Munca, martie 1972 (Anul 28, nr. 7555-7581)
1972-03-01 / nr. 7555
iii in iiimii ■■■■■■—i mii I imiiii im iii ni iun 111 mi...iiiî...in....iun....I..........inn....I mi in I ADUNĂRI GENERALE ALE REPREZENTANŢILOR OAMENILOR MUNCII PE CENTRALE INDUSTRIALE nu ne sunt indiferente COSTURILE LA CARE REALIZĂM PRODUCŢIA! Continuate la nivelul centralelor industriale, adunările generale ale oamenilor muncii ce au loc în prezent in întreaga ţară, se desfăşoară în spiritul indicaţiilor şi sarcinilor reieşite din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU — secretar general al partidului, precum şi a Rezoluţiei adoptate la Conferinţa penară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construct». Avînd drept scop principal dezbaterea planului pe 1972 participanţii la adunări — trăgînd toate învăţămintele din experienţa primului an al cincinalului — propun luarea în continuare a celor mai bune măsuri pentru mobilizarea cât mai deplină a rezervelor interne prin reducerea consumurilor specifice şi a cheltuielilor de producţie, asigurării creşterii productivităţii muncii, a eficienţei activităţii economice, îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi social-culturale ale oamenilor muncii. Expresie a democratismului orînduirii noastre socialiste, adunările generale reprezintă un mijloc de dezvoltare a conştiinţei oamenilor muncii, de întărire a disciplinei şi responsabilităţii lor sociale de stimulare a iniţiativei creatoare a maselor pentru buna gospodărire a avutului obştesc. Desfăşurate sub semnul puternicului ecou pe care l-a avut cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, precum şi a hotăririlor cuprinse în Rezoluţia adoptată cu acest prilej, lucrările adunării generale a reprezentanţilor oamenilor muncii din Centrala industriei linii au marcat momentul unor deosebite dezbateri axate în primul rind pe problemele eficienţei economice ale activităţii. Trebuie remarcat că rezultatele obţinute in primul an al cincinalului, precum şi începutul bun din cel de al doilea, vin să confirme aportul substanţial pe care întreprinderile Centralei îl aduc la dezvoltarea continuă a industriei uşoare, a întregii noastre economii. Din darea de seamă prezentată de către ing. Ion Topoleanu, preşedintele consiliului oamenilor muncii pe Centrală, a rezul- tat îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe 1971, la toţi indicatorii. La aceste rezultate deosebite şi-au adus contribuţia toate întreprinderile componente, evidenţiindu-se în mod deosebit Uzinele textile Cisnădie, Fabrica de postav Buhuşi, ,,Dorobanţul" Ploieşti şi Fabrica de postav Prejmer. Participanţii au înţeles însă că succesele obţinute nu trebuie să constituie decit punctul de plecare al unor temeinice analize a situaţiei existente, un schimb de experienţă şi mai ales momentul luării unor hotărîri care să ducă la ridicarea nivelului eficienţei în fiecare din întreprinderile centralei. Ei s-au referit mai ales la aspectele calitative ale activităţii, unde se mai manifestă încă unele neajunsuri, acordind o atenţie deosebită cheltuielilor de producţie, îndeosebi celor materiale. Aşa cum se arăta şi în cuvintarea secretarului general al Partidului, la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere, reducerea cheltuielilor materiale de producţie reprezintă un factor hotărîtor pentru creşterea eficienţei întregii activităţi economice, sporirea venitului naţional şi, deci, pentru ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Faptul