Munca, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7633-7658)
1972-06-23 / nr. 7652
Pagina a 2-a Demostene Botez: CREAŢIA - UNICA BUCURIE A OMULUI — Frecventind librăriile Iţi dai seama că sunt tot mai numeroase apariţiile cărţilor de poezie. Cum vă explicaţi această frecvenţă ? — Constat şi eu că in librării apar mai multe volume de poezie ale tinerilor decit cărţi de orice alt gen. Aceasta, deoarece poezia dă autorului un fel de aureolă pe care nu o are autorul de proză, fiindcă, oricum, poezia care este un fruct al inspiraţiei şi al unei senzaţii de moment se scrie mai uşor decit proza. Şi apoi cred că este adevărată şi vechea constatare că românul este născut poet. Şi, zic eu, poezia este graiul tinereţii, după cum veselia şi bucuria vieţii sînt fondul lor sufletesc. — Observaţi in poezia acestor tineri vreo tendinţă care să vă incinte ? — Cînd este reuşită, chiar poezia lor, intr-o factură pe care n-o apreciez şi uneori n-o înţeleg, mă delectează cu o singură condiţie : să înţeleg ideea, sentimemtul sau senzaţia pe care în chipul lor vor s-o exprime. Noutatea expresiei lor mă face să-i admir, iar atunci când aceasta duce la ermetism sau şi mai rău, la beţia de cuvinte, acest lucru mă revoltă pentru că constituie o jignireadusă noţiunii de poezie. Din rîndul tinerilor s-au diferenţiat totuşi cîţiva de talent : Ana Blandiana şi Adrian Păunescu. Desigur, sînt şi alţii faţă de care imi cer scuze că nu-i amintesc acum, pentru că doar doi poeţi n-ar fi putut îndruma poezia românească pe o cale nouă, aşa cum s-a întîmplat. — Intr-un articol publicat în ziarul nostru v-aţi ales ca temă centrală omul, omul muncii. De ce? — L-am scris, fără ca să fiu prezumţios, pentru că şi părinţii mei şi eu am fost oameni ai muncii, nu in sensul specific că am lucrat în fabrici, ci că am cîştigat existenţa familiei printr-o muncă încordată şi permanentă, care de altfel mi-a creat şi o stare interioară de satisfacţii. Pentru mine şi astăzi a munci este singura bucurie a vieţii mele. A crea este singura bucurie a omului şi oricine face un lucru cit de mic este la scara lui un creator. — Incereînd să conturaţi profilul poeziei noastre, unde aşezaţi creaţia poetului Demostene Botez ? — Pe poetul Demostene Botez l-am întîlnit pretutindeni, în natură, în viaţă, în tot ceea ce este frumos şi are un răs punet interior. Am avut chiar repulsie pentru rechizita poetică convenţională. Dacă vreţi o formulare teoretică literară neobişnuită, dar după mine foarte exactă, este aceea că sînt un romantic realist. — Vă pot cere un gind care să definească viitorul dv. volum pe care II vom vedea in curînd în librării ? — în prezent mă aflu la vîrsta bilanţurilor, ceea ce înseamnă că sînt în curs de a scrie cel de al doilea volum de memorii. L-am scris foarte greu poate şi pentru că anii au potolit acea zbenguială a imaginaţiei şi a fanteziei care face falnicul expresiei literare, dar şi fiindcă e greu să alegi cîteva pagini dintr-o viață trăită aproape 80 de ani. \ dmtsr SCENARII DE DANS Am iubit şi iubesc dansul, dansul ca modalitate de redare a sentimentelor noastre, de exprimare a idealurilor, de reflectare a bucuriilor şi tristeţelor noastre. Poate şi pentru că este arta ce ne dă posibilitatea de exprimare fără instrumentul specific — cuvîntul. De aceea am deschis cu un deosebit interes o carte recent apărută de culegeri de scenarii de dans. Este a 3-a editată sub îngrijirea Consiliului Central al U.G.S.R. Citind scenariile — 22 cîte însumează volumul — îţi dai seama că le poţi împărţi în cinci mari teme: sentiment patriotic şi tradiţie revoluţionară, atitudine în muncă şi educaţie, divertisment. Locul obişnuitei prefeţe îl ia interviul dat de artistul emerit al artei Floria Capsali lui Vladimir Litvin, interviu din care am