Munca, februarie 1972 (Anul 28, nr. 7530-7554)
1972-02-01 / nr. 7530
LA BAZA SUCCESELOR DIN 1972, realizările primului an al cincinalului a întregul spor de producţie, pe seama valorificării superioare a masei lemnoase Planul cincinal de dezvoltare economico-socială pe perioada 1971—1975, aprobat de Marea Adunare Naţională, prin direcţiile de dezvoltare şi ritmurile susţinute de creşteri prevăzute, reprezintă materializări ale Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., deschid perspectivele edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Rezultă din acest vast program sarcini deosebit de importante care revin şi unităţilor industriei lemnului, celulozei şi hîrtiei, direct combinatelor, unităţilor şi întreprinderilor noastre, organelor şi organizaţiilor sindicale. Creşterea in actualul cincinal a producţiei globale cu 24,2 la sută, faţă de 1970, imprimă în continuare unităţilor din industria lemnului, celulozei şi hîrtiei un ritm dinamic cu influenţe cantitative, dar mai ales calitative asupra producţiei. Ritmuri de creştere mai importante se vor înregistra la prelucrarea lemnului şi în unităţile de celuloză şi hirtie ca urmare a dezvoltării vertiginoase a producţiei unor sortimente necesare economiei naţionale, populaţiei şi exportului. Aşa, de exemplu, producţia de mobilă care a crescut în ultimul deceniu de 6,6 ori în raport cu anul 1960, este prevăzută să sporească cu 35,5 la sută in 1975 faţă de 1970. O caracteristică esenţială a întregii noastre activităţi productive in actualul cincinal, care reflectă deplin politica partidului faţă de fondul forestier al ţării şi perspectivele lui, se referă la gospodărirea raţională şi judicioasă a fiecărui metru cub de masă lemnoasă exploatată. Toate creşterile de producţie le vom realiza în condiţiile reducerii volumului de lemn exploatat şi dat în producţie cu 4,4 la sută în 1975 faţă de 1970, aceasta obligindu-ne la o valorificare superioară şi complexă a tuturor resurselor de masă lemnoasă, cu deosebire a lemnului subţire şi de mici dimensiuni care în trecut era utilizat în proporţie mai mică in procesele industriale. Dintre resursele mai slab valorificate pînă în prezent, rămăşiţe de fabricaţie, crăcile şi rumeguşul vor fi folosite intr-un procent mai mare cu 120 la sută în producţia de plăci ; de asemenea, în producţia de celuloză şi hirtie procentul de maculatură va spori cu aproape 95 la sută. Toate aceste acţiuni urmăresc o bună conservare a pădurilor şi valorificare raţională a lor, fiind în fond vorba de o mare bogăţie naţională. Sporurile de producţie prevăzute în actualul cincinal vor fi obţinute în primul rind prin creşterea productivităţii muncii care va fi în 1975 cu 27,6 la sută mai mare decit în 1970. Această creştere se bazează pe introducerea unor tehnologii moderne, generalizarea schimbului doi şi extinderea schimbului trei, ridicarea continuă a nivelului de calificare şi educare a salariaţilor şi altele. Creşterea gradului de valorificare a lemnului va fi posibilă şi prin construirea a noi fabrici de prelucrare, de celuloză şi hirtie. Din totalul fondurilor de investiţii. 42 la sută sunt alocate industriei de celuloză şi hirtie şi 29,7 la sută pentru cea de prelucrare. Amplasarea acestor noi obiective industriale se va face cu respectarea principiului repartizării teritoriale judicioase în funcţie de zonele cu resurse bogate şi cu tradiţie forestieră, ţinindu-se seama de apropierea fabricilor de mobilă de centrele de consum. Se vor construi 24 de fabrici de plăci din aşchii şi fibre din lemn, 13 de mobilă, 3 de plăci înnobilate din lemn, 2 de placaj, 5 de drojdie furajeră, 2 de celuloză, 6 de hirtie şi cartoane, 7 de cartoane diverse, fabrici şi secţii pentru subansamble şi piese de schimb, în total 93 de unităţi industriale şi secţii noi de producţie. Noile obiective vor fi, astfel, construite in judeţele Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Vrancea, Buzău, Covasna, Harghita, Tr. Severin şi altele. Dintre localităţile unde vor intra în funcţiune fabrici de mobilă amintim, printre altele : Beiuş, Gheorghieni, Mediaş, Nehoiu, Curtea de Argeş, Botoşani, Miercurea Ciuc. Indicatorii de plan pe 1972 privind unităţile industriei lemnului, hîrtiei şi celulozei se înscriu armonios în contextul Întregului plan şi sunt superiori cantitativ şi calitativ indicatorilor anului trecut. Printr-o continuă valorificare a masei lemnoase se va realiza în 1972 o valoare a producţiei cu circa