Munca, mai 1972 (Anul 28, nr. 7607-7632)

1972-05-01 / nr. 7607

T­RAIASCA Proletari din toate uniti-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7607 B Luni 1 Mai 1972 ■ 6 pagini 30 bani Gloria muncii 1II stăzi este 1 Mai. Ziua noas- NI trâ, a tuturor celor ce nun­­i- cim, a tuturor celor care, cu forta braţelor, cu Iscu- II sluta minţii, cu entuziasm şi optimism, clădim pe acest pămint milenar. In a­­ceasta tară milenară, traini­cul edificiu al socialismului, al comunismului. Este ziua noastrăă, gloria noastră, gloria muncii, pen­tru care au lucrat generaţiile di­nainte, au luptat şi, nu rareori, şi-au jertfit viaţa apărind viaţa şi munca, gloria lor, împotriva acelor nesătui de avuţii. Astăzi este 1 Mai, ziua noastră, a soli­darităţii şi frăţiei dintre noi toţi, oamenii de la oraşe şi sate. Dacă azi ne ducem cu gîndurile În tre­cut, la moştenirea lăsată de miş­carea muncitorească, de cei mai distinşi bărbaţi ai naţiunii noas­tre, o facem cu un adine şi me­reu viu sentiment de mindrie, dar şi pentru a ne realiza mai bine, mai In profunzime, saltul gigan­tic pe care l-am săvlrşit de la vechea şi nedreapta orinduire burghezo-moşireascâ la această zidire nouă, socialistă. In care ţara şi noi Înşine ne împlinim pe coordonatele multiple ale pro­gresului, civilizaţiei şi bunăstă­rii. In drumul acesta In urcuş spre culmile Înalte ale comunis­mului ne-am Înnobilat munca — această ştafetă preluată de la generaţiile din urmă, expresie a solidarităţii şi frăţiei umane In timp — cu atributele creaţiei, ale ştiinţei şi-am inălţat, spre min­­dria noastră şi a viitorimii, uzine şi fabrici, oraşe, şcoli, laboratoa­re, teatre şi cinematografe. Prin munca noastră proprie, prin efor­­tul nostru generos, ne-am clădit pe temeliile trecutului o cultură şi o ştiinţă nouă, a cărei faimă adaugă glorie gloriei acumulate. Prin munca neostoită am ridicat agricultura şi pe fiecare locuitor al satului la Înălţimea, la randa­mentul şi la nivelul de civilizaţie demne pentru evul nou româ­nesc. Prin munca noastră, prin roadele mereu mai bogate ale muncii noastre, am Înlăturat din căminele noastre pentru totdeau­na sărăcia. Trăim azi mai bine. Incomparabil mal bine decit In trecut, nivelul bunăstării mate­riale, social-culturale este In ne­întreruptă creştere. Privind dimensiunea şl am­ploarea Revoluţiei socialiste pe care am infăptuit-o, retrăind şi trăind tumultul elanului cu care am transformat şi transformăm radical ţara şi pe noi Înşine, a­­ducem un omagiu fierbinte glo­riosului nostru partid comunist. Flintă din fiinţa neamului nostru, continuatorul strălucit al tradiţi­ilor de luptă revoluţionare, al mişcării muncitoreşti româneşti, exponentul cel mai fidel şi mai drept al voinţei şi aspiraţiilor noastre. Partidul Comunist Ro­mân, in frunte cu secretarul ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost, este şi va fi catalizatorul energiilor Întregului popor, totodată propulsorul spre societatea socialistă multilateral dezvoltată, spre comunism. Par­tidul a dat muncii sens şi conţi­nut, a eliberat-o pentru totdeauna de asuprire şi exploatare; pentru oricare dintre noi, munca a de­venit mijlocul esenţial, fundamen­tal, de formare şi afirmare a per­sonalităţii umane, de Împlinire a ei. In acest îndelungat şi com­plex proces n-a Încetat niciodată preocuparea de a perfecţiona re­laţiile şi structurile sociale, de in­staurare a principiilor eticii şi e­­chităţii socialiste şi comuniste, de lărgire neîntreruptă a orizontului cunoaşterii, de aprofundare, la scară naţională, a democraţiei socialiste. Astfel, s-a obţinut o participare conştientă a poporu­lui la conducerea societăţii, de jos şi pina sus, o angajare so­cială efectivă a tuturor oameni­lor muncii la Împlinirea neabătu­tă a ansamblului programului e­­laborat de Congresul al X-lea al partidului. Stau mărturie marile, remarcabilele succese obţinute în întrecerea premergătoare a­­cestei sărbători, cind planul şi angajamentele asumate au fost nu numai atinse dar şi Întrecute. Ele sunt o nouă şi concludentă expresie a capacităţii creatoare a maselor, care rodeşte pe su­portul de granit al unităţii din­tre partid şi popor. Ele adaugă muncii noi dimensiuni, ale unei glorii milenare. Astăzi este 1 Mai, ziua muncii şi a solidarităţii Internaţionale cu oamenii muncii de pretutindeni, cu toate forţele revoluţionare şi progresiste. O sărbătorim Împre­ună, pentru că 1 Mai este Înscris In conştiinţa popoarelor ca un simbol al Încrederii şi vitalităţii. A Încrederii in sensul pozitiv al evoluţiei societăţii umane, la care partidul nostru, secretarul gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Îşi aduce o contribuţie de primă Însemnătate, a vitalităţii factori­lor ce slujesc acest sens şi-l im­primă istoriei. La scară mondia­lă, prezentul şi viitorul aparţin păcii şi Independenţei naţionale, progresului şi prosperităţii. La scară mondială, prin aportul par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, al forţelor progresiste, antiim­­perialiste de pretutindeni, pacea. Independenţa, progresul şi pros­peritatea vor fi victorioase. Vic­toria stă In munca şi aspiraţiile popoarelor. In lupta lor neabă­tută şi dreaptă, in adevărul pe care-1 apără şi care la noi, pe pămintul românesc, a triumfau IN ÎNTRECERE -CUVtNTUL DAT DEVINE FAPTĂ! • Sibiu Prin măsurile privind perfecţionarea tehnologii­lor de fabricaţie, respecta­rea şi reducerea normelor de consum, prevenirea ri­sipei de materiale, in cins­tea zilei de 1 Mai colecti­vele din industria cons­tructoare de maşini a ju­deţului Sibiu raportează realizarea a peste 830 tone economii de metal, din care majoritatea laminate. Vo­lumul cel mai important al acestor economii a fost realizat in cadrul uzinei „Independenţa“ şi Uzinei de piese auto. De asemenea, in această perioadă s-au economisit 1 274 mc material lemnos, peste 2 800 MWh energie electrică şi 4 300 tone com­bustibil convenţional. (ION VIDRIGHIN) • Hunedoara In atmosfera de puterni­că emulaţie generată de a­­cordarea de către Consiliul de Stat al Republicii So­cialiste România a înalte­lor distincţii judeţului Hu­nedoara, colectivele de muncitori, ingineri şi teh­nicieni, în semn de recu­noştinţă, şi-au intensificat eforturile, obţinind înde­plinirea cu trei zile mai devreme a prevederilor planului. Ca urmare, eco­nomia naţională beneficia­ză de importante cantităţi suplimentare de fontă, oţel şi laminate, 41 000 000 kWh energie electrică, 1800 to­ne fier în minereu, 4 700 mc buşteni, 5 000 mc pre­fabricate din beton, de mobilă in valoare de peste 400 000 lei, precum şi de alte produse de primă im­portanţă. (ALEXANDRU NAGY) • Neamţ Un remarcabil succes In îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea pe a­­cest an au obţinut şi oame­nii muncii din industria judeţului Neamţ. Realizînd cu 5 zile mai devreme pla­nul producţiei marfă afe­rent primelor 4 luni ale a­­nului, harnicele colective de muncă ale întreprinderilor de aici se prezintă acum, în ziua de 1 Mai, cu un frumos buchet de succese. Este vorba de livrarea su­plimentară a 670 tone ţevi din oţel, 700 tone îngrăşă­minte cu azot substanţă activă, 200 tone fire şi fibre sintetice, 6 300 tone ciment, 2 milioane cărămizi şi blocuri ceramice, 550 mc cherestea şi multe altele. Se cuvine menţionat că sporul obţinut în această perioadă, in valoare de 110 milioane lei, reprezintă peste 70 la sută din anga­jamentul anului 1972. (IA­­COB LUPU) A­rgeş Argeşul industrial s-a prezentat la marea sărbă­toare cu rezultate remar­cabile. In limbajul cifre­lor, aceasta se materiali­zează în livrarea, peste plan, a unei producţii mar­fă fabricată de peste 95 milioane lei, reprezentînd 52 la sută din angajamen­tul anual; la export au fost, de asemenea, expe­diate mărfuri care depă­şesc 2,6 milioane lei valu­tă ; angajamentul anual de beneficii a fost realizat, în 4 luni, în proporţie de 64 la sută. (DUMITRU BURCEA) • Caraş- Severin Alături de oamenii mun­cii din celelalte judeţe ale ţării, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din industria judeţului Caraş-Severin, mobilizîndu-şi eforturile in direcţia exploatării la în­treaga capacitate a maşini­lor şi utilajelor, valorifi­carea tuturor rezervelor existente, au