Munca, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7633-7658)

1972-06-01 / nr. 7633

Proletari din toate ţările, unitiva! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7633 Joi 1 iunie 1972 4 pagini 30 bani în cinstea Conferinţei Naţionale a P. C. R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a Voinţa unanimă de autodepăşire a clasei muncitoare se manifestă în marea Întrecere socialistă materializată în angajamentul: CINCVALUL-ÎNAINTE DE TERMEN! La fabrica de confecţii din Vaslui barometrul organizării indică: „CINCINALUL­­ar putea fi realizat în patru ani!“ Hotărîrea unanimă a oamenilor muncii din întreaga ţară de a face to­tul pentru a răspunde chemării parti­dului de a se realiza în avans pre­vederile actualului plan cincinal, a găsit un larg ecou şi la Fabrica de confecţii din Vaslui. Aici, această ho­­tărîre are un contur precis. ÎNCHEIE­REA APLICĂRII unui amplu PROIECT DE ORGANIZARE SUPE­RIOARA A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII CA POSIBILITATEA CO­LECTIVULUI FABRICII SA REALI­ZEZE PRODUCŢIA CINCINALULUI CU 10 LUNI MAI DEVREME FAŢA DE PREVEDERILE INIŢIALE ALE PLANULUI DE STAT, FARA A SE FACE INVESTIŢII SUPLIMENTARE. De notat că, în cei cîţiva ani care au trecut de la intrarea în funcţiune a primelor capacităţi, colectivul Fabricii de confecţii din Vaslui a obţinut pro­ducţii suplimentare de ordinul a zeci de milioane de lei, situîndu-se cu re­gularitate pe un loc fruntaş In ramu­ra de profil Cu atît mai mare este meritul conducerii fabricii care nu s-a mulţumit doar cu astfel de succe­se, ci a căutat să ridice întreaga activi­tate a fabricii la cote ce iniţial pă­reau de neatins. In elaborarea acestui studiu, con­ceput de un colectiv din fabrică con­dus de inginerii Boris Ciocoiu şi Si­mon Grimberg, cu sprijinul specialiş­tilor din cadrul Centralei industriale a confecţiilor Bucureşti, s-a pornit de la constatarea unor neajunsuri de ordin tehnic şi organizatoric. Era vorba, printre altele, de utilizarea incompletă a capacităţilor de producţie, de folosi­rea necorespunzătoare a benzii tran­sportoare la îmbrăcămintea din telon, de organizare defectuoasă a atelieru­lui de croit, de neconcordanţa dintre capacitatea atelierului de croit şi cea a atelierelor de confecţionat, de un flux tehnologic neraţional, de aplica­rea unui sistem de plată nestimulator (in regie) la croit, etc. In primul rînd, studiul amintit a ur­mărit o corectare a profilului şi spe­cializării producţiei, pentru ca acesta să corespundă în cel mai înalt grad nivelului de dotare tehnică al fabricii şi nivelului de pregătire profesională a salariaţilor. In vederea realizării sortimentelor profilate s-a trecut la reorganizarea producţiei pe secţii şi ateliere. S-a permis, astfel, pregătirea loturilor de materie primă pe co­menzi, lăţimi şi culori, o organizare Foto : EMANUEL TlNJALA mai raţională a locurilor de muncă la operaţia de şpăruit, introducerea muncii in acord la toate operaţiile de croit. Noua formă de organizare a creat condiţii ideale pentru introduce­rea sistemului mixt de salarizare, atît după cantitatea de produse, cit şi după economiile realizate la materiile prime, sistem aplicat cu succes la Fa­brica de confecţii şi tricotaje Bucu­reşti. Aceeaşi atenţie a fost acordată şi îmbunătăţirii fluxului tehnologic, prim reaşezarea maşinilor, precum şi intror­ducerii de noi procedee de confecţio­nare şi finisare. S-a căutat şi s-a găsit drumul cel mai avantajos pe care tre­ Ion Filip coresp. ziarului „Munca" (Continuare în pag. a 3-a) în efortul care a cuprins întregul colectiv al uzinei „Electrobanat“ din Timişoara, pentru înfăptuirea angajamentelor pe care şi le-a pro­pus sa le realizeze se evidenţiază zilnic numeroşi muncitori. Printre aceştia se numără şi Nicolae Miloş (în clişeu), fruntaş in întrecere, care obţine în permanenţă rezultate deosebite in producţie. 