Munca, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7582-7606)
1972-04-01 / nr. 7582
Dineu oferit în onoarea tovarăşei Elena Ceauşescu In seara zilei de vineri, tovarăşa Elena Ceauşescu a participat la un dineu oficial oferit în onoarea sa de doamna Nafisa Ahmed al- Amin, preşedinta Uniunii Socialiste a Femeilor Sudaneze, ministru adjunct pentru problemele tineretului, sportului şi asistenţei sociale. La dineu, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, cordială, au luat parte doamna Busein Numeiry, precum şi membre ale conducerii Uniunii Socialiste a Femeilor Sudaneze. Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7582 ■ Sîmbătă 1 aprilie 1972 ■ 6 pagini 30 bani ÎNTR-O ATMOSFERĂ DE CALDĂ PRIETENIE ŞI CORDIALITATE, CONTINUĂ VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum au avut loc convorbiri oficiale intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste, România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Gheorghe Oprea, Ştefan Andrei, Constantin Mirea, consilieri ai preşedintelui, Gheorghe Şerbănescu, Însărcinat cu afaceri ad-interim al României in Sudan, Vasile Răuţă, adjunct al ministrului comerţului exterior. Din partea sudaneză dr. Osman Abual-Gasim, ministrul cooperării şi dezvoltării rurale, Ibrahim Moneim Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ministru de stat la Preşedinţia republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul industriei şi minelor, Suleiman Babikes, ambasador, Mohammad Abdel Majid Ahmed, secretar de stat la Ministerul Comerţului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trecind în revistă garda de onoare aliniată pe aeroportul din Khartum Cu prilejul dineului oferit de preşedintele Gaafar Mohammed Numeiry După cum s-a anunţat in numărul de ieri al ziarului, preşedintele Sudanului, Gaafar Mohammed Numeiry, şi doamna Rusein Numeiry au oferit, joi seara, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, la care cei doi şefi de stat au rostit toasturi. Toastul preşedintelui Gaafar Mohammed Numeiry Excelenţă, Domnule Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Doamnă Ceauşescu, Dragi prieteni din Republica Socialistă România, Doamnelor şi domnilor, Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să vă adresez bun venit dumneavoastră, soţiei dumneavoastră şi membrilor delegaţiei din Republica Socialistă România, oaspeţii noştri dragi sosiţi pe pămîntul Sudanului, între masele populare care vă primesc astăzi în mod frăţesc şi cinstesc în persoanele dumneavoastră poporul prieten al Republicii Socialiste România, de care ne leagă relaţii de prietenie ce se consolidează în multiple domenii. Mulţumindu-vă, excelenţă, pentru că aţi răspuns invitaţiei noastre frăţeşti de a vizita Republica Democratică Sudan, vă asigur de preţuirea poporului nostru pentru bunele dumneavoastră simţăminte de a întări legăturile de prietenie fundamentate pe baze puternice de respect deplin al suveranităţii naţionale şi avantajului reciproc, în lumina principiilor trainice care guvernează relaţiile dintre popoare. Remarc cu multă satisfacţie, excelenţă, dezvoltarea unor bune relaţii între cele două ţări şi popoare ale noastre, contribuţia dumneavoastră personală pentru consolidarea şi întărirea lor. Perioada care a urmat după reluarea relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre a cunoscut o cooperare fructuoasă în numeroase domenii vitale, dovedind încrederea poporului dumneavoastră în întărirea acestei solidarităţi, care slujeşte cauza popoarelor. Poporul Sudanului, preţuind toate acestea, nu va precupeţi nici un efort pentru întărirea cooperării cu ţara dumneavoastră măreaţă şi cu poporul român prieten, pentru a atinge ţelurile sale, fiind fidel legăturilor noastre puternice de simpatie. Domnule preşedinte, Am urmărit şi apreciat mult ceea ce aţi întreprins (Continuare in pag. a 3-a) Toastul preşedintelui Nicolae Ceauşescu Excelenţă, Domnule preşedinte al Republicii Democratice Sudan, Doamnă Numeiry, Dragi prieteni sudanezi, Aş dori ca în numele meu, al tovarăşei mele şi al tovarăşilor din delegaţie, să vă mulţumesc pentru invitaţia de a vizita străvechea şi frumoasa dumneavoastră ţară. De asemenea, ţin să vă mulţumesc pentru primirea cordială pe care ne-aţi făcut-o şi pentru salutul adresat României şi poporului său. Doresc să folosesc acest prilej pentru a vă adresa dumneavoastră, soţiei şi colaboratorilor dumneavoastră, un salut călduros , totodată, aş dori să adresez poporului prieten sudanez salutul meu cordial şi al poporului român. Relaţiile dintre România şi Sudan au cunoscut o dezvoltare de mulţi ani. De altfel, încă în secolul trecut, cetăţeni români au vizitat Sudanul şi au contribuit la cunoaşterea de către poporul nostru a istoriei străvechi a ţării dumneavoastră. Au intervenit şi unele împrejurări care au făcut ca relaţiile noastre să stagneze la un moment dat. Dar doresc să exprim satisfacţia mea că aceste momente au fost depăşite şi că relaţiile dintre România şi Sudan au pornit pe un drum normal. Vizita pe care o facem în ţara dumneavoastră constituie o dovadă a faptului că ţările noastre au ajuns la concluzia că interesele lor reciproce sunt de a colabora cit mai larg în toate domeniile de activitate. Sper că în cursul acestei vizite, al convorbirilor pe care le vom avea, domnule președinte, vom putea să trasăm noi căi pentru dezvoltarea cooperării dintre popoarele noastre, să întărim colaborarea corespunzător atît intereselor României, cit și ale Sudanului, precum și cauzei generale a prieteniei și cooperării dintre popoare. Doresc să vă asigur că am venit în Sudan cu dorinţa de a pune bazele unei colaborări largi — în domeniile industriei, agriculturii, ştiinţei, culturii — şi sper că, la încheierea vizitei, vom putea constata că am ajuns la acorduri bune in multe domenii de activitate. Aş dori să mă refer la cîteva aspecte ale preocupărilor de astăzi ale poporului român pe drumul construirii orînduirii noi, socialiste. România a cunoscut ca însăşi, vreme îndelungată, jugul asupririi străine, a dus lupte îndelungate pentru eliberarea sa naţională şi socială. Odată cu trecerea la făurirea sa(Continuare in pag. a 3-a) „NICI O MAŞINA ŞI NICI UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT^_________________ CE NE DEZVĂLUIE „fotografia“, în alb-negru, a unei zile de muncă WWWWWWWWWWW' Performanţele unei întreprinderi, rezultatele economice pe care ea le obţine, depind în cea mai mare măsură de felul în care corelaţia CAPACITATE DE PRODUCŢIE — FORŢA DE MUNCA — TIMP DE LUCRU răspunde unui deziderat central : EFICIENŢA. Iată pentru ce ne-am propus ca prin intermediul unei „fotografii" a zilei de muncă să surprindem cele mai importante aspecte ale activităţii ce se desfăşoară în citeva mari unităţi de producţie din ţară. Am urmărit îndeosebi modul in care se acţionează pentru utilizarea integrală a bazei tehnice disponibile prin încărcarea mai bună a maşinilor, creşterea coeficientului de schimburi, îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, întărirea disciplinei în muncă, astfel incit toate mijloacele de producţie ale întreprinderii să funcţioneze la parametri optimi, ca întreaga forţă de muncă să fie deplin valorificată. Publicăm astăzi „blitz"-urile corespondenţilor noştri, aliaţi la mijlocul săptămînii trecute în diverse schimburi din secţii de bază ale unor unităţi industriale din Craiova, Constanţa şi Braşov. AAAAAAAAAAVVVAVVVVW La Fabrica integrată de lină Constanţa • Ore pierdute din cauza unor... rapoarte de birou • Cauzele staţionării : lipsa unui manşon de cauciuc SECŢIA FINISAJ - ora 6,15 . Inginerul Traian Slavici notează satisfăcut : nici o absenţă, nici o întirziere in secţia pe care o conduce. Timp de 15 minute, pînă la începerea lucrului, muncitoarele dau sau iau în primire maşinile, se consultă şi schimbă păreri despre modul cum acestea au funcţionat peste noapte. Ora 8 : Toate muncitoarele sunt prezente, dar... nu toate au ce lucra. Intr-adevăr, maşina de cusut bucăţi stă nefolosită pentru că din