un miliard lei mai mare faţă de 1971. În condiţiile în care volumul de lemn recoltat va fi mai mic cu aproape o jumătate de milion de metri cubi. Rezultatele bune dobindite în primul an al actualului cincinal au creat cadrul favorabil desfăşurării cu eficienţă a întregii noastre activităţii de producţie din anul acesta. Sintetic, cîteva din cele mai importante înfăptuiri dobindite de colectivele noastre de muncă se regăsesc în depășirea cu peste 400 de milioane lei a valorii produselor. (Continuare în pag. a 4-a) Ing. MIHAI SUDER ministru secretar de stat în Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor deConstrucţii ORBAN ARPAD preşedintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din întreprinderile industriei lemnului Tovarăşul Gheorghe Stuparu, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti, înminează premiul I reprezentantului inovatorilor de la uzina „Policolor“, tovarășului inginer Ioan Vintilă PROFIL ETIC Să simţi mereu necesitatea autodepăşirii Interviu cu Eroul Muncii Socialiste, ION NEACŞU mecanic de locomotivă la Depoul Bucureşticălători La cei 36 de ani pe care îi are, a parcurs aproape un milion de kilometri pe drumurile de fier ale ţării, remorcînd mii de trenuri. O biografie umană a zilelor noastre, impresionantă prin profunda şi fireasca ei împlinire. Prin perseverenţa însuşirii meseriei. Prin marea pasiune şi dăruire dovedite de-a lungul vremii „lungă roată“, cum îi place să se exprime plastic Eroul Muncii Socialiste, comunistul Ion Neacşu- Mă întrebasem, înainte de a-l cunoaşte, ce l-a determinat pe acest fecior de cooperatori din Râcari-Dîmboviţa, să îmbrăţişeze o muncă, pînă atunci fără tradiţie în familia sa. Mi-o mărturiseşte chiar el : — Cum de-am ajuns mecanic de locomotivă ? Cred c-a fost vorba de o vocaţie pentru tehnică, stîrnită în copilărie de trenurile care treceau pe sub fereastra şcolii primare, aflate în imediata vecinătate a căii ferate. Mai măricei fiind, am început să îndrăgesc şi mai mult această profesie pentru seriozitatea şi răspunderea ei , ca mecanic, transporţi într-o singură cursă, bunuri valorînd zeci de milioane sau vieţi omeneşti, al căror preţ este inestimabil... Tocmai de aceea, noi, ceferiştii, avem o vorbă : cind pleci la drum, ochii şi ceasul. Ochii, a- adică atenţie în orice moment, şi ceasul, adică exactitate în atingerea la timp a fiecărui punct din traseul stabilit . Revenind la începuturile activităţii dumneavoastră, ne-ar interesa unele amănunte autobiografice. — Absolvind gimnaziul, tata m-a întrebat dacă îmi menţin alegerea făcută. Răspunzîndu-i afirmativ, mi-a replicat simplu : „Atunci, să căutăm şcoala potrivită" Aceasta era „Şcoala profesională^ Bucureşti - -călători“. Calificarea obţinută după funcţionarea ei — lăcătuş locomotive cu aburi. în treacăt spus, pe atunci nu era încă vorbă de Diesele sau locomotive electrice. După câţiva ani de producţie am urmat şcoala de fochişti, altă stagiatură, apoi cea de mecanici locomotive cu aburi şi automotoare şi, în vara anului 1959, iată-mă, în sfîrşit, remorcînd un tren accelerat spre Moldova, pe o locomotivă „Pacific", aflată şi ea la prima cursă ! Nu vă spun ce emoţii am avut... Fochistul, un meseriaş cu 16 ani vechime, priceput dar scump la vorbă, i mi-a zis abia după înapoierea din cursă : „Tinere, I conduci ca un mecanic bătrîn I". A fost, mărturisesc, I cel mai frumos compliment pe care l-am primit în I activitatea mea. I — Anii care au trecut, au confirmat cu fiecare zi, această apreciere. După cite știu, ați rezolvat cu Interviu realizat de AUREL CODREANU ! (Continuare în pag- a 2-a) Proletari din toate țârile, unifi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7530 m Marți 1 februarie 1972 ■ 6 pagini 30 bani Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, a primit scrisorile de acreditare a noului ambasador al Regatului Unit al Mării Britanii Luni, 31 ianuarie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit pe Derick Rosslyn Ashe, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Unit al Marii Britanii in ţara noastră. Cu prilejul prezentării scrisorilor, ambasadorul Derick Rosslyn Ashe şi preşedintele Nicolae Ceauşescu au rostit cuvîntări. După ceremonia prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire prietenească cu ambasadorul Derick Rosslyn Ashe. La solemnitatea prezentării Scrisorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Au fost, de asemenea, prezenţi membri ai ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii la Bucureşti. ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII ANGAJARE DEPLINĂ în înfăptuirea politicii economice a partidului Un nou şi substanţial impuls întregii activităţi a fabricii In adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii de la Fabrica de mobilă Rădăuţi au existat cîteva clipe care pot fi considerate drept „momentul psihologic al acesteia“. Este vorba de cele cîteva zeci de secunde, scurse între prezentarea dării de seamă şi momentul în care au început înscrierile la discuţii. Am avut atunci impresia că intr-un fel fiecare dintre cei prezenţi a încercat o rapidă confruntare între „bilanţul“ propriu şi Cel încheiat la nivelul fabricii, între realizările şi minusurile personale şi cele ale colectivului Fabrica de mobilă Rădăuţi are de acum, o tradiţie a rezultatelor bune, a prestigiului cîştigat atît pe piaţa internă cit şi ‘în faţa unor beneficiari externiAnul 1971 prin realizările dobindite a constituit un nou prilej de afirmare şi consolidare a prestigiului mărcii fabricii. Aşa cum s-a arătat şi în darea de seamă, analitică şi la obiect, prezentată de tovarăşul Vasile Chitovăţ, preşedintele comitetului oamenilor muncii, greutăţile, îndeosebi pe linia aprovizionării, nu au lipsit. Prin mobilizarea exemplară a tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor fabricii s-a reuşit, însă, să se obţină rezultate meritorii. Atît la producţia globală, cit şi la marfă planul a fost depăşit cu peste 4 la sută, iar la producţia de mobilă — cu 3,75 la sută. Printr-o susţinutămuncă politico-ideologică şi de educare a salariaţilor în spiritul autoexigenţei muncitoreşti, la care, sub conducerea organizaţiei de partid, o contribuţie substanţială a adus-o şi comitetul sindicatului, s-a urmărit ridicarea conştiinţei tuturor salariaţilor pentru a gîndi şi acţiona de pe poziţia dublei calităţi de producători şi proprietari Cadrele tehnico-inginereşti aufost atrase la efectuarea a 35 de stidii de organizare superioară a producţiei şi a muncii prin aplicarea cărora s-au obţinut peste 2 milioane lei economii la preţul de cost şi un spor de 4,5 milioane lei la producţia globală. Concludent ni se pare şi faptul că, în comparaţie cu 1970, pe fiecare m.p de spaţiu productiv s-a obţinut suplimentar o producţie în valoare de 599 lei, iar productivitatea muncii pe ansamblul fabricii a crescut cu 8,3 la sută. Pentru valorificarea masei lemnoase s-a acţionat pe linia diversificării producţiei şi a reducerii consumurilor specifice, introducîndu-se în fabricaţie 34 de noi produse pentru piaţa internă şi alte 22 destinate exportului. Dezbaterile din adunare au arătat că muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii, chiar cind obţin astfel de rezultate bune, nu admit spiritul de automulţumire, conştienţi că pot şi trebuie să-şi valorifice în continuare talentul şi priceperea la parametrii superiori- Majoritatea celor care au luat cuvintul — muncitorii Zaharia Popescu, Radu Cîrdei, Gavril Cornea, Toader Lupăştean, maiştrii Clement Munteanu, Ion Mihăieşi, Domiţian Ghe-MIHAI ŢINTAR coresp. ziarului „MUNCA* (Continuare în pag. a 4-a) A început construcţia primelor trei hidrocentrale de pe râul Olt Pe baza proiectelor elaborate de Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice (I.S.P.H.), întreprinderea de construcţii hidroenergetice Bucureşti, a trecut la amenajarea primelor trei hidrocentrale, din cele 31 care vor fi instalate pe rîul Olt. La Centrala hidroelectrică din zona oraşului Rm. Vilcea, de 46 MW, prima care va intra in funcţiune in actualul cincinal, lucrările de construcţii sunt avansate Atît in cadrul centralei cit şi al barajului deversor, se efectuează operaţiile de betonare, urmind ca încă în acest trimestru să fie începute şi lucrările de montaj. La Govora, unde a fost proiectată o altă centrală, se desfăşoară ample lucrări de excavaţii, care au in vedere dislocarea a peste 69 000 mc de pămînt. Lucrări de construcţii se desfăşoară şi pe şantierul centralei electrice de la Dăești. DECERNAREA DISTINCŢIILOR de „Cerc fruntaş al inovatorilor“ pe municipiul In cadrul întrecerii organizată de sindicate, între cercurile inovatorilor din unităţile productive ale Capitalei în anul precedent, ieri după-amiază, în sala Teatrului Consiliului Central al U.G.S.R. a avut loc festivitatea de înmînare a titlului şi diplomei de „Cerc fruntaş al inovatorilor" primelor trei clasate. Au luat parte tovarăşii: Gheorghe Stuparu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., preşedinte al Consiliului municipal al sindicatelor Bucureşti, Marin Voinea, secretar al Comitetului municipal U.T.C., Dumitru Zaharia, din partea Oficiului de Stat pentru Invenţii. In sală erau prezenţi numeroşi invitaţi, responsabili ai cercurilor, inovatorilor şi ai comisiilor inginerilor şi tehnicienilor, ai comisiilor pentru probleme economice şi pregătire profesională, inovatori fruntaşi. Analizîndu-se situaţia de la fiecare întreprindere pe baza criteriilor stabilite iniţial, prioritate avind eficienţa economică în lei şi in lei-valuta, pe locul I s-a situat cercul inovatorilor de la Uzina integrată „Policolor“, urmată fiind, în ordine, de cercurile inovatorilor de la Combinatul de articole tehnice din cauciuc-Jilava şi uzinele „23 August“. Tovarăşul Gheorghe Stuparu, înmînînd distincţiile cercurilor inovatorilor, care au ocupat primele locuri, a felicitat călduros colectivele de muncă ale întreprinderilor, urîndu-le noi izbînzi în promovarea progresului tehnic, în transformarea creativităţii tehnice într-o largă mişcare de mase. Ansamblul „Rapsodia Română" a prezentat, în încheiere, un spectacol în cinstea inovatorilor şi inventatorilor, a cadrelor tehnice de conducere, a activiştilor sindicali, a tuturor participanţilor la festivitate. Foto : P. COZIA Pagina a 3-a: Are cuvîntul preşedintele comitetului sindicatului RESPONSABILITATE SPORITĂ ÎN DESERVIREA BENEFICIARILOR DE TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII Imaginea de faţă prezintă noua autogara din municipiul Focşani, care contribuie la crearea unor condiţii mai bune de transport a populaţiei judeţului Vrancea ...Cind darea de seamă omite capitolul lipsuri De ciţiva ani in şir întreprinderea de sortare a minereului Galaţi se menţine printre întreprinderile fruntaşe din municipiu. Oamenii „hambarului“, care asigură in bună parte hrana furnalelor Hunedoarei, Reşiţei sau a celor din tînăra şi puternica cetate siderurgică de pe malul Dunării şi-au atras din ce în ce mai mult stima, preţuirea şi respectul siderurgiştilor pentru calitatea minereului sortat şi transbordat, pentru livrarea lui ritmică beneficiarilor amintiţi. Sfîrşitul primului an al actualului cincinal avea să demonstreze de fapt perseverenţa şi măiestria muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de aici, efortul lor de a realiză sarcinile de plan şi angajamentele asumate in întrecere cu o lună şi jumătate mai devreme. ...Darea de seamă a comitetului oamenilor muncii prezentată de inginerul Ştulică Savi, a reamintit succesele pe care .fiecare salariat le cunoştea : realizarea planului la volumul de minereu concasat şi sortat în procent de 110,8 la sută, a celui la producţia marfă vindută şi încasată in proporţie de 112,6 la sută , realizări datorate îndeosebi creşterii productivităţii muncii cu 10,8 la sută; reducerea considerabilă a cheltuielilor la mia de lei producţie marfă; nici o reclamaţie la calitate. Rezultatele obţinute s-au datorat bunei organizări a producţiei şi a muncii, valorificării mai eficiente a potenţialului tehnic şi uman. S-au arătat, de ase,menea, în mod concret, măsurile aplicate, modul de transpunere a acestora în practică pe secţii, sectoare, locuri de muncă, pe domenii de activitate. S-a subliniat pe larg, in darea de seamă şi aportul organizaţiei sindicale la înfăptuirea hotărîrilor comitetului oamenilor muncii. Un atare bilanţ de realizări, este, fără îndoială, demn de lăudă. Aceasta nu trebuie insă să împiedice comitetul oamenilor muncii să analizeze temeinic, în spirit critic şi autocritic, greutăţile intimpinate în 1971, cauzele care le-au generat. Ori, darea de seamă a avut mai mult un caracter laudativ, abordîind doar tangenţial unele probleme în legătură cu numărul mare de accidente, lipsurile şi absenţele nemotivate, stagnările în activitatea de transbordare a minereului şi slaba activitate in domeniul inovaţiilor. Manifestind o înaltă responsabilitate muncitorească și un spirit de profundă exi-M. CISMAN coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare în pag. a 4-a) Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ambasadorului Republicii Populare Congo Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, luni după-amiază, în vizită protocolară de prezentare, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Congo, Jean-Baptiste Louida. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres)