Munca, iunie 1972 (Anul 28, nr. 7633-7658)

1972-06-23 / nr. 7652

Pagina a 2-a Demostene Botez: CREAŢIA - UNICA BUCURIE A OMULUI — Frecventind li­brăriile Iţi dai seama că sunt tot mai nu­meroase apariţiile cărţilor de poezie. Cum vă explicaţi a­­ceastă frecvenţă ? — Constat şi eu că in librării apar mai multe volume de poe­zie ale tinerilor decit cărţi de orice alt gen. Aceasta, deoarece poezia dă autorului un fel de aureolă pe care nu o are auto­rul de proză, fiindcă, oricum, poezia care este un fruct al ins­piraţiei şi al unei sen­zaţii de moment se scrie mai uşor decit proza. Şi apoi cred că este adevărată şi vechea constatare că românul este născut poet. Şi, zic eu, poe­zia este graiul tine­reţii, după cum vese­lia şi bucuria vieţii sînt fondul lor sufle­tesc. — Observaţi in poezia acestor tineri vreo tendinţă care să vă incinte ? — Cînd­ este reuşi­tă, chiar poezia lor, intr-o factură pe ca­re n-o apreciez şi u­­neori n-o înţeleg, mă delectează cu o sin­gură condiţie : să în­­ţeleg ideea, senti­­memtul sau senzaţia pe care în chipul lor vor s-o exprime. Noutatea expresiei lor mă face să-i ad­mir, iar atunci când aceasta duce la er­metism sau şi mai rău, la beţia de cu­vinte, acest lucru mă revoltă pentru că constituie o jignire­­adusă noţiunii de po­ezie. Din rîndul tine­rilor s-au diferenţiat totuşi cîţiva de ta­lent : Ana Blandiana şi Adrian Păunescu. Desigur, sînt şi alţii faţă de care imi cer scuze că nu-i amin­tesc acum, pentru că doar doi poeţi n-ar fi putut îndruma poe­zia românească pe o cale nouă, aşa cum s-a întîmplat. — Intr-un articol publicat în ziarul nostru v-aţi ales ca temă centrală omul, omul muncii. De ce? — L-am scris, fără ca să fiu prezumţios, pentru că şi părinţii mei şi eu am fost oa­meni ai muncii, nu in sensul specific că am lucrat în fabrici, ci că am cîştigat e­­xistenţa familiei prin­­tr-o muncă încordată şi permanentă, care de altfel mi-a creat şi o stare interioară de satisfacţii. Pentru mine şi astăzi a munci este singura bucurie a vieţii mele. A crea este singura bucurie a omului şi oricine face un lucru cit de mic este la scara lui un creator. — Incereînd să con­turaţi profilul poe­ziei noastre, unde aşezaţi creaţia poe­tului Demostene Bo­tez ? — Pe poetul De­mostene Botez l-am întîlnit pretutindeni, în natură, în viaţă, în tot ceea ce este frumos şi are un răs punet interior. Am a­­vut chiar repulsie pentru rechizita poe­tică convenţională. Dacă vreţi o formu­lare teoretică literară neobişnuită, dar du­pă mine foarte exac­tă, este aceea că sînt un romantic realist. — Vă pot cere un gind care să defi­nească viitorul dv. volum pe care II vom vedea in curînd în librării ? — în prezent mă aflu la vîrsta bilan­ţurilor, ceea ce în­seamnă că sînt în curs de a scrie cel de al doilea volum de memorii. L-am scris foarte greu poate şi pentru că anii au potolit acea zbenguială a imagi­naţiei şi a fanteziei care face falnicul ex­presiei literare, dar şi fiindcă e greu să a­­legi cîteva pagini dintr-o viață trăită a­­proape 80 de ani. \ dmtsr SCENARII DE DANS Am iubit şi iubesc dansul, dansul ca modalitate de redare a sentimentelor noas­tre, de exprimare a idealurilor, de reflec­tare a bucuriilor şi tristeţelor noastre. Poate şi pentru că este arta ce ne dă posibilitatea de ex­primare fără instru­mentul specific — cuvîntul. De aceea am deschis cu un de­osebit interes o car­te recent apărută de culegeri de scenarii de dans. Este a 3-a editată sub îngriji­rea Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. Citind scenariile — 22 cîte însumează volumul — îţi dai seama că le poţi împărţi în cinci mari teme: sen­timent patriotic şi