reţinut cu deosebire ideea că dacă aceste scenarii vor fi întrebuinţate numai pentru concursuri, editarea acestei cărţi nu-şi va ajunge scopul. Recomandăm cu căldură acest volum tuturor instructorilor de dans şi cercurilor coregrafice ale sindicatelor. Cine ne invită la primul spectacol? Telefonaţi-ne cu taxă inversă... CULMEA RESPONSABILITĂŢII ? Am rămas stupefiaţi în faţa imaginilor filmate şi „date nouă" de jurnalul de actualităţi (nr. 23), în care ni se prezenta cealaltă „faţă" a Bienalei de pictură şi sculptură 1972, organizată la sala Dalles, de către Uniunea artiştilor plastici, uniune care a selectat lucrările împărţindu-le în două categorii: unele pentru sală, altele pentru... curtea interioară a blocului Dalles. Dacă ar fi depozitate în curtea interioară în vederea unor noi selectări pentru o viitoare expoziţie, n-am avea nimic de zis. Numai că ele au fost pur şi simplu aruncate lîngă şi între lăzile de gunoi, unele peste altele. Curioşi, luni (19 iunie), ne-am dus să vedem dacă, după prezentarea acestor imagini — neîndoios văzute şi de organizatorii expoziţiei — lucrările respective nu şi-au găsit un alt loc de „odihnă", minimul preţ al respectului pentru creatori. Dar, nu ! Nepăsarea ostentativă trona şi luni. In aceeaşi poziţie, neclătinate stau lucrările In continuare. In schimb, un semn de preţuire li s-a acordat. Accesul în curtea interioară se face acum cu aprobare de la tovarăşul... director. Aceasta este oare culmea responsabilităţii? " AMNEZIE... Există abonamente date de O.R.C.O.F. cu acces liber, fără plata biletului de intrare la toate spectacolele cinematografice din ţară. Există şi sunt valabile la toate cinematografele. Lucru experimentat. Sînt valabile pînă şi la cinematograful „Modem" din Capitală. Să ne înţelegem. Sunt valabile doar la sala cinematografului, deoarece pentru grădina aceluiaşi cinematograf funcţionează... alte legi. O amnezie totală cuprinde pe directorul acestui cinematograf în faţa oricărui document. Nu mai sunt recunoscute aceste abonamente, nu se mai ştie de existenţa locurilor numerotate, ca să nu mai vorbim de existenţa eventuală a unor locuri afectate presei. N-am insistat să se lămurească pe loc această ingrată situaţie. Am fi fost poate bruscaţi de acel director... inventiv. O vor lămuri, credem, tovarăşii de la D.R.C.O.F. Oricum un stat în statul cinematografiei sună rău. BILANŢ EDITORIAL Rubrică realizata :Anca Bărbulescu-Tănase Intrînd în al doilea an de la înfiinţare, Editura Kriterion se prezintă de acum cu un palmares editorial demn de consemnat. Intr-un caiet al editurii în care se anunţă şi cărţile în curs de apariţie, Domokos Géza face o confesiune de credinţă în numele editurii, insistînd asupra rolului pe care aceasta îl are în publicarea cărţilor aparţinînd scriitorilor de naţionalitate maghiară, germană, precum şi aportul pe care îl aduce ea la difuzarea literaturii române prin traduceri, în rîndul cititorilor săi. In 1971 Editura Kriterion a publicat 155 volume în 1 041 815 exemplare, cu 410 000 mai multe decît apariţiile anului precedent. Au fost exportate 67 de titluri de cărţi în peste 470 000 de exemplare. Ne facem o datorie să consemnăm aceste succese ale editurii sus-amintite, subliniind marele aport pe care îl aduce ea la dezvoltarea literaturii naţionalităţilor conlocuitoare, la difuzarea celor mai valoroase creaţii ale scriitorilor noştri. MUNKA DECLARAŢIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Stanuk La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk, şi Alteţa Sa Regală prinţesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială in România între 19 şi 22 iunie a.c. in timpul şederii sale în România, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi celelalte personalităţi cambodgiene au vizitat unităţi industriale, obiective social-culturale din oraşele Bucureşti şi Piteşti, luind cunoştinţă cu mult interes de realizările obţinute de poporul român in făurirea orînduirii noi, socialiste in patria sa. înalţii oaspeţi cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă şi ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de prietenie şi solidaritate pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul cambodgian. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk, au avut convorbiri la care au participat . Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri ; Janos Fazekas, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri ; Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. ; Cornelia Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe ; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. ; Marin Alexie, ambasadorul R.S. România, acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia. Din partea cambodgiană ; leng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţional al Cambodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională (G.R.U.N.C.) ; Sarin Chhak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C ; Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatului Cambodgia în R. S. România ; Thiounn Prasiih, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională ; Alteţa Sa prinţul Sisowath Methavi, director de cabinet al şefului statului. In cadrul întîlnirilor şi convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie şi înţelegere reciprocă, cele două părţi s-au informat reciproc asupra preocupărilor actuale ale popoarelor român şi cambodgian, au examinat etapa actuală şi perspectivele relaţiilor bilaterale şi au efectuat un larg schimb de vederi cu privire la probleme ale vieţii internaţionale. Îndeosebi situaţia din peninsula Indochina. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o prezentare a activităţii intense desfăşurate de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru înfăptuirea amplului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, adoptat la cel de-al X-lea Congres al partidului. Şeful statului Cambodgia, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianik, a informat despre evoluţia situaţiei din Cambodgia, scoţind in evidenţă lupta neabătută şi fără compromis dusă de poporul cambodgian şi de forţele sale armate populare de eliberare naţională sub conducerea Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei împotriva agresiunii imperialiştilor americani şi împotriva valeţilor lor, trădătorii de la Pnom Penh, pentru restaurarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, pentru edificarea unei Cambodgii independente, paşnice, neutre, democrate şi prospere. El a scos, de asemenea, în relief victoriile strălucite ale poporului cambodgian obţinute pe plan militar, politic şi diplomatic în ultimii doi ani şi, mai ales, pe cele obţinute recent la Pnom Penh şi în suburbiile sale ca şi in numeroase provincii, unde 27 de baze şi poziţii strategice importante deţinute de către mercenarii de la Saigon şi trădătorii de la Pnom Penh au fost in întregime lichidate şi controlate de către forţele armate populare de la Swaybeng, de la Preyveng, de la Kampat şi de la Takeo. Toate aceste victorii au permis o nouă lărgire a zonelor eliberate, care reprezintă in prezent peste opt zecimi din teritoriul naţional cu peste şapte zecimi din populaţie. In faţa ameninţării prăbuşirii totale, grăbite de aceste noi victorii, agresorii imperialişti şi trădătorii de la Pnom Penh şi-au intensificat febril manevrele politice şi diplomatice înşelătoare pentru a încerca să dea o aparenţă de legalitate regimului fantomă al clicii Lon Nol-Sirik Matak-Son Ngoc Thakh prin „referendum“ şi mascarda „alegerilor“, prin încercarea „soluţiilor de compromis“ între Frontul Unit Naţional al Cambodgiei şi trădătorii de la Pnom Penh, prin aşa-zisele „Conferinţe internaţionale“, printr-o pretinsă reconciliere naţională, prin „încetarea pe loc a focului“, prin intervenţii ale organizaţiilor internaţionale. Partea cambodgiană a denunţat şi respins din nou toate aceste manevre care nu vizează decit prelungirea şi intensificarea războiului de agresiune imperialist în Cambodgia şi în Indochina. Procedînd la o trecere In revistă a principalelor evenimente in desfăşurare pe arena internaţională şi analizînd fenomenele majore şi dezvoltarea lor, cele două părţi au subliniat convingerea lor că tendinţa domi-nantă a epocii actuale o constituie consolidarea şi influenţa crescîndă a forţelor păcii, democraţiei şi progresului social. Evoluţia pozitivă survenită in raportul de forţe pe plan mondial limitează tot mai mult spaţiul de acţiune al forţelor retrograde ale imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Ea favorizează manifestarea tot mai hotărîtă a voinţei popoarelor de a-şi afirma independenţa şi suveranitatea. Reafirmînd simpatia şi solidaritatea militantă a poporului român cu cauza dreaptă a poporului cambod-19-22 iunie 1972 gian, partea română a dat o înaltă apreciere luptei sale eroice şi acţiunilor întreprinse de Guvernul Regal de Uniune Naţională de sub egida F.U.N.C., pentru unirea tuturor forţelor patriotice din Cambodgia in apărarea fiinţei şi libertăţii naţionale, a dreptului imprescriptibil de a dispune de propriile destine, conform voinţei şi intereselor legitime. R.S. România susţine ferm Proclamaţia in 5 puncte din 23 martie 1970 a Alteţei Sale Regale prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, şi programul politic al Frontului Unit Naţional al Cambodgiei. Partea română se pronunţă pentru respectarea neabătută a independenţei şi suveranităţii Cambodgiei, a neutralităţii şi integrităţii sale teritoriale — drepturi fundamentale garantate prin Acordurile de la Geneva din 1954 — pentru încetarea intervenţiei, a celorlalte acte de agresiune ale imperialiştilor împotriva acestei ţări. Guvernul şi poporul român vor acorda şi în viitor sprijinul lor poporului cambodgian pentru victoria cauzei de eliberare naţională, pentru realizarea aspiraţiilor sale de progres şi dreptate socială, de neutralitate şi pace şi pentru acţiunea şi eforturile sale în vederea obţinerii recunoaşterii Guvernului Regal de Uniune Naţională ca singurul şi unicul guvern legitim şi legal al Cambodgiei. Partea cambodgiană a exprimat şi cu acest prilej o vie gratitudine şi recunoştinţă poporului şi guvernului Republicii Socialiste România pentru recunoaşterea oficială, de la constituire, a Guvernului Regal de Uniune Naţională ca unic reprezentant legal şi legitim al Cambodgiei, pentru sprijinirea consecventă a poporului cambodgian in înfăptuirea idealurilor sale de libertate şi independenţă, în lupta armată contra intervenţiei imperialiste. In acelaşi timp, partea cambodgiană a adresat călduroase felicitări pentru realizările importante obţinute de poporul român in opera de construcţie socialistă a ţării, în înfăptuirea obiectivelor trasate de ultimul Congres al P.C.R. Cele două părţi se pronunţă în modul cel mai energic şi militează cu fermitate pentru a se pune capăt cit mai grabnic războiului din Vietnam şi din întreaga Indochină, pentru încetarea bombardamentelor şi anularea măsurilor de escaladare militară, luate in ultimul timp de S.U.A., pentru retragerea tuturor trupelor americane şi ale aliaţilor lor din peninsula indochineză şi asigurarea condiţiilor necesare pentru ca popoarele cambodgian, vietnamez şi laoţian să-şi poată rezolva singure problemele interne, fără nici un amestec din afară. Ele consideră că propunerile Republicii Democrate Vietnam, propunerile în 7 puncte ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, precum şi propunerile Guvernului Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei şi ale Frontului Patriotic din Laos reprezintă o bază realistă pentru a se ajunge la o reglementare politică, paşnică a războiului din Indochina. Pentru soluţionarea problemei vietnameze, ele cer reluarea imediată a Conferinţei de la Paris. Cele două părţi îşi exprimă convingerea că dreapta cauză a popoarelor cambodgian, vietnamez şi laoţian şi lupta lor unită, pe baza Declaraţiei comune a Conferinţei la nivel înalt a popoarelor din Indochina, vor triumfa! Republica Socialistă România este hotărîtă să acorde, ca şi pînă acum, întregul său sprijin — material, politic şi diplomatic — popoarelor din Indochina, pină la victoria finală împotriva imperialismului, pentru a-şi cuceri dreptul de a hotărî singure asupra propriilor lor destine, asupra dezvoltării lor viitoare, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor lor vitale. Ambele purţi sprijină lupta poporului coreean pentru retragerea trupelor americane din Coreea de Sud, propunerile guvernului Republicii Populare Democrate Coreene privind realizarea reunificării independente şi paşnice a ţării. Profund preocupate de situaţia existentă in prezent în Orientul Apropiat, care ameninţă în mod primejdios securitatea şi pacea internaţională, cele două părţi s-au pronunţat pentru găsirea unei soluţii conform justiţiei, echităţii şi principiilor, unanim recunoscute, ale dreptului internaţional şi care să respecte, în mod necesar, drepturile fundamentale ale poporului palestinian. Profund ataşate dreptului inalienabil al fiecărui popor la existenţă liberă şi independentă, cele două ţări au reafirmat sprijinul lor faţă de lupta mişcărilor de eliberare naţională pentru lichidarea asupririi coloniale, faţă de eforturile popoarelor din Asia, Africa şi America Latină pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, împotriva dominaţiei imperialiste şi a practicilor neocolonialiste, a discriminării rasiale, pentru dreptate socială şi un viitor de prosperitate şi pace. Cele două părţi se pronunţă cu hotărîre pentru ca relaţiile dintre state să se întemeieze trainic pe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, ale renunţării la forţă şi la ameninţarea cu folosirea forţei, pentru lichidarea practicilor imperialiste, de dominaţie şi dictat in relaţiile internaţionale. Ele au subliniat că respectarea neabătută a acestor principii — care capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională — constituie un imperativ fundamental al lumii de astăzi, o condiţie decisivă pentru dezvoltarea ascendentă a societăţii omeneşti. Părţile sunt ferm convinse că în prezent soluţionarea reală şi trainică a marilor probleme cu care este confruntată omenirea impune luarea in considerare a intereselor tuturor popoarelor, fără excepţie, reclamă participarea directă şi activă la viaţa internaţională, cu drepturi egale, a tuturor statelor lumii — mari, mijlocii şi mici. Cele doua părţi au subliniat semnificaţia deosebită pentru triumful luptei antiimperialiste în întreaga lume, pentru cauza păcii şi înţelegerii internaţionale a eforturilor care se depun în prezent în Europa, îndreptate spre întărirea securităţii şi excluderea forţei în raporturile interstatale, realizarea destinderii şi promovarea largă a colaborării pe continent. Partea cambodgiană a dat, în acest context, o înaltă apreciere activităţii consecvente desfăşurate de Republica Socialistă România, vizind edificarea unui sistem trainic de securitate în Europa şi găsirea mijloacelor acceptabile, pentru toate părţile, in vederea realizării acesteia. Părţile şi-au exprimat deosebita satisfacţie pentru rezultatele vizitei efectuate in România de Alteța Sa Regală prinţul Norodom Sianik, apreciind că discuţiile rodnice purtate cu acest prilej au contribuit la dezvoltarea legăturilor de prietenie şi solidaritate dintre poporul român şi poporul cambodgian, dintre Partidul Comunist Român şi Frontul Unit Naţional al Cambodgiei. Ele au dat expresie convingerii lor nestrămutate că relaţiile dintre Republica Socialistă România şi Cambodgia se vor dezvolta continuu, in interesul celor două popoare, al cauzei luptei împotriva imperialismului, al progresului şi păcii în lume. Şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk, şi Alteţa Sa Regală prinţesa Monique Sianuk, împreună cu personalităţile oficiale care i-au însoţit, au exprimat preşedintelui Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei Elena Ceauşescu, guvernului şi poporului român cele mai sincere mulţumiri pentru primirea caldă și prietenească, pentru ospitalitatea ce le-a fost rezervată în timpul vizitei în Republica Socialistă România. București 21 iunie 1972 Cincinalul se poate îndeplini in numai 4 ani! (Urmare din pag. 1-a) „Depinde... Totul e să mai luăm o dată la mină toate şabloanele, să recalculăm încadrarea lor pe suprafaţă de stofă, ţinînd, fireşte, seama de respectarea parametrilor calitativi ai produsului...“ Ilie Vasile lucrează in fabrica aceasta chiar de la înfiinţarea ei. In grijile sale faţă de soarta producţiei se simte legătura statornică dintre el şi fabrică, responsabilitatea pe care şi-o asumă faţă de problemele care frămîntă colectivul. Un fel de nelinişte creatoare îi străbate zilele de muncă. Comunistul Ilie Vasile a devenit astfel un punct incandescent de la care au pornit multe idei îndrăzneţe ce au fost reluate şi întregite de oamenii secţiei, în interesul producţiei. Efortul lui individual, devenit apoi preocupare colectivă, s-a concretizat în metoda croirii în doi perechi, în calcularea riguroasă a lungimii baloturilor pentru a se reduce cit mai mult cupoanele „Pe scurt, efortul fiecăruia dintre noi in ceea ce privește folosirea cît mai judicioasă a materiei prime s-a materializat, pînă acum, într-o economie de 451 000 de lei... îmi spune Ilie Vasile. Pînă la sfîrşitul anului, ne-am angajat să realizăm încă aproape 500 000 de lei economii pe această cale“. Ilie Vasile socoteşte simplu, fără să-şi atribuie un merit deosebit in obţinerea acestor realizări. Cu toate că îl are. „Nu ! Nu am. Ce aş fi putut să fac de unul singur ?“ Fireşte, nimic din ceea ce realizează acum oamenii FABRICII DE CONFECŢII din FOCŞANI nu poate fi pus pe seama unei singure inteligenţe. Efortul colectiv este cel care dă certitudinea respectării angajamentului. O certitudine ce are de pe acum numeroase elemente concrete. Nu am să amintesc decît unul dintre ele, prin care oamenii fabricii intîmpină cu profundă responsabilitate comunistă, Conferinţa Naţională a partidului : ÎNCĂ DE APROAPE O LUNA EI ŞI-AU ÎNDEPLINIT PLANUL SEMESTRIAL, LUCRIND, ACUM, IN CONTUL ZILEI DE 18 IULIE.. Folosirea intensivă a spaţiului de producţie presupune, în primul rînd, o judicioasă încărcare cu lucru a fiecărui muncitor... Foto : P. COZIA NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Secretar general al Partidului Comunist Român (Urmată din pag. 1-a) Temeinicia un Astăzi, la un suferit bilanţ, rezultatele obţinute de către Ana Hanea confirmă temeinicia venirii sale aici. Enunţarea unui alt moment din viaţa sa poate înfăţişa mai deplin această afirmaţie. Să-l amintim, la începutul acestei luni, ca răspuns la chemarea „Cincinalul — înainte de termen !