4 luni avans= 500000 kg roşii . Colectivul Trustului de con­strucţii Industriale Craiova a pre­dat întreprinderii agricole de stat Işalniţa-sere, cu patru luni mai devreme, 24 hectare de sere, iar acum execută ultimele lucrări la alte 12 hectare, la care s-a creat un avans de 120 zile faţă de prevederi. Prin finalizarea înainte de termen a lucrărilor de amenajare a celor 36 de hectare, suprafaţa complexului de sere de la Işalniţa se ridică la 184 hec­tare. Se prevede ca de pe tere­nurile ce intră în producţie în a­­vans, să se obţină în plus aproa­pe 500 000 kg de roşii. ŞI-AU SUPLIMENTAT ANGAJAMENTELE INDUSTRIA JUDEŢULUI MEHEDINŢI Colectivele de oameni ai muncii din industrie, de pe şantierele de construcţii, din celelalte ramuri economice ale judeţului Mehedinţi, îndeplinind cu 4 zile înainte de vreme planul producţiei globale industriale şi planul producţiei marfă pe cele 5 luni din acest an, şi-au majorat, totodată, angajamentul anual iniţial. Astfel, pînâ la sfîrşitul anului, se vor realiza în plus 95 milioane lei la producţia marfă fabricată, faţă de angajamentul iniţial de 51,9 milioane lei. La producţia destinată exportului, prevederile angaja­mentului iniţial de 2,4 milioane lei valută au fost sporite la 6,4 mili­oane lei­ valută. Productivitatea muncii va creşte cu 4 200 lei pe sala­riat, faţă de angajamentul iniţial de 1537 lei, realizîndu-se, în acelaşi timp, 21 milioane lei economii peste plan la preţul de cost, din care 17 milioane lei la cheltuieli materiale, obţinîndu-se pe această bază un beneficiu suplimentar de 20 milioane lei. în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului vor fi livrate la export, cu 30 de zile mai devreme, 10 vagoane marfă pe 4 osii, o şalan­­dă de 500 mc şi se vor lansa la apă, cu 30-60 de zile mai devreme, un cargou de 2000 t.d.v. şi o şalandă de 500 mc. (Ioan Mitric, coresp. ziarului „MUNCA). INDUSTRIA JUDEŢULUI ARAD Descoperind noi rezerve interne, colectivele de muncă din unită­ţile economice ale judeţului Arad au stabilit, pînă în prezent, să realizeze în plus faţă de angajamentul iniţial o producţie globală şi marfă de 40 milioane lei, să livreze la export produse în valoare de un milion lei-valută, să sporească beneficiile de la 20 milioane lei la 40 milioane lei. Toate acestea se vor concretiza în 20 maşini unelte, 50 000 mp ţesături finite, mobilă în valoare de peste 11 milioane lei şi alte produse. Totodată, constructorii arădeni vor devansa cu o lună termenul de dare în folosinţă a 200 de apartamente. (Continuare în pag. a 3-a) Vizita de lucru a tovarăşului muni­e în unităţi economice producătoare de bunuri alimentare Acţiunea de lucru a secretarului general a debutat în noua zonă in­dustrială — Popeşti-Leordeni. în anii din urmă fabricilor existente în această parte a Bucureştiului li s-au adăugat Uzina de anvelope „Da­nubiana“, întreprinderea „Viscofil“, un mare complex de sere, o modernă fabrică de mezeluri şi conserve din carne.­­ Această din urmă unitate — fa­brica de mezeluri şi conserve din carne — prim obiectiv al vizitei, a intrat în funcţiune parţial, anul trecut, in august, lucrînd în prezent la o ca­pacitate zilnică de aproape 60 de tone produse. Ea este proiectată însă pentru o producţie zilnică de 88 tone, parametri ce urmează să fie atinşi în a doua jumătate a anului în curs, o dată cu trecerea la două şi trei schimburi de lucru. Construc­torii şi beneficiarii unităţii se pre­ocupă ca termenul prevăzut pentru atingerea capacităţii proiectate să fie scurtat cu aproximativ două luni de zile. Această unitate va fi cea mai mare întreprindere de acest fel din ţară. Pornindu-se de la baza de recepţie a materiilor prime, se urmăreşte întregul proces tehnologic, proces modern, mecanizat, în care mina in­tervine doar în ultimele faze ale fabricaţiei : depozitări, manipu­lări, ambalaj. Se informează despre modul de asigurare a materiilor pri­me, de organizarea producţiei şi des­facerii către unităţile comerciale bucureştene. Fabrica realizează o gamă de peste 60 de sortimente de mezeluri, şuncă şi alte preparate din carne. Specialiştilor unităţii li se recomandă să aibă ca obiectiv prin­cipal, o dată cu realizarea cantita­tivă a indicilor de plan, latura ca­litativă a activităţii