tradiţie revoluţiona­ră, atitudine în mun­că şi educaţie, diver­tisment. Locul obiş­nuitei prefeţe îl ia in­terviul dat de artis­tul emerit al artei Floria Capsali lui Vladimir Litvin, in­terviu din care am reţinut cu deosebire ideea că dacă aces­te scenarii vor fi în­trebuinţate numai pentru concursuri, e­­ditarea acestei cărţi nu-şi va ajunge sco­pul. Recomandăm cu căldură acest volum tuturor instructorilor de dans şi cercurilor coregrafice ale sindi­catelor. Cine ne in­vită la primul spec­tacol? Telefonaţi-ne cu taxă inversă... CULMEA RESPONSABILITĂŢII ? Am rămas stupe­fiaţi în faţa imagini­lor filmate şi „date nouă" de jurnalul de actualităţi (nr. 23), în care ni se prezenta cealaltă „faţă" a Bie­nalei de pictură şi sculptură 1972, orga­nizată la sala Dalles, de către Uniunea artiştilor plastici, uniune care a se­lectat lucrările îm­­părţindu-le în două categorii: unele pen­tru sală, altele pen­tru... curtea interioa­ră a blocului Dalles. Dacă ar fi depozitate în curtea interioară în vederea unor noi selectări pentru o vi­itoare expoziţie, n-am avea nimic de zis. Numai că ele au fost pur şi simplu arun­cate lîngă şi între lăzile de gunoi, u­­nele peste altele. Cu­rioşi, luni (19 iunie), ne-am dus să vedem dacă, după prezen­tarea acestor imagi­ni — neîndoios văzu­te şi de organizato­rii expoziţiei — lu­crările respective nu şi-au găsit un alt loc de „odihnă", mini­mul preţ al respectu­lui pentru creatori. Dar, nu ! Nepăsarea ostentativă trona şi luni. In aceeaşi po­ziţie, neclătinate stau lucrările In continua­re. In schimb, un semn de preţuire li s-a acordat. Accesul în curtea interioară se face acum cu a­­probare de la tova­răşul... director. A­­ceasta este oare cul­mea responsabilită­ţii? " AMNEZIE... Există abonamente date de O.R.C.O.F. cu acces liber, fără pla­ta biletului de intra­re la toate spectaco­lele cinematografice din ţară. Există şi sunt valabile la toa­te cinematografele. Lucru experimentat. Sînt valabile pînă şi la cinematograful „Modem" din Capi­tală. Să ne înţele­gem. Sunt valabile doar la sala cinema­tografului, deoarece pentru grădina ace­luiaşi cinematograf funcţionează... alte legi. O amnezie to­tală cuprinde pe di­rectorul acestui cine­matograf în faţa ori­cărui document. Nu mai sunt recunoscute aceste abonamente, nu se mai ştie de e­­xistenţa locurilor nu­merotate, ca să nu mai vorbim de exis­tenţa eventuală a u­nor locuri afectate presei. N-am insistat să se lămurească pe loc această ingrată situaţie. Am fi fost poate bruscaţi de acel director... inven­tiv. O vor lămuri, credem, tovarăşii de la D.R.C.O.F. Oricum un stat în statul ci­nematografiei sună rău. BILANŢ EDITORIAL Rubrică realizata :­­Anca Bărbulescu-Tănase Intrînd în al doi­lea an de la înfiin­ţare, Editura Krite­­rion se prezintă de acum cu un palma­res editorial demn de consemnat. In­tr-un caiet al editu­rii în care se anunţă şi cărţile în curs de apariţie, Domokos Géza face o con­fesiune de credinţă în numele editurii, insistînd asupra ro­lului pe care acea­sta îl are în publica­rea cărţilor aparţi­­nînd scriitorilor de naţionalitate maghia­ră, germană, pre­cum şi aportul pe care îl aduce ea la difuzarea literaturii române prin tradu­ceri, în rîndul citito­rilor săi. In 1971 Edi­tura Kriterion a pu­blicat 155 volume în 1 041 815 exemplare, cu 410 000 mai multe decît apariţiile anu­lui precedent. Au fost exportate 67 de titluri de cărţi în peste 470 000 de exemplare. Ne facem o dato­rie să consemnăm aceste succese ale editurii sus-amintite, subliniind marele a­­port pe care îl aduce ea la dezvol­tarea literaturii na­ţionalităţilor conlo­cuitoare, la difuza­rea celor