­cheiat la nivelul fabricii, între realizările şi minusu­rile personale şi cele ale colectivului­ Fabrica de mobilă Rădă­uţi are de acum, o tradiţie a rezultatelor bune, a pres­tigiului cîştigat atît pe pia­ţa internă cit şi ‘în faţa u­­nor beneficiari externi­­A­­nul 1971 prin realizările do­bindite a constituit un nou prilej de afirmare şi con­solidare a prestigiului măr­cii fabricii. Aşa cum s-a a­­rătat şi în darea de seamă, analitică şi la obiect, pre­zentată de tovarăşul Vasile Chitovăţ, preşedintele co­mitetului oamenilor mun­cii, greutăţile, îndeosebi pe linia aprovizionării, nu au lipsit. Prin mobilizarea e­­xem­plară a tuturor munci­torilor, inginerilor şi tehni­cienilor fabricii s-a reuşit, însă, să se obţină rezultate meritorii. Atît la producţia globală, cit şi la marfă pla­nul a fost depăşit cu peste 4 la sută, iar la producţia de mobilă — cu 3,75 la sută. Printr-o susţinută­­muncă politico-ideologică şi de educare a salariaţilor în spiritul autoexigenţei muncitoreşti, la care, sub conducerea organizaţiei de partid, o contribuţie sub­stanţială a adus-o şi comi­tetul sindicatului, s-a ur­mărit ridicarea conştiinţei tuturor salariaţilor pentru a gîndi şi acţiona de pe po­ziţia dublei calităţi de pro­ducători şi proprietari­ Ca­drele tehnico-ingi­nereşti au­­fost­ atrase la efectuarea a 35 de stidii de organizare superioară a producţiei şi a muncii prin aplicarea că­rora s-au obţinut peste 2 milioane lei economii la preţul de cost şi un spor de 4,5 milioane lei la pro­ducţia globală. Concludent ni se pare şi faptul că, în comparaţie cu 1970, pe fie­care m.p­ de spaţiu produc­tiv s-a obţinut suplimentar o producţie în valoare de 599 lei, iar productivitatea muncii pe ansamblul fabri­cii a crescut cu 8,3 la sută. Pentru valorificarea ma­sei lemnoase s-a acţionat pe linia diversificării pro­ducţiei şi a reducerii con­sumurilor specifice, intro­­ducîndu-se în fabricaţie 34 de noi produse pentru pia­ţa internă şi alte 22 desti­nate exportului. Dezbaterile din adunare au arătat că muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii fabri­cii, chiar cind obţin astfel de rezultate bune, nu ad­mit spiritul de automulţu­­mire, conştienţi că pot şi trebuie să-şi valorifice în continuare talentul şi pri­ceperea la parametrii supe­riori- Majoritatea celor care au luat cuvintul — munci­torii Zaharia Popescu, Radu Cîrdei, Gavril Cornea, Toa­­der Lupăştean, maiştrii Clement Munteanu, Ion Mihăieşi, Domiţian Ghe-MIHAI ŢINTAR coresp. ziarului „MUNCA* (Continuare în pag. a 4-a) A început construcţia primelor trei hidrocentrale de pe râul Olt Pe baza proiectelor elaborate de Institutul de studii şi proiectări hidro­energetice (I.S.P.H.), în­treprinderea de construc­ţii hidroenergetice Bucu­reşti, a trecut la a­menajarea primelor trei hidrocentrale, din cele 31 care vor fi instalate pe rîul Olt. La Centrala hidroelec­trică din zona oraşului Rm. Vilcea, de 46 MW, prima care va intra in funcţiune in actualul cincinal, lucrările de construcţii sunt avansate­ Atît in cadrul centralei cit şi al barajului dever­­sor, se efectuează opera­ţiile de betonare, urmind ca încă în acest trimes­tru să fie începute şi lu­crările de montaj. La Govora, unde a fost pro­iectată o altă centrală, se desfăşoară ample lucrări de excavaţii, care au in vedere dislocarea a peste 69 000 mc de pămînt. Lucrări de construcţii se desfăşoară şi pe şantie­rul centralei electrice de la Dăești. DECERNAREA DISTINCŢIILOR de „Cerc fruntaş al inovatorilor“ pe municipiul In cadrul întrecerii organizată de sindicate, între cercurile ino­vatorilor din unităţile productive ale Capitalei în anul precedent, ieri după-amiază, în sala Teatru­lui Consiliului Central al U.G.S.R. a avut loc festivitatea de înmînare a titlului şi diplomei de „Cerc fruntaş al inovatorilor" primelor trei clasate. Au luat par­te tovarăşii: Gheorghe Stuparu, vicepreşedinte al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., preşedinte al Con­siliului municipal al sindicatelor Bucureşti, Marin Voinea, secre­tar al Comitetului municipal U.T.C., Dumitru Zaharia, din par­tea Oficiului de Stat pentru In­venţii. In sală erau prezenţi nu­meroşi invitaţi, responsabili ai cercurilor, inovatorilor şi ai co­misiilor inginerilor şi