că la indicatorul cheltuieli la 1 000 lei producţie marfă s-a realizat o reducere foarte mică arată că volumul pierderilor şi al cheltuielilor neeconomicoase a fost, în perioada analizată, deosebit de mare. După cum arătau unii vorbitori , printre care Dumitru Vinereanu, director la Industria linii Timişoara şi Maria David, directoarea Fabricii de lină Sighişoara — pierderile din bonificaţii se situează încă la cote inadmisibile. Intradevăr, aceste pierderi s-au ridicat la zeci de milioane lei pe Centrală, cea mai mare Horaţiu Chirilă (Continuare in pag. a 3-a) ÎN JUDEŢUL GORJ Adie vînt de primăvară... dar seminţele nu sunt încă pregătite Este cunoscut faptul că una din condiţiile principale ale obţinerii unor recolte mari la hectar este asigurarea seminţelor de calitate. „In unităţile agricole din judeţul nostru, ne asigură inginerul Ion Popescu, director general adjunct al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor Gorj, există o susţinută preocupare pentru asigurarea seminţelor. Drept urmare în bazele de recepţie şi magaziile cooperativelor agricole se află cea mai mare parte din cantităţile necesare însămînţărilor de primăvară. In următoarele zile urmează să sosească şi restul de sămînţă împrumutată din alte judeţe“. După felul cum ne-a fost înfăţişată situaţia la judeţ, înseamnă că totul este bine şi însămînţările pot să înceapă. Dar investigaţiile noastre, continuate la baza de recepţie Preajba, la laboratorul judeţean pentru controlul seminţelor şi în unele unităţi ne-au dezvăluit carenţe care în nici un caz nu puteau fi încorporate în sol în locul seminţelor. Iată ce am aflat la baza de recepţie, de la tovarăşul Dumitru Dijmănescu, şeful bazei . „Pînă în prezent, in bază au sosit numai seminţele de porumb şi ovăz, în rest nu a fost primit nici un kilogram de seminţe de mazăre, lucernă, sfeclă furajeră etc. Cu toate că încă din toamnă a fost depus la minister necesarul de seminţe, la unele dintre ele nu s-au primit încă nici măcar repartiţii. Din cele 50 tone de seminţe de mazăre ce urmează să se primească de la Craiova n-a sosit nici un kilogram. La fel, se prezintă situaţia şi cu cele 10 tone de seminţe de sfeclă furajeră. Măzărichea pentru cultura borceagului urmează să fie înlocuită cu mazărea furajeră, însă, nici pînă la această dată, 25 februarie, n-a sosit repartiţia din partea ministerului“. Ţinînd cont de faptul că atît borceagul, sfecla furajeră, mazărea ca şi lucerna sînt culturi ce se seamănă în prima urgenţă, ne întrebăm cum vor putea începe insămînţările fără seminţe ? Dar nici măcar seminţele existente în bază nu sunt ridicate de cooperativele agricole. Pînă acum, din cele 470 tone seminţe de porumb, abia au fost ridicate ceva mai mult de 50 tone, iar din cantitatea de ovăz circa 40 la sută. Sînt cooperative ca acelea din Mătăsari, Plopşor, Clinic, Tg. Cărbuneşti care n-au ridicat nici un gram din sămînţa pe Elena Ţurcu coresp. ziarului „Munca”* (Continuare în pag. a 3-a) CU TOATE FORŢELE PE OGOARE Deşi vremea este deosebit de capricioasă în acest prag de primăvară, mecanizatorii şi lucrătorii din unităţile agricole ale judeţului Constanţa folosesc fiecare oră bună de lucru pentru desfăşurarea din plin a lucrărilor actuale. Mobilizarea tuturor forţelor disponibile a permis astfel să se treacă la însămînţarea pînă acum a peste 1 000 hectare cu culturi din prima urgenţă (mazăre, măzăriche, ovăz, borceag, lucerna şi sparcetă). Cele mai mari suprafeţe au fost