de producţie pentru a nu ajunge în unităţile de desfacere decit mărfuri de cea mai bună calitate. în secţia de expediere a produselor finite, unde produsele sunt încărcate în maşini frigorifice pentru a fi ex­pediate unităţilor comerciale de des­facere, are loc un schimb de opinii în legătură, îndeosebi, cu concepţia de expediţie, cu modul­­ de transpor­tare a produselor. Secretarul general al partidului indică conducerii minis­terului de resort, organelor comer­ciale ale Capitalei şi conducerii unităţii să ia măsuri mai urgente pentru organizarea transportului în containere a produselor, metodă mo­dernă, care asigură condiţiile cerute de regulile de igienă, să optimizeze ritmul de aprovizionare a unităţilor pe bază de comenzi individualizate de la unitate la unitate, să raţionalize­ze la maximum utilizarea forţei de muncă, în laboratorul unităţii, unde se efectuează zilnic analizele chimice şi biochimice ale fiecărui produs destinat livrării către comerţ, est­e subliniată cu toată fermitatea ne­cesitatea respectării riguroase a cri­teriilor controlului calităţii produse­lor. O viziune greşită a proiectantului a condus la soluţii constructive in­adecvate, ceea ce determină unele observaţii critice, însoţite de sugestii de remediere, în legătură cu ilu­minatul unor hale de fabricaţie, funcţionalitatea spaţiului. Ca o măsură privind întreaga zonă industrială Popeşti-Leordeni, secretarul general al partidului a trasat responsabililor Capitalei, be­neficiarilor, sarcina de a elabora un studiu general asupra alimentării cu apă caldă şi abur industrial, studiu care să definească soluţii mai efi­ciente, mai economice în folosirea surselor de căldură trebuitoare in­dustriei. La secţia anexă de preparare a produselor din carne, lapte, legume şi fructe a întreprinderii agricole de stat „30 Decembrie“ din apropierea Capitalei, cel de-al doilea punct din programul vizitei, se produc anual cca­­ 100 tone preparate din carne, se prelucrează 63 000 hl de lapte în di­ferite produse, se obţin circa 25 tone conserve din legume şi fructe. în fază avansată de construcţie se află o fabrică nouă de conserve proiectată la capacitatea de 3 000 tone anual. E­­xistă proiecte privind şi construcţia unei unităţi noi pentru fabricarea mezelurilor. Cit priveşte actualele capacităţi de fabricaţie, se constată o serie de deficienţe in modul de desfăşurare a procesului tehnologic în folosirea utilajelor, în manipu­larea produselor, ceea ce atrage ob­servaţii din partea secretarului general al partidului. Factorilor de răspundere de la Comitetul jude­­ţean de partid — este de faţă şi pri­mul secretar al Comitetului jude­ţean Ilfov al P.C.R., tovarăşul Gheorghe Necula — celor din minis­terul de resort li se cere să ia de ur­genţă măsurile cele mai hotărîte pen­tru remedierea neajunsurilor, pen­tru a face ca unitatea să se înscrie în parametrii normelor tehnologice și in normele de igienă pretinse în­treprinderilor prelucrătoare de pro­duse alimentare. La Buftea, Fabrica de conserve de legume și fructe, unitate care a săr­bătorit cu doi ani în urmă un secol de existenţă, este în plină activi­tate. Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii întreprinderii întîmpină căldu­ros pe secretarul general al partidu­lui, pe ceilalţi oaspeţi. Se intră di­rect în secţiile de producţie unde se lucrează intens la fabricaţia de con­serve de mazăre şi dulceţuri de căp­şuni. în zilele următoare, se va tre­ce şi la prelucrarea altor produse din noua recoltă. în explicaţiile care se furnizează, este relevat faptul că unitatea şi-a sporit neîncetat capa­citatea de producţie, ajungîndu-se în prezent la o producţie anuală de 10 000 tone faţă de 400 tone cit se realiza în trecut. în general, sporu­rile de producţie au fost obţinute cu investiţii minime, folosindu-se acelea­şi capacităţi constructive. Un accent deosebit s-a pus pe creşterea pro­ductivităţii muncii şi folosirea pro­cedeelor moderne de fabricaţie. Sunt luate măsuri pentru realizarea unei producţii maxime în sezonul actual al legumelor şi fructelor, aici realizîndu-se aproximativ 6 000 tone de conserve pentru consumul popu­laţiei Capitalei. Se arată că, în vede­rea modernizării procesului de pro­ducţie, în sectorul de prelucrare a legumelor şi fructelor se studiază posibilitatea schimbării amplasa­mentului actual al acestei secţii într-o construcţie nouă din apro­piere. în continuare, este vizitat sectorul de fabricaţie a pastei de tomate, compus din două linii noi de produc­ţie, ambele avînd o capacitate anua­lă de prelucrare a 17 000 tone roşii, din care rezultă în final 2 200 tone de pastă. In această secţie erau în curs pregătiri intense de verificare a agregatelor şi utilajelor pentru ca, o dată cu Începerea sezonului de fa­bricaţie a pastei de tomate, unitatea să lucreze cu maximum de randa­ment. Şi aici se adresează specialiş­tilor recomandarea de a urmări în­deaproape nivelul calitativ al produ­selor, adoptarea de măsuri apte să determine, în sezonul prelucrării legumelor şi fructelor din acest an, maximum de randament în folosirea utilajelor, a timpului de lucru, a­­cestea fiind condiţii de primă însem­nătate în realizarea sarcinilor de plan şi deci în asigurarea necesită­ţilor de consum ale populaţiei, în încheierea programului de lu­cru prin unităţi ale industriei ali­mentare, secretarul general al parti­dului, ceilalţi conducători de partid şi de stat iau cunoştinţă de activita­tea întreprinderii de ambalaje me­talice şi piese de schimb pentru in­dustria alimentară, aflată tot la Buf­tea, în imediata vecinătate a Fabri­cii de conserve, întreprinderea, nouă, transformă anual în cutii şi alte ambalaje necesare industriei a­­limentare, mari cantităţi de tablă. Se produc, de asemenea, anual circa 30 tone piese de schimb pentru diferite unităţi industriale din această ra­mură de producţie. În secţia de fabricaţie a ambala­jelor metalice, procesul tehnologic este organizat pe baze tehnice îna­intate şi asigură posibilităţi pentru diversificarea şi modernizarea con­tinuă a producţiei de ambalaje. Se vizitează cu acest prilej şi secţia de litografiere a tablei folosite ,în rea­lizarea ambalajelor, în general cutii de diferite mărimi şi forme, pentru conserve. Secţia este unică în ţară, ea punînd la dispoziţia şi altor uni­tăţi producătoare de ambalaje tabla imprimată în culori, cu desene şi in­scripţii atrăgătoare şi sugestive. Preocupările specialiştilor din a­­ceastă secţie tind la realizarea unei game variate de tablă litografiată, mergînd pînă la combinaţii de şase culori. In dialogul pe care-l întreţine cu specialiştii fabricii, secretarul gene­ral al partidului propune aces­tora spre studiere posibilitatea ca această unitate, cea mai mare întreprindere producătoa­re de ambalaj metalic pentru con­serve, să se constituie In furnizorul principal de tablă litografiată In de­cupaje diferite pentru toate secţiile de ambalaj de pe lingă întreprinde­rile de conserve , dotate cu linii de capacităţi adecvate cerinţelor, aces­tea urmînd să realizeze forma fina­lă a ambalajului. Soluţia prezintă, între altele,­­ avantajele diminuării volumului transportat, uşurinţa ma­nipulării etc. întîlnirea de lucru a secretarului general al partidului cu cadre de conducere din industria prelucrătoa­re a legumelor şi fructelor, din mi­nistere, cu factorii cărora le incum­bă răspunderea pentru bunul mers al acestei importante activităţi, de ale cărei rezultate este strîns condi­ţionată aprovizionarea pieţei, a fost, ca în toate împrejurările similare, generatoare de sugestii, de soluţii practice imediate, fructuoasă. N. Popescu-Bogdăneşti Mircea S. Ionescu Foto : Anghel Pasat Miercuri, în cursul dimineţii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară şi Angelo Miculescu, ministrul agriculturii, industriei alimentare , şi apelor, a făcut o vizită în unităţi producătoare de preparate din carne şi conserve de legume şi fructe din perimetrul Capitalei. La I.A.S. „30 Decembrie“ ­ în pagina 4-a I INTERVIUL I acordat de preşedintele­­ Consiliului de Stat, I Nicolae Ceauşescu, companiei japoneze de televiziune N.H.K.

Next