cele 320—340 bucăţi, cite ar trebui să vină zilnic de la repansat pentru pregătirea „partizilor“, în primele ore ale dimineţii nu sosise nimic. Maistrul Petru Apetre, şeful atelierului apretură umedă, nu pare de loc impacientat. Cunoaşte „motivul“ : cei .,de dincolo“ sunt ocupaţi încă cu... rapoartele pentru birou ! Ora 10,15 : Ajutoarea de maistru Aurora Bornac ne-a întimpinat vădit necăjită. Bucăţile de tergal ţesute cu fire primite de la s filatura pieptănată, care necesită operaţii de nopat-creionat (scoaterea impurităţilor vegetale, eliminarea nodurilor şi a capetelor de fire rămase) sunt „unite“. De câteva zile, din cauza multor flameuri, care ar putea fi retuşate în filatură, tinerele de aici luptă din greu pentru a putea realiza planul. Numele a două muncitoare, Lidia Irimia şi Margareta Florea, sunt pomenite de toţi din atelier. Ambele au rămas sub plan : un loc de 10 bucăţi n-au făcut decit 9, iar angajamentul lor în întrecere — pe care şi l-au respectat lună de lună — este de a nopui zilnic cite o bucată în plus. Ora 12:30 : Miinile tinerelor muncitoare de la finisaj nu stau o clipă locului. Maşinile merg şi ele... nu anată de una : maşina de crabat continuu, care stă de două luni datorită lipsei unui manşon de cauciuc. Deşi muncitorii din secţie au ridicat în numeroase rinduri problema punerii în funcţiune a acestei maşini deosebit de necesară in producție, pînă în prezent nu s-a luat nici o măsură concretă... La uzina de maşini agricole „7 Noiembrie“ - Craiova • Secvenţe „în alb“ la TURNĂTORIE • Totuşi, de ce pleacă muncitorii ? • Modernizări cu utilaje care stau. Ora 5,45 : Schimbul I de la turnătorie se pregăteşte să înceapă o nouă zi de muncă. Materialele şi amestecul de formare sunt pregătite,in cubilouri clocoteşte fonta. Au fost luate toate măsurile pentru asigurarea unui decalaj în timp corespunzător,necesar între turnătorie şi sectorul de prelucrare ceea ce permite realizarea ritmică a producţiei. Planul trimestrial la piese brute turnate, în cadrul colaborării cu uzina „Semănătoarea“ — Bucureşti şi cu alte unităţi din cadrul Centralei industriale de maşini agricole, a fost realizat cu 18 zile mai devreme. De asemenea, calitatea producţiei s-a îmbunătăţit mult, diminuîndu-se totodată şi procentajul pieselor rebutate. Inginerul Gheorghe Petreaniu, seful sectorului ne arăta că, datorită îmbunătăţirii organizării producţiei şi a muncii a fost eliminat lucrul in salturi, nemaifăcîndu-se apel la ore suplimentare. Experienţa a demonstrat că rezultate bune se pot obţine TIMPUL ESTE PRIELNIC CU TOATE FORŢELE PE OGOARE din livezile Sălajului UNII PLANTEAZĂ POMI, ALŢII SCRIU JUSTIFICĂRI Suprafaţa în pantă şi colinele judeţului Sălaj oferă condiţii optime pentru dezvoltarea pomilor fructiferi. Livezile de pe aceste meleaguri, cunosc în acest sfîrşit de martie forfota caracteristică zilelor de vîrf. Numeroşi oameni — tineri şi vîrstnici — lucrează asiduu la plantatul puieţilor de meri, pruni, piersici şi nuci. Numai în această primăvară lucrătorii Fermei ar agricole de stat din Şimleul Silvaniei, Valea Pomilor şi Zalău au de plantat piersici, meri şi pruni pe o suprafaţă de 1 200 de hectare, iar ţăranii cooperatori pe aproape 350 hectare. Ţinind seama de faptul că nici lucrările de sezon din livezi nu trebuie întirziate, lucrătorii fermelor agricole de stat şi cooperatorii acordă toată atenţia pregătirii puieţilor şi terenului de sădit. Lucrătorii fermelor agricole de stat din Şimleu şi Zalău, de pildă, au plantat pomi pe mai bine de 90 la sută din suprafeţele incluse în perimetrul livezilor. Faptul a fost posibil datorită hărniciei oamenilor, a spiritului lor de prevedere şi răspundere, încă din toamnă au fost pregătite gropile pentru plantat, a fost gunoit terenul şi s-a pregătit o bună parte a materialului săditor, aşa incit acum se lucrează din plin. In cel mult două zile vor termina săditul pe întreaga suprafaţă planificată. Se cuvine subliniat exemplul lăudabil al lucrătorilor de la I.A.S. Şimleul Silvaniei, care