mai valo­roase creaţii ale scriitorilor noştri. MUNKA DECLARAŢIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Stanuk La invitaţia preşedintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambod­giei, Alteţa Sa Regală prinţul Noro­dom Sianuk, şi Alteţa Sa Regală prinţesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială in România între 19 şi 22 iunie a.c. in timpul şederii sale în România, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambod­giei, şi celelalte personalităţi cam­bodgiene au vizitat unităţi industriale, obiective social-culturale din oraşele Bucureşti şi Piteşti, luind cunoştinţă cu mult interes de realizările obţinute de poporul român in făurirea orîn­­duirii noi, socialiste in patria sa. înalţii oaspeţi cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă şi ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de priete­nie şi solidaritate pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul cambodgian. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, pre­şedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambod­giei, Alteţa Sa Regală prinţul Noro­dom Sianuk, au avut convorbiri la care au participat . Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri ; Janos Fazekas, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri ; Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. ; Cornelia Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afaceri­lor externe ; Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. ; Marin Alexie, ambasado­rul R.S. România, acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia. Din partea cambodgiană ; leng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei (F.U.N.C.) şi a Gu­vernului Regal de Uniune Naţională (G.R.U.N.C.) ; Sarin Chhak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C ; Huot Sambath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ambasador al Regatului Cambodgia în R. S. România ; Thiounn Prasiih, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul însăr­cinat cu coordonarea eforturilor luptei pentru eliberarea naţională ; Alteţa Sa prinţul Sisowath Methavi, director de cabinet al şefului statului. In cadrul întîlnirilor şi convorbiri­lor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie şi în­ţelegere reciprocă, cele două părţi s-au informat reciproc asupra preocu­părilor actuale ale popoarelor român şi cambodgian, au examinat etapa actuală şi perspectivele relaţiilor bilaterale şi au efectuat un larg schimb de vederi cu privire la pro­bleme ale vieţii internaţionale. În­deosebi situaţia din peninsula Indo­china. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut o prezentare a activităţii intense desfăşurate de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru înfăptuirea amplului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a­­doptat la cel de-al X-lea Congres al partidului. Şeful statului Cambodgia, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianik, a informat despre evoluţia situaţiei din Cambodgia, scoţind in evidenţă lupta neabătută şi fără compromis dusă de poporul cambodgian şi de forţele sale armate populare de eliberare naţio­nală sub conducerea Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi Guvernu­lui Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei împotriva agresiunii im­perialiştilor americani şi împotriva valeţilor lor, trădătorii de la Pnom Penh, pentru restaurarea suverani­tăţii şi integrităţii teritoriale a ţării, pentru edificarea unei Cambodgii in­dependente, paşnice, neutre, demo­crate şi prospere. El a scos, de ase­menea, în relief victoriile strălucite ale poporului cambