Munca, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7582-7606)

1972-04-01 / nr. 7582

Dineu oferit în onoarea tovarăşei Elena Ceauşescu In seara zilei de vineri, to­varăşa Elena Ceauşescu a participat la un dineu oficial oferit în onoarea sa de­­ doamna Nafisa Ahmed al- Amin, preşedinta Uniunii Socialiste a Femeilor Suda­neze, ministru adjunct pen­tru problemele tineretului, sportului şi asistenţei sociale. La dineu, care s-a desfă­­­­şurat intr-o atmosferă caldă, cordială, au luat parte doam­­­­na Busein Numeiry, pre­cum şi membre ale condu­cerii Uniunii Socialiste a Femeilor Sudaneze. Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7582 ■ Sîmbătă 1 aprilie 1972 ■ 6 pagini 30 bani ÎNTR-O ATMOSFERĂ DE CALDĂ PRIETENIE ŞI CORDIALITATE, CONTINUĂ VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEA­UŞESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Pala­tul Poporului din Khartum au avut loc convorbiri ofi­ciale intre preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste, România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Re­publicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mo­hammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română­­ Ion Pă­­ţan, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri şi minis­trul comerţului exterior, Cor­­neliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, Bujor Al­­măşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheor­­ghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mirea, consilieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, Însărcinat cu a­­faceri ad-interim al Români­ei in Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului co­merţului exterior. Din partea sudaneză­­ dr. Osman Abu­­al-Gasim, mi­nistrul cooperării şi dezvol­tării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economi­ei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Preşedinţia repu­blicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului aface­rilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei şi minelor, Sulei­man Babikes, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ah­med, secretar de stat la Mi­nisterul Comerţului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trecind în revistă garda de onoare aliniată pe aeroportul din Khartum Cu prilejul dineului oferit de preşedintele Gaafar Mohammed Numeiry După cum s-a anunţat in numărul de ieri al ziarului, preşedintele Sudanului, Gaa­far Mohammed Numeiry, şi doamna Rusein Numeiry au oferit, joi seara, un dineu în cinstea preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, la care cei doi şefi de stat au rostit toasturi. Toastul preşedintelui Gaafar Mohammed Numeiry Excelenţă, Domnule Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Doamnă Ceauşescu, Dragi prieteni din Repu­blica Socialistă România, Doamnelor şi domnilor, Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să vă adresez bun venit dumneavoastră, soţiei dumneavoastră şi membrilor delegaţiei din Republica So­cialistă România, oaspeţii noştri dragi sosiţi pe pămîn­­tul Sudanului, între masele populare care vă primesc astăzi în mod frăţesc şi cinstesc în persoanele dum­neavoastră poporul prieten al Republicii Socialiste Ro­mânia, de care ne leagă re­laţii de prietenie ce se con­solidează în multiple dome­nii. Mulţumindu-vă, excelenţă, pentru că aţi răspuns invi­taţiei noastre frăţeşti de a vizita Republica Democrati­că Sudan, vă asigur de pre­ţuirea poporului nostru pen­tru bunele dumneavoastră simţăminte de a întări legă­turile de prietenie funda­mentate pe baze puternice de respect deplin al suvera­nităţii naţionale şi avanta­jului reciproc, în lumina principiilor trainice care gu­vernează relaţiile dintre po­poare. Remarc cu multă satis­facţie, excelenţă, dezvoltarea unor bune relaţii între cele două ţări şi popoare ale noastre, contribuţia dum­neavoastră personală pentru consolidarea şi întărirea lor. Perioada care a urmat du­pă reluarea relaţiilor diplo­matice dintre ţările noastre a cunoscut o cooperare fruc­tuoasă în numeroase dome­nii vitale, dovedind încre­derea poporului dumnea­voastră în întărirea acestei solidarităţi, care slujeşte cauza popoarelor. Poporul Sudanului, pre­ţuind toate acestea, nu va precupeţi nici un efort pen­tru întărirea cooperării cu ţara dumneavoastră mă­reaţă şi cu poporul român prieten, pentru a atinge ţe­lurile sale, fiind fidel legă­turilor noastre puternice de simpatie. Domnule preşedinte, Am urmărit şi apreciat mult ceea ce aţi întreprins (Continuare in pag. a 3-a) Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Excelenţă, Domnule preşedinte al Re­publicii Democratice Sudan, Doamnă Numeiry, Dragi prieteni sudanezi, Aş dori ca în numele meu, al tovarăşei mele şi al tova­răşilor din delegaţie, să vă mulţumesc pentru invitaţia de a vizita străvechea şi fru­moasa dumneavoastră ţară. De asemenea, ţin să vă mul­ţumesc pentru primirea cor­dială pe care ne-aţi făcut-o şi pentru salutul adresat Ro­mâniei şi poporului său. Do­resc să folosesc acest prilej pentru a vă adresa dumnea­voastră, soţiei şi colaborato­rilor dumneavoastră, un sa­lut călduros , totodată, aş dori să adresez poporului prieten sudanez salutul meu cordial şi al poporului român. Relaţiile dintre România şi Sudan au cunoscut o dezvol­tare de mulţi ani. De altfel, încă în secolul trecut, cetă­ţeni români au vizitat Suda­nul şi au contribuit la cu­noaşterea de către poporul nostru a istoriei străvechi a ţării dumneavoastră. Au intervenit şi unele îm­prejurări care au făcut ca re­laţiile noastre să stagneze la un moment dat. Dar doresc să exprim satisfacţia mea că aceste momente au fost depăşite şi că relaţiile din­tre România şi Sudan au pornit pe un drum normal. Vizita pe care o facem în ţara dumneavoastră consti­tuie o dovadă a faptului că ţările noastre au ajuns la concluzia că interesele lor reciproce sunt de a colabora cit mai larg în toate dome­niile de activitate. Sper că în cursul acestei vizite, al convorbirilor pe care le vom avea, domnule președinte, vom putea să trasăm noi căi pentru dezvoltarea cooperării dintre popoarele noastre, să întărim colaborarea cores­punzător atît intereselor Ro­mâniei, cit și ale Sudanului, precum și cauzei generale a prieteniei și cooperării din­tre popoare. Doresc să vă a­­sigur că am venit în Sudan cu dorinţa de a pune bazele unei colaborări largi — în domeniile industriei, agricul­turii, ştiinţei, culturii — şi sper că, la încheierea vizi­tei, vom putea constata că am ajuns la acorduri bune in multe domenii de activi­tate. Aş dori să mă refer la cî­­teva aspecte ale preocupări­lor de astăzi ale poporului român pe drumul construirii orînduirii noi, socialiste. Ro­mânia a cunoscut ca însăşi, vreme îndelungată, jugul a­­supririi străine, a dus lupte îndelungate pentru eliberarea sa naţională şi socială. Oda­tă cu trecerea la făurirea sa­(Continuare in pag. a 3-a) „NICI O MAŞINA ŞI NICI UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT^_________________ CE NE DEZVĂLUIE „fotografia“, în alb-negru, a unei zile de muncă WWWWWWWWWWW'­ Performanţele unei întreprinderi, rezultatele econo­mice pe care ea le obţine, depind în cea mai mare măsură de felul în care corelaţia CAPACITATE DE PRODUCŢIE — FORŢA DE MUNCA — TIMP DE LUCRU răspunde unui deziderat central : EFICIENŢA. Iată pentru ce ne-am propus ca prin intermediul unei „fo­­tografii" a zilei de muncă să surprindem cele mai importante aspecte ale activităţii ce se desfăşoară în citeva mari unităţi de producţie din ţară. Am urmărit îndeosebi modul in care se acţionează pentru utiliza­rea integrală a bazei tehnice disponibile prin încăr­carea mai bună a maşinilor, creşterea coeficientului de schimburi, îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, în­tărirea disciplinei în muncă, astfel incit toate mijloa­cele de producţie ale întreprinderii să funcţioneze la parametri optimi, ca întreaga forţă de muncă să fie deplin valorificată. Publicăm astăzi „blitz"-urile cores­pondenţilor noştri, aliaţi la mijlocul săptămînii trecute în diverse schimburi din secţii de bază ale unor uni­tăţi industriale din Craiova, Constanţa şi Braşov. AAAAAAAAAA­VVVA­VVVVW La Fabrica integrată de lină­­ Constanţa • Ore pierdute din cauza unor... rapoarte de birou • Cauzele staţionării : lipsa unui manşon de cauciuc SECŢIA FINISAJ - ora 6,15 . Inginerul Traian Sla­vici notează satisfăcut : nici o absenţă, nici o întirziere in secţia pe care o conduce. Timp de 15 minute, pînă la începerea lucrului, munci­toarele dau sau iau în pri­mire maşinile, se consultă şi schimbă păreri despre modul cum acestea au funcţionat peste noapte. Ora 8 : Toate muncitoare­le sunt prezente, dar... nu toate au ce lucra. Intr-ade­văr, maşina de cusut bucăţi stă nefolosită pentru că din cele 320—340 bucăţi, cite ar trebui să vină zilnic de la repansat pentru pregătirea „partizilor“, în primele ore ale dimineţii nu sosise ni­mic. Maistrul Petru Apetre, şeful atelierului apretură u­­medă, nu pare de loc impaci­entat. Cunoaşte „motivul“ : cei .,de dincolo“ sunt ocu­paţi încă cu... rapoartele pen­tru birou ! Ora 10,15 : Ajutoarea de maistru Aurora Bornac ne-a întimpinat vădit necăjită. Bucăţile de tergal ţesute cu fire primite de la s filatura pieptănată, care necesită o­­peraţii de nopat-creionat (scoaterea impurităţilor vege­tale, eliminarea nodurilor şi a capetelor de fire rămase) sunt „unite“. De câteva zile, din cauza multor flameuri, care ar putea fi retuşate în filatură, tinerele de aici lup­tă din greu pentru a putea realiza planul. Numele a două muncitoare, Lidia Iri­­mia şi Margareta Florea, sunt pomenite de toţi din a­­telier. Ambele au rămas sub plan : un loc de 10 bucăţi n-au făcut decit 9, iar anga­jamentul lor în întrecere — pe care şi l-au respectat lu­nă de lună — este de a nopui zilnic cite o bucată în plus. Ora 12:30 : Miinile tinere­lor muncitoare de la finisaj nu stau o clipă locului. Ma­şinile merg şi ele... nu an­ată de una : maşina de crabat continuu, care stă de două luni datorită lipsei unui manşon de cauciuc. Deşi muncitorii din secţie au ri­dicat în numeroase rinduri problema punerii în funcţi­une a acestei maşini deose­bit de necesară in producție, pînă în prezent nu s-a luat nici o măsură concretă... La uzina de maşini agricole „7 Noiembrie“ - Craiova • Secvenţe „în alb“ la TURNĂTORIE • Totuşi, de ce pleacă muncitorii ? • Mo­dernizări cu utilaje care stau. Ora 5,45 : Schimbul I de la turnătorie se pregăteşte să înceapă o nouă zi de muncă. Materialele şi amestecul de formare sunt pregătite,­in cubilouri clocoteşte fonta. Au fost luate toate măsurile pen­tru asigurarea unui decalaj în timp corespunzător,­­nece­sar între turnătorie şi secto­rul de prelucrare ceea ce permite realizarea ritmică a producţiei. Planul trimestrial la piese brute turnate, în ca­drul colaborării cu uzina „Semănătoarea“ — Bucureşti şi cu alte unităţi din cadrul Centralei industriale de maşini agricole, a fost­ reali­zat cu 18 zile mai devreme. De asemenea, calitatea pro­ducţiei s-a îmbunătăţit mult, diminuîndu-se totodată şi procentajul pieselor rebu­­tate. Inginerul Gheorghe Pe­­treaniu, seful sectorului ne arăta că, datorită îmbunătă­ţirii organizării producţiei şi a muncii a fost eliminat lu­crul in salturi, nemaifăcîn­­du-se apel la ore suplimen­tare. Experienţa a demonstrat că rezultate bune se pot obţine TIMPUL ESTE PRIELNIC CU TOATE FORŢELE PE OGOARE d­in livezile Sălajului UNII PLANTEAZĂ POMI, ALŢII SCRIU JUSTIFICĂRI Suprafaţa în pantă şi co­linele judeţului Sălaj oferă condiţii optime pentru dez­voltarea pomilor fructiferi. Livezile de pe aceste me­leaguri, cunosc în acest sfîr­­şit de martie forfota carac­teristică zilelor de vîrf. Nu­meroşi oameni — tineri şi vîrstnici — lucrează asiduu la plantatul puieţilor de meri, pruni, piersici şi nuci. Numai în această primăva­ră lucrătorii Fermei ar agri­cole de stat din Şimleul Sil­­vaniei, Valea Pomilor şi Za­lău au de plantat piersici, meri şi pruni pe o suprafa­ţă de 1 200 de hectare, iar ţăranii cooperatori pe aproa­pe 350 hectare. Ţinind seama de faptul că nici lucrările de sezon din livezi nu trebuie întir­­ziate, lucrătorii fermelor a­­gricole de stat şi coopera­torii ac­ordă toată atenţia pregătirii puieţilor şi tere­nului de sădit. Lucrătorii fermelor agricole de stat din Şimleu şi Zalău, de pildă, au plantat pomi pe mai bine de 90 la sută din suprafeţe­le incluse în perimetrul li­vezilor. Faptul a fost posi­bil datorită hărniciei oame­nilor, a spiritului lor de prevedere şi răspundere, încă din toamnă au fost pregătite gropile pentru plantat, a fost gunoit tere­nul şi s-a pregătit o bună parte a materialului săditor, aşa incit acum se lucrează din plin. In cel mult două zile vor termina săditul pe întreaga suprafaţă planifi­cată. Se cuvine subliniat e­­xemplul lăudabil al lucră­torilor de la I.A.S. Şimleul Silvaniei, care au organizat în mai multe localităţi din judeţ un tîrg pentru desfa­cerea soiurilor valor­oase de pomi fructiferi. Intr-o sin­gură zi au fost cumpăraţi şi plantaţi în livezi noi peste 3 000 de pomi, îmbogăţin­­du-se fondul pomicol al co­munei DJ Buciumi, Poiana Blenchii, Plopiş, Virşolţ şi a altor localităţi din judeţ. Dar iată că în timp ce pe unii îi caracterizează hărni­cia şi chibzuiala în muncă, alţii nici nu şi-au ridicat ma­terialul săditor de la între­prinderea de producţie şi va­lorificarea legumelor şi fruc­telor Zalău. In această si­tuaţie sunt pomicultorii din Bobota, Bănişor, Pria şi Marca. Am aflat cauzele a­­cestei nepermise situaţii : nu s-a pregătit terenul, nu s-au săpat la timp gropile şi nu s-au prevăzut fonduri pentru plata materialului să­­ditor. Toate acestea denotă lipsa de prevedere, de răs­pundere faţă de realizarea sarcinilor prevăzute pentru lucrătorii din sectorul pomi­col In localităţile amintite, ca şi în altele, se simte ne­voia unui mai activ sprijin din partea celor patru cen­tre horticole din cadrul ju­deţului. Acest sprijin tre­buie, de altfel, acordat de urgenţă tuturor unităţilor agricole posesoare de livezi, deoarece pe ansamblul ju­deţului Sălaj, pină la 29 martie a.c. s-au plantat­­pomi numai pe 38 la sută din suprafaţa ce trebuie să­dită în această primăvară. La redresarea neintîrziată a situaţiei trebuie să contri­buie şi staţiunile de meca­nizare a agriculturii, care trebuia să ajute la transpor­tul în livezi al îngrăşămin­telor şi materialului săditor. Atît la pregătirea terenului, la fertilizarea lui, cit şi la executarea plantărilor sunt chemaţi să participe toţi lu­crătorii din pomicultura ju­deţului Sălaj care nu odată şi-au dovedit hărnicia, pri­ceperea in executarea Lu­crărilor din livezi. Constantin Serac (coresp. ziarului „MUNCA") I ÎN PAGINA A 2-A | ȘTIINȚĂ • ARTA • LITERATURĂ | |_________________________________________________________| numai în condiţiile în care maşinile şi utilajele sunt bine întreţinute şi reparate, con­form graficelor. Cum la tur­nătorie se desfăşoară o acti­vitate continuă, întreţinerea şi repararea acestora de către echipele specializate se face „din mers“­­ sau duminica, atunci cînd ele staţionează. Am reţinut faptul că la tur­nătorie organizarea fluxului de fabricaţie este optimă ; ventilatoarele pentru aerisire şi încălzire funcţionează nor­mal, asigurînd condiţii propi­ce desfăşurării întregii acti­vităţi de producţie. Ora 7,15 : Lucrul a Început demult. De la program lip­sesc însă trei tineri munci­tori. Faptul că ei lipsesc nu mai miră pe nimeni. De 5 zile n-au mai dat pe la u­­zină. — Cei trei tineri care lip­sesc — ne spunea muncitorul Tordan Popescu, secretarul comitetului sindical de sec­ţie — au terminat abia anul trecut cursurile de şcolari­zare. Ei nu s-au acomodat cu lucrul în turnătorie şi acum pleacă. Dintre ucenicii la lo­cul d­e muncă care au absol­vit anul trecut mai sunt doar cîţiva, care şi ei vor să plece. Li se pare prea grea munca in turnătorie. Cred că la re­crutarea elevilor trebuie mai multă atenţie căci altfel tot şcolarizăm tineri, iar ei pleacă , vin alţii, apoi pleaca şi ei, iar locurile rămîn tot neocupate. In secţie, nimeni nu ne-a putut răspunde la întrebarea Elena Ţurcu Gh. Dima Ilie Mihalea Horaţiu Chirilă (Continuare în pag. a 4-a) Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Am aflat cu adincă întristare de încetarea din viaţă a tovarăşului Sie Fu-ji, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, prim­­secretar al Comitetului Municipal Pekin al Partidului Co­munist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Chineze, preşedintele Comitetului Re­voluţionar al Municipiului Pekin, militant remarcabil al Partidului Comunist Chinez. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Consiliului de Miniştri şi al nostru personal, vă exprimăm condoleanţe profunde în legătură cu această pierdere grea şi vă rugăm să transmiteţi familiei îndoliate expresia sincerei noastre compasiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next