au organizat în mai multe localităţi din judeţ un tîrg pentru desfacerea soiurilor valoroase de pomi fructiferi. Intr-o singură zi au fost cumpăraţi şi plantaţi în livezi noi peste 3 000 de pomi, îmbogăţindu-se fondul pomicol al comunei DJ Buciumi, Poiana Blenchii, Plopiş, Virşolţ şi a altor localităţi din judeţ. Dar iată că în timp ce pe unii îi caracterizează hărnicia şi chibzuiala în muncă, alţii nici nu şi-au ridicat materialul săditor de la întreprinderea de producţie şi valorificarea legumelor şi fructelor Zalău. In această situaţie sunt pomicultorii din Bobota, Bănişor, Pria şi Marca. Am aflat cauzele acestei nepermise situaţii : nu s-a pregătit terenul, nu s-au săpat la timp gropile şi nu s-au prevăzut fonduri pentru plata materialului săditor. Toate acestea denotă lipsa de prevedere, de răspundere faţă de realizarea sarcinilor prevăzute pentru lucrătorii din sectorul pomicol In localităţile amintite, ca şi în altele, se simte nevoia unui mai activ sprijin din partea celor patru centre horticole din cadrul judeţului. Acest sprijin trebuie, de altfel, acordat de urgenţă tuturor unităţilor agricole posesoare de livezi, deoarece pe ansamblul judeţului Sălaj, pină la 29 martie a.c. s-au plantatpomi numai pe 38 la sută din suprafaţa ce trebuie sădită în această primăvară. La redresarea neintîrziată a situaţiei trebuie să contribuie şi staţiunile de mecanizare a agriculturii, care trebuia să ajute la transportul în livezi al îngrăşămintelor şi materialului săditor. Atît la pregătirea terenului, la fertilizarea lui, cit şi la executarea plantărilor sunt chemaţi să participe toţi lucrătorii din pomicultura judeţului Sălaj care nu odată şi-au dovedit hărnicia, priceperea in executarea Lucrărilor din livezi. Constantin Serac (coresp. ziarului „MUNCA") I ÎN PAGINA A 2-A | ȘTIINȚĂ • ARTA • LITERATURĂ | |_________________________________________________________| numai în condiţiile în care maşinile şi utilajele sunt bine întreţinute şi reparate, conform graficelor. Cum la turnătorie se desfăşoară o activitate continuă, întreţinerea şi repararea acestora de către echipele specializate se face „din mers“ sau duminica, atunci cînd ele staţionează. Am reţinut faptul că la turnătorie organizarea fluxului de fabricaţie este optimă ; ventilatoarele pentru aerisire şi încălzire funcţionează normal, asigurînd condiţii propice desfăşurării întregii activităţi de producţie. Ora 7,15 : Lucrul a Început demult. De la program lipsesc însă trei tineri muncitori. Faptul că ei lipsesc nu mai miră pe nimeni. De 5 zile n-au mai dat pe la uzină. — Cei trei tineri care lipsesc — ne spunea muncitorul Tordan Popescu, secretarul comitetului sindical de secţie — au terminat abia anul trecut cursurile de şcolarizare. Ei nu s-au acomodat cu lucrul în turnătorie şi acum pleacă. Dintre ucenicii la locul de muncă care au absolvit anul trecut mai sunt doar cîţiva, care şi ei vor să plece. Li se pare prea grea munca in turnătorie. Cred că la recrutarea elevilor trebuie mai multă atenţie căci altfel tot şcolarizăm tineri, iar ei pleacă , vin alţii, apoi pleaca şi ei, iar locurile rămîn tot neocupate. In secţie, nimeni nu ne-a putut răspunde la întrebarea Elena Ţurcu Gh. Dima Ilie Mihalea Horaţiu Chirilă (Continuare în pag. a 4-a) Tovarăşului MAO TZEDUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Am aflat cu adincă întristare de încetarea din viaţă a tovarăşului Sie Fu-ji, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, primsecretar al Comitetului Municipal Pekin al Partidului Comunist Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, preşedintele Comitetului Revoluţionar al Municipiului Pekin, militant remarcabil al Partidului Comunist Chinez. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Consiliului de Miniştri şi al nostru personal, vă exprimăm condoleanţe profunde în legătură cu această pierdere grea şi vă rugăm să transmiteţi familiei îndoliate expresia sincerei noastre compasiuni. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România