tehnicieni­lor, ai comisiilor pentru probleme economice şi pregătire profesio­nală, inovatori fruntaşi. Analizîndu-se situaţia de la fie­care întreprindere pe baza crite­riilor stabilite iniţial, prioritate a­­vind eficienţa economică în lei şi in lei-valuta, pe locul I s-a situat cercul inovatorilor de la Uzina integrată „Policolor“, urmată fi­ind, în ordine, de cercurile ino­vatorilor de la Combinatul de ar­ticole tehnice din cauciuc-Jilava şi uzinele „23 August“. Tovarăşul Gheorghe Stuparu, înmînînd distincţiile cercurilor inovatorilor, care au ocupat pri­mele locuri, a felicitat călduros colectivele de muncă ale între­prinderilor, urîndu-le noi izbînzi în promovarea progresului teh­nic, în transformarea creativităţii tehnice într-o largă mişcare de mase. Ansamblul „Rapsodia Română" a prezentat, în încheiere, un spec­tacol în cinstea inovatorilor şi inventatorilor, a cadrelor tehnice de conducere, a activiştilor sin­dicali, a tuturor participanţilor la festivitate. Foto : P. COZIA Pagina a 3-a: Are cuvîntul preşedintele comitetului sindicatului RESPONSABILITATE SPORITĂ ÎN DESERVIREA BENEFICIARILOR DE TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII Imaginea de faţă prezintă noua autogara din municipiul Focşani, care contribuie la crearea unor condiţii mai bune de transport a populaţiei judeţului Vrancea ...Cind darea de seamă omite capitolul lipsuri De ciţiva ani in şir între­prinderea de sortare a mine­reului Galaţi se menţine printre întreprinderile frun­taşe din municipiu. Oamenii „hambarului“,­ care asigură in bună parte hrana furna­lelor Hunedoarei, Reşiţei sau a celor din tînăra şi puterni­ca cetate siderurgică de pe malul Dunării şi-au atras din ce în ce mai mult stima, preţuirea şi respectul s­ide­­rurgiştilor pentru calitatea minereului sortat şi trans­bordat, pentru livrarea lui ritmică beneficiarilor amin­tiţi. Sfîrşitul primului an al actualului cincinal avea să demonstreze de fapt perse­verenţa şi măiestria muncito­rilor, inginerilor şi tehnicie­nilor de aici, efortul lor de a realiză sarcinile de plan şi angajamentele asumate in întrecere cu o lună şi jumă­tate mai devreme. ...Darea de seamă a comi­tetului oamenilor muncii pre­zentată de inginerul Ştulică Savi, a reamintit succesele pe care­ .fiecare salariat le cunoştea : realizarea planu­lui la volumul de minereu concasat şi sortat în procent de 110,8 la sută, a celui la producţia marfă vindută şi încasată in proporţie de 112,6 la sută , realizări datorate îndeosebi creşterii producti­vităţii muncii cu 10,8 la sută; reducerea considerabilă a cheltuielilor la mia de lei pro­ducţie marfă; nici o reclama­­ţie la calitate. Rezultatele ob­ţinute s-au datorat bunei or­ganizări a producţiei şi a muncii, valorificării mai efi­ciente a potenţialului tehnic şi uman. S-au arătat, de ase­,­menea, în mod concret, mă­surile aplicate, modul de transpunere a acestora în practică pe secţii, sectoare, locuri de muncă, pe domenii de activitate. S-a subliniat pe larg, in darea de seamă şi aportul organizaţiei sindi­cale la înfăptuirea hotărîri­­­­lor comitetului oamenilor muncii. Un atare bilanţ de reali­zări, este, fără îndoială, demn de lăudă. Aceasta nu trebuie insă să împiedice co­mitetul oamenilor muncii să analizeze temeinic, în spirit critic şi autocritic, greutăţile intimpinate în 1971, cauzele care le-au generat. Ori, da­rea de seamă a avut mai mult un caracter laudativ, abordîind doar tangenţial unele probleme în legătură cu numărul mare de acci­dente, lipsurile şi absenţele nemotivate, stagnările în ac­tivitatea de transbordare a minereului şi slaba activitate in domeniul inovaţiilor. Manifestind o înaltă res­ponsabilitate muncitorească și un spirit de profundă exi-M. CISMAN coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare în pag. a 4-a) Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ambasadorului Republicii Populare Congo Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit, luni după-amiază, în vizită protocolară de pre­zentare, pe ambasadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Popu­lare Congo, Jean-Baptiste Louida. La primire, care s-a des­făşurat într-o atmosferă de cordialitate, a partici­pat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (­Agerpres)

Next