însămînţate pe ogoarele C.A.P. Nuntaşi, Grădina, Pantelimonu de Sus, Istria şi Runcu. Concomitent, mecanizatorii şi cooperatorii acţionează intens in sectorul legumicol, la întreţinerea ogoarelor, pregătirea patului germinativ, fertilizarea solului, etc. Pînă acum în judeţul Constanţa au fost transportate la cîmp circa 145 000 tone gunoi de grajd care vor contribui la sporirea producţiei de legume, porumb, floarea soarelui, sfeclă şi cartofi. Numai în săptămina ce a trecut au fost administrate ogoarelor 21 000 tone îngrăşăminte organice, cele mai mari cantităţi fiind transportate în raza consiliilor intercooperatiste Pantelimonu şi Remus Opreanu. (GHEORGHE DIMA, coresp. ziarului „MUNGA") Proletari din toate ţările, uniţi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7555 ■ Miercuri 1 martie 1972 ■ 6 pagini 30 bani eCOLECTIVELE DE MUNCA DIN ÎNTREPRINDERILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI MARAMUREŞ au raportat îndeplinirea sarcinilor de producţie pe primele 2 luni ale anului cu 2 zile înainte de termen. In această perioadă s-au realizat peste plan aproape 6 000 mc buşteni de stejar şi răşinoase, peste 14 000 mp furnire, piese de schimb auto în valoare de 1,2 milioane lei, panouri mari prefabricate echivalente cu 20 de apartamente convenţionale, aproape 300 000 de cărămizi şi altele. (Cornel Ardelean) PETROLIŞTII UNITĂŢILOR DIN CADRUL GRUPULUI INDUSTRIAL PENTRU FORAJ ŞIEXTRACŢIE A ŢIŢEIULUI PITEŞTI au încheiat primele 2 luni ale anului cu realizări de seamă. Numărul de metri săpaţi peste plan în această perioadă, echivalează cu adîncimea a 2 sonde noi.Dumitru Burceal • ANSAMBLUL DE MĂSURI APLICATE PE LINIA BUNEI ORGANIZĂRI A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII A PERMIS COLECTIVULUI FABRICII „TEMELIA" DIN BRAŞOV să încheie cele două luni scurse din acest an cu un bogat bilanţ economic. S-au realizat şi livrat beneficiarilor, în plus faţă de prevederile sporite de plan, 800 tone ciment, 000 tone blincher, 3 000 tone mozaic şi alte cantităţi importante de produse. (Ilie Mihalea) COLECTIVELE DE MUNCITORI, INGINERI ŞI TEHNICIENI DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ŞI UNITĂŢILE ECONOMICE ALE JUDEŢULUI SALAJ au îndeplinit în avans cu 2 zile sarcinile de plan pe primele două luni din acest an. Producţia de mobilă, de carne şi lapte, de blocuri ceramice, cărbune şi armături metalice, realizată suplimentar în lunile ianuarie şi februarie se ridică la circa 4,5 milioane lei (Constantin Serac) Mecanizatorii de la S.M.A. Giorogîrla, judeţul Ilfov, au insămînţat ieri primele suprafeţe cu mazăre, cultură prevăzută In epoca I a lucrărilor agricole de primăvară. Foto : C. PETRE „Ne-a fost şi ne este dragă Priveau blajin spre cei din jur, căutind parcă să şi-i întipărească bine în memorie. Pînă atunci se întîlniseră poate de mii de ori. Lucraseră împreună ani şi ani. Toţi cei care se aflau acum în jurul lor, îi găsiseră, cînd şi-au început viaţa de muncă, aici. De a doua zi însă... Venise clipa despărţirii. Ceva nespus de cald citeau în ochii oamenilor, ai tovarăşilor lor de muncă, ai tuturor celor care, o dată cu semnalul de încheiere a schimbului I, din secţia a lll-a „Quadrat", a UZINELOR CHIMICE ROMÂNE, veniseră să-i sărbătorească, arătîndu-şi sincera lor preţuire pentru exemplul pe care ei li l-au dat prin viaţa lor de muncă harnică, dăruită. Au fost oameni deosebiţi ? Ce relative sînt cuvintele ! — Am muncit... ne-a fost atît de dragă munca... Asta-i tot! Cuvintele acestea, spuse în adunarea festivă, organizată de comitetul sindical de secţie, cu prilejul ieşirii la pensie a presatoarei MARIA DIDĂ, a dozatorului CONSTANTIN EFTIMIE şi a maistrului VASILE TOMA, de către unul dintre cei trei virstnici muncitori, au valoare de simbol şi sunt, în acelaşi timp, o excepţional de densă lecţie de etică muncitorească. Statornici în iubirea lor cu care au străbătut, fiecare în parte, peste 30 de ani de muncă în aceeaşi uzină, ei au căutat să-şi transmită respectul pentru profesie la nenumărate generaţii de muncitori prin care se ştiu continuaţi cu demnitate. Şi sînt mîndri că o părticică din inima lor rămîne aici, in uzina, prin oameni ca Vlad Toma, Simion Alexandru, E. Parna, Elena Cofei, Ioana Nicolae şi nucă mulţi, mulţi alţii... — Să trăiţi şi să fiţi sănătoşi ! Noi vă mulţumim pentru tot ceea ce ne-aţi învăţat prin exemplul vieţii voastre de muncă ! Le-a spus cu glasul întretăiat de emoţie, Maria Seculea, preşedinta comitetului sindical de secţie (instantaneul nostru surprinde momentul înmînării unor mici „amintiri" prin care oamenii secţiei a treia, „Quadrat", îşi mărturisesc, încă odată, respectul faţă de cei trei tovarăşi ai lor ieşiţi la pensie). Şi cuvintele acelea erau ale tuturor... Fototext: Petre Cozia Dispensarele de întreprindere si serviciile de medicina muncii ,din plină dezvoltare In lumina prevederilor programului de măsuri adoptat în luna iulie anul trecut de către Consiliul de Miniştri şi Comitetul Executiv al Consiliului Central al T. G.S.R., privind îmbunătăţirea protecţiei muncii şi asistenţei medicale a salariaţilor. Ministerul Sănătăţii a elaborat recent noile norme, îmbunătăţite, de organizare di funcţionare a dispensarelor medicale şi punctelor sanitare din întreprindere, de organizare a serviciilor de medicina muncii, precum şi normativul de amenajare şi dotare a unităţilor sanitare de întreprindere. Am solicitat în această privinţă unele amănunte tovarăşului DR. ALEXANDRU CALOMFIRESCU, adjunct al ministrului sănătăţii. Principiile care stau la baza organizării şi funcţionării unităţilor medico-sanitare de întreprindere izvorăsc din politica socială a statului nostru, din indicaţiile date de conducerea partidului în repetate rînduri. Noile reglementări vin să sporească eficienţa ocrotirii sănătăţii salariaţilor, accentuînd caracterul predominant profilactic al acestei activităţi, creind cadrul propice pentru cuprinderea unui număr sporit de salariaţi în asistenţa medicală profilată, pentru integrarea organică a medicului de întreprindere în viaţa unităţii economice respective şi sporirea puterii de influenţare a condiţiilor de muncă de către factorul medico-sanitar. Desigur, nu ne aflăm in faţa unei preocupări incipiente, aşa incit reglementările recent adoptate nu constituie „un prim pas“, ci cristalizează experienţa deja acumulată în ultimii, ani, jalonează cadrul dezvoltării activităţii în acest domeniu în lumina principiilor enunţate mai înainte. Astfel, normele de organizare şi funcţionare a dispensarelor de întreprindere reliefează — ca elemente esenţiale în asigurarea ocrotirii , sănătăţii şi păstrarea capacităţii de muncă a salariaţilor — importanţa şi obligativitatea necondiţionată a unor asemenea activităţi, permanente sau periodice, cu caracter preventiv, cum ar fi efectuarea examenelor medicale de angajare, urmărirea adaptării muncitorilor la noile locuri de muncă, controalele medicale periodice pentru angajaţii care lucrează în