“ Ana Hanea a chibzuit că organizaţia sindicali de secţie, a cărei preşedintă este, poate să dea curs unei iniţiative cu ample rezonanţe nu numai in filatură, ci în întreaga fabrică. Aceasta pentru că, din filatură, plecau firele care se regăseau in bogata paletă de sortimente şi culori pe care o capătă stofele cu marca „Argeşana“. De aici şi pînă la acţiune nu a mai fost, cum s-ar spune, decit un singur pas. Şi aşa a fost lansată chemarea : „Fiecare muncitoare să realizeze, în plus, cel puţin cite 2 kg fire pe schimb". In citeva zile s-au văzut roadele. In primul Hnd la ea. De la cele 186 fuse, pe care le deserveşte, a obţinut zilnic cite 2—3 kg fire, in plus, pe schimb. Şi asemenea ei, fetele din filatură nu s-au lăsat mai prejos. Dovada: au realizat pînă acum în plus, faţă de plan, 30 de tone de fire din cele 50 tone — angajamentul pini la sfirşitul anului. Există certitudinea că, în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, o bună parte din acest angajament va fi devansat. Personalitatea Anei Hanea s-a făcut cunoscută in rîndul colectivului şi prin faptul că in afara sarcinilor obşteşti pe care le are de rezolvat, împărtăşeşte fără zgiicenie, cu pasiune, modestie şi dăruire cunoştinţele sale profesionale. Pină acum, peste 300 de tinere s-au iniţiat in tainele meseriei de filatoare sub directa ei supraveghere şi îndrumare. Pe toate le-a învăţat că meseria nu înseamnă numai minuirea şi supravegherea maşinilor, ci ceva mai mult : răspundere obştească, formată din suma răspunderilor fiecăreia faţă de muncă, de rezultatele ei, faţă de avuţia care le trece prin mâini şi faţă de care trebuie să aibă grijă ca de bunul lor cel mai de preţ. ...O filatoare tinără, la fel ca multe altele de vârsta ei, dar totuşi deosebită, printr-un spor de hărnicie, pricepere şi seriozitate. Calităţi recunoscute şi de către comuniştii întruniţi in Conferinţa extraordinari a organizaţiei judeţene de partid Argeş, care au ales-o ca delegată la Conferinţa Naţională a P.C.R. Vineri 23 iunie 1972 NORODOM SIANUK Şeful Statului Cambodgia, Preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei Muncă ridicată la rang de artă (Urmare din pag. l a) moderne. Pentru că şi in domeniul construcţiilor de locuinţe Andrei Reisenauer a deprins cu uşurinţă „tainele zidirii“, incercindu-le în ceea ce au ele mai frumos şi mai durabil. Comunistul Andrei Reisenauer a înţeles insă munca nu numai ca pe împlinirea unui complex obişnuit de îndatoriri, ci şi sub aspectul ei permanent creator, novator. Aşa se face că sirguinţa, interesul pentru problemele şantierului i-au legat numele de o serie de raţionalizări şi inovaţii cu o eficienţă economică postcalculistă de aproape 150 000 lei. Încerc insă să aflu cit mai multe despre interlocutorul meu stind de vorbă şi cu alţi oameni ai şantierului. Tovarăşul Popa Macarie, directorul I.C.M.J. Sibiu, imi spune, de pildă, că în calitate de şef de lot este un bun organizator şi conducător al procesului de producţie, iar maistrul Ioan Constantinescu, remarcă îndeosebi faptul că Reisenauer execută numai lucrări de bună calitate■ Dar ceea ce m-a impresionat in toate aceste discuţii este prezenţa stimulatoare in conştiinţe a semnificaţiei pe care o are apropiata Conferinţă Naţională a partidului, integrarea ei organică în întregul proces de muncă şi gîndire al constructorilor sibieni. Andrei Reisenauer ne spunea că oamenii lui sînt hotărîţi ca în cinstea acestui important eveniment din viaţa partidului şi poporului nostru, să termine rezervorul (zona superioară de 5 000 mc) şi staţia de filtrare, a apei pentru oraşul Sibiu, şi să predea cu o lună mai devreme cele 40 de apartamente din cartierul Ştrand, cu finisările exterioare complete. Mesager al tovarăşilor săi de muncă la Conferinţa Naţională a partidului, el va exprima in marele forum al comuniștilor hotărîrea fermă a constructorilor sibieni de a-și înzeci eforturile pentru îndeplinirea planului cincinal înainte de termen.