obţinut o pro­ducţie marfă suplimentară în valoare de 75 milioane lei, materializată în 2 050 tone cărbune, 1 280 tone cocs, 3 860 tone fontă, 3 315 tone oţel, 2 868 tone lami­nate, utilaj chimic în va­loare de 4 milioane lei şi altele. (IOAN MITRIC) Cluj Creaţia tehnică de masă cunoaşte în întreprinde­rile din judeţul Cluj o dez­voltare continuă, concreti­zată, între altele, şi in rea­lizările celor peste 2 000 de inventatori, inovatori şi raţionalizatori. Această ac­tivitate a fost amplificată în cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, numai la uzinele „Tehnofrig“, inginerii şi alţi specialişti s-au anga­jat până acum să soluţio­neze în acest an 170 de probleme tehnice în afara obligaţiilor lor profesio­nale. Din aceste teme, pînă la sfirşitul lunii aprilie, 60 au fost deja aplicate. Pe baza lor, în anul în curs, uzina va înregistra econo­mii in valoare de 8 mi­lioane lei. (M. OPREA) Bihor In cinstea zilei de 1 Mai, oamenii muncii — români, maghiari şi de alte naţiona­lităţi — din industria ju­deţului Bihor au înscris succese remarcabile în graficele întrecerii. Drept rezultat al bunei organizări a producţiei şi a muncii, în primele 4 luni ale anu­lui, în judeţ s-a realizat o producţie suplimentară în valoare de 150 milioane lei, între altele, în perioa­da amintită s-au produs, peste prevederile de plan, 700 tone alumină, 105 000 tricotaje, confecţii în va­loare de 20 500 000 lei, din care 14 milioane numai la Fabrica de confecţii Ora­dea. (C. SERAC) • Suceava Cei peste 20 000 de fo­restieri din judeţul Sucea­va au înscris pe graficele întrecerii realizări remar­cabile în cinstea zilei de 1 Mai. La producţia marfă, de pildă, depăşirile se ridică la 40 milioane lei. S-au produs, în plus, 6 600 mc cherestea de ră­şi­­noase, mobilă în valoare de 3 milioane lei, 300 tone PFL etc. (MIHAI ŢÎNŢAR) ANIVERSARĂ Ne bat cu flori în geamuri liliecii, Cireşii dau în pîrg în cînt de Mai... E cea mai luminoasă — luna Mai!... In Mai, prin toată ţara-i sărbătoare Şi-mbracă-al primăverii verde strai... E cea mai luminoasă — luna Mai. în Mai ne-am dobîndit „neatîrnare", Ne-am făurit partidul tot în Mai... E cea mai luminoasă — luna Mai!... Mereu ne-or bate-n geamuri liliecii Cu flori, rostind al biruinţei grai — Şi va rămîne sigur pe toţi vecii Că-i cea mai luminoasă — luna Mai ! Gh. Duţă Micloşan profesor, Cercul literar „Relief românesc* al sindicatelor Bucureşti Desen de L. GREGORIAN TREI ER­OI AI MUNCII SOCIALISTE DESPRE EI ŞI DESPRE NOI TO­ŢI IONEL RADUCANU matriţei, şef de atelier la uzinele „Electronica“ vnd stau uneori, în scurte clipe de ragaz, şi gîndesc B I la cei 35 de ani de muncă, ai mei, la cei 35 de ani petrecuţi în uzină, în mijlocul celor care, ca şi B ■ mine, au muncit necontenit pentru binele ţării, îmi­­ spun că perseverenţa este mama înţelepciunii, îmi mai spun însă că pentru a persevera este nevoie de cel puţin un dram de înţelepciune. Dramul acela de înţelepciune şi carul de perseverenţă te pot purta, pe ca­lea muncii, spre rezultate uimitoare Sărbătorim acum ziua de 1 Mai — zi a solidarităţii In­ternaţionale a oamenilor muncii, şi dacă ar fi să-mi tra­duc în cuvinte gîndite de mine semnificaţia acestei săr­bători, ar trebui să aduc în discuţie meseria de matriţer, pe care n-am părăsit-o niciodată. Şi ar trebui să-mi spun că dacă nimeni altcineva, aici sau în altă parte, n-ar fi gîndit o matriţă, n-ar fi aplicat-o In fapt, eu aş fi fost nevoit să pornesc de la zero. Aş fi găsit însă acel zero al matriţei, acel punct de la care nu se poate porni de­cit spre matriţă ? Nu ştiu. Poate că da, poate că nu. Si­gur însă, l-au găsit alţii şi pentru mine, iar eu fac tot ce pot pentru a lăsa celor care vin mai mult decît am pri­mit. Şi tot aşa, fiecare în parte se simte un alergător în vasta ştafetă ce poartă spre viitor stindardul muncii. Şi dacă ar fi să mai căutăm o cheie a reuşitei în muncă, aş spune că fiecare dintre noi trebuie să se si­tueze la înălţimea momentului actual, dar să-l şi devan­seze; la locul său de muncă trebuie să caute permanent să fie un deschizător de drumuri, animat de pasiunea noului, de dorinţa promovării şi îmbogăţirii elementelor ce duc spre progres. Nu mai putem munci astăzi cum munceam ieri, iar zilei de mîine îi făurim astăzi premi­sele, cu înţelepciune şi strădanie, cu perseverenţă şi pa­siune, cu încăpăţînare uneori, cu omenie totdeauna. Ziua de astăzi este mereu prima zi a viitorului. GEORGE CALBOREANU Artist al poporului M­unea înseamnă mai mult decit a face. Înseamnă a fi, înseamnă a crede Nu există crez fără mun­că, şi iară crez noi nu sintem­. Ce-am fi noi fără crezul In ziua de astăzi, fără crezul in ziua de mîine ? Mi-au fost prilejuite, rîndurile acestea, de încă o sărbătorească prezenţă a Intîiului de Mai, zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a celor c­a­re şi-au făcut din muncă un crez, un ideal de viaţă şi de-o viaţă. Am adunat, intr-o existenţă Închinată scenei pe care am vrut-o, am văzut-o şi o ştim astăzi slujind poporul din care ne tragem şi-n istoria căruia vom intra poate, un mare şi total respect pentru muncă. L-am învăţat de la înaintaşii de merit, 11 regăsesc la cei care mîine vor lua locul nostru de astăzi. Şi-n această permanenţă a muncii nu ne justificăm prezenţa decit prin ceea ce facem. Teatrul nostru Naţional este un şir de fapte. Dacă la baza lui au stat mereu pasiunea şi dăruirea, el nu s-a justificat decît printr-o muncă asiduă, prin zile şi nopţi petrecute pe scenă, printr-un sublim efort al apropierii de adevărul mare şi esenţial al vieţii. Intîlnesc tineri — puţini, ce-i drept — care încă mai cred că munca actorului este doar un fel de a zice. Pe scenă însă, jocul de-a Marele Ştefan înseamnă sudoare, pasiune şi dăruire. In faţa lui trebuie să crezi cu toată fiinţa, să cheltuieşti aceeaşi combustie interioară ce se consumă cotidian în faţa furnalelor Hunedoarei. Este aici elementul care ne­ adună pe toţi laolaltă, care face noi luptători aceleiaşi cauze : edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, trup viguros şi spirit cultivat, fi­inţă din fiinţa neamului nostru, hrănită cu jar, cu lumină venită dinspre viitorul pe care ni-l dorim, pe care ni-l apropiem zi de zi, cu brațul şi cu mintea. A intrat în tradiţia acestor luminoşi ani ai socialis­mului ca, în preajma marilor evenimente şi ani­versări, să ne facem cunoscut public bilanţul impresionantelor realizări, dintr-o dorinţă comunistă de informare a tuturor cetăţenilor asupra mersului nostru înainte. Este vorba de o practică pe care partidul a încetăţenit-o la noi toţi, prin forţa exemplului său în permanenta şi larga consultare cu masele, asupra problemelor ce privesc prezentul şi viitorul ţării. De 1 Mai — sărbătoarea internaţională a muncii — îngădui­ţi-mi şi mie să fac cîteva mărturisiri de credinţă. Sunt lucrător agricol în domeniul zootehniei. Activitatea mea, aceea de mulgător, cere multă constanţă şi price­pere în îngrijirea animalelor. Este o profesie care vara şi iarna, primăvara sau toamna, în zi de lucru ori sărbă­toare, îţi cere să fii în picioare încă de la primele ore ale dimineţii. Pe unii poate îi oboseşte , nu însă şi pe cei care o fac cu dragoste şi pasiune, conştienţi de necesi­tatea ei. Eu din aceştia sunt. Numai anul trecut, de pildă, am reuşit ca în întrecere cu un alt coleg, cu Eroul Muncii Socialiste Mihai Sekely, să obţin 20 000 litri lapte peste plan, de la lotul de vaci pe care-1 am în grijă. In cei aproape douăzeci de ani de activitate neîntre­ruptă, m-am convins, printre multe altele, şi de un mare adevăr : într-o orînduire în care se cer zilnic eforturi cre­atoare la scara întregii naţiuni, nu poate exista o altă împlinire în afara muncii ! Doar ea este aceea care îi dă omului atributul utilităţii sociale. Numai îndeplinin­­du-ne fiecare, din ce în ce mai bine, sarcinile profesio­nale, muncind deci, vom reuşi ca — sub înţeleaptă con­ducere a Partidului Comunist Român — să desăvârşim construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pă­şind astfel spre comunism. Din acest punct de vedere, munca reprezintă trecutul, prezentul şi viitorul patriei noastre.­­ GHEORGHE LUNGU­ mulgător, la Ferma Dancu a I.A.S.Iaşi

Next