condiţii deosebite de muncă, supravegherea aplicării normelor igienice în alimentaţia colectivă (bufete, cantine-restaurant) etc. Ca un element deosebit, trebuie remarcat faptul că, prin actualele reglementări, obligaţiile de mai sus ale dispensarelor de întreprindere se răsfring, in mod clar şi indiscutabil, şi asupra urmăririi stării de sănătate a ucenicilor şi elevilor şcolilor profesionale. Medicul de întreprindere are, de pildă, îndatorirea de a efectua examinarea medicală a candidaţilor pentru admiterea in grupul şcolar al Întreprinderii respective, de a supraveghea medical această categorie în perioada activităţii practice la locurile de muncă. El participă — din punctul de vedere al aprecierii aptitudinilor psiho-fizice şi stării de sănătate — la orientarea profesională a viitorilor elevi ai şcolii profesionale. Mi se pare foarte important de subliniat faptul că noile norme la care ne referim consfinţesc printr-un act cu caracter normativ o serie de recomandări şi indicaţii date organelor sanitare locale de către Ministerul Sănătăţii în ultimul an, cum ar fi repartizarea cu normă întreagă ori fracţiune de normă sau dirijarea medicilor de specialitate la dispensarele de medicină generală ale întreprinderilor cu condiţii speciale (morbiditate specifică, forţă de muncă cu precădere feminină, unităţi izolate) ; organizarea de staţionare, acolo unde necesităţile o cer, pe lingă dispensarele de întreprindere etc. Asigurarea asistenţei medicale de specialitate pentru salariaţii din anumite întreprinderi şi ramuri este o cerinţă mai veche a organelor sindicale. Suntem bucuroşi să remarcăm receptivitatea de care dă dovadă Ministerul Sănătăţii faţă de asemenea necesităţi impuse de viaţă. Am dori să aflăm care este rostul serviciilor de medicina, muncii, care sunt sarcinile prevăzute prin regulamentul de organizare şi funcţionare a lor. — Serviciile de medicina muncii au rolul de a asigura un nivel calitativ superior al supravegherii stării de sănătate,in acele sectoare şi întreprinderi în care specificul producţiei impune acest lucru. Ele iau fiinţă în unele întreprinderi mari sau pe lingă policlinicile de întreprindere sau teritoriale, cu precădere în industria chimică şi petrochimică, în metalurgia feroaselor şi neferoaselor, în industria extractivă etc. îndatoririle acestor servicii — ca formaţiuni de specialitate — sunt de două feluri. Pe de o parte, de a coordona şi îndruma dispensarele şi circumscripţiile sanitare de întreprindere din cadrul unităţii sau din zona teritorială respectivă, bineînţeles nu în problemele administrative, ci in cele care privesc conţinu- Alexandru Conu (Continuare in pag. a 4-a) Un inginer tehnolog şef şi un muncitor se judecă pentru o inovaţie... care nu este inovaţie în ultimele zile ale lunii decembrie 1970, la Uzina de vagoane din Turnu-Severin se afla în ultimă fază de execuţie prototipul vagonului „Buncher“. Se muncea în ritm alert, deoarece în cîteva zile prototipul trebuia omologat. La montarea scării de vizitare a vagonului, echipa specializată în prototipuri constată, însă, o greşeală în proiect: dimensiunile prea mari ale acesteia nu permit funcţionarea mecanismelor dozatoare. Sunt chemaţi factorii de decizie, se analizează situaţia, se găseşte soluţia. Timpul presează, nu se mai aşteaptă un nou proiect. De altfel, ideea de modificare este foarte simplă. Se taie scara în două, se mai fac unele mici retuşuri şi totul intră în ordine. Ulterior s-a întocmit şi proiectul. ...La 31 martie 1971, pe biroul tov. Vasile Bacalu, directorul Uzinei de vagoane din Turnu-Severin, se găseau două dosare cuprinzînd documentaţia pentru una şi aceeaşi inovaţie : „Modificarea schiţei constructive a scării de vizitare a vagonului „Bancher". Doi oameni, inginerul Mihai Ungureanu, actualul tehnolog şef al uzinei, şi muncitorul Nicolae Mitran, reclamă — fiecare în parte — dreptul de autor. Decizia conducerii : respinge dosarul lui Nicolae Mitran, şi acceptă ca valabil dosarul de inovaţie prezentat de ing. Mihai Ungureanu. Argumentul alegerii are la bază o prevedere legală. Insă numai in aparenţă. In realitate !? Să vedem care e realitatea. La Cabinetul tehnic al uzinei, dosarul acceptat, depus de ing. Mihai Ungureanu poartă nr. 2 de înregistrare, iar al muncitorului Nicolae Mitran, nr. 4. înregistrarea s-a făcut în aceeaşi zi , 12 ianuarie 1971. Nicolae Mitran, autorul dosarului respins, contestă decizia conducerii uzinei, iar aceasta îi recomandă să se adreseze justiţiei. ...La 26 mai 1971, Nicolae Mitran îl cheamă în judecată — la Judecătoria locală din Turnu-Severin — pe inginerul Mihai Ungureanu, acuzîndu-1 că i-a furat inovaţia. Prin sentinţa civilă nr. 5341, din 19 noiembrie 1971, completul de judecată respinge acţiunea lui N. Mitran, considerindu-1 pe M. Ungureanu autorul inovaţiei. Atunci muncitorul Nicolae Mitran introduce acţiune de recurs la Tribunalul judeţean Mehedinţi. Recursul încă nu a fost judecat. ■k L-am întrebat, deunăzi, pe inginerul Mihai Ungureanu : — Cit timp v-a luat conceperea acestei inovaţii ? — Nu poate fi vorba de timp, căci ideea mi-a venit exact în momentul in care am auzit despre ce e vorba. Totul era extrem de simplu, ideea putea veni oricui... — Aţi fost vreodată la faţa locului, în perioada în care s-a executat noua scară, care este omologată drept inovaţia dumneavoastră ? — Nu, n-am fost. Practic, modificarea scării s-a făcut de către echipa de la prototipuri, muncitorul Nicolae Mitran lucrînd efectiv la executarea acestei modificări. Un alt fapt semnificativ ni-1 furnizează tehnicianul proiectant Grigore Trandafirescu : — Eu i-am spus inginerului Ungureanu — pe care l-am întîlnit întîmplător — că la prototipul vagonului „Buncher“ sînt necazuri fiindcă scara e prea lată. Mi-a spus că trebuie tăiată în două. Ulterior, la faţa locului, mi-am dat şi eu seama ce simplă era soluţia, sărea în ochi... Intr-adevăr, ideea putea veni oricui, dar inginerul a fost mai (scuzaţi expresia) iute de mină : a înregistrat-o primul ca inovaţie... Aşadar : Intr-o simplă discuţie, întîmplătoare, ing. Mihai Ungureanu a enunţat o idee, o idee la fel de simplă, la indemnia oricui. O idee care „sărea în ochi“, completată, apoi, de altcineva, executată tot de altcineva... Nu şi-a manifestat nici măcar curiozitatea de a vedea cum se materializează pretinsa idee-inovaţie. Schiţele care au stat la baza documentaţiei din dosarul de inovaţie au fost întocmite de asemenea de altcineva ! întrebăm, deci , în ce temei se cere — şi se aprobă — recompensarea inginerului Mihai Ungureanu cu suma de 13.000 lei (atît a fost evaluată inovaţia) cînd, de fapt, el însuşi recunoaşte că nu are nici un merit deosebit ? Să revenim totuşi la „meritul“ subliniat de tehnicianul Trandafirescu : „...mai şmecher, pentru că a înregistrat-o primul...“ Ei, bine, nici acest lucru nu este real. Ing. Mihai Ungureanu a înregistrat propunerea de inovaţie Ioan Mitric coresp. ziarului „MUNCA“ (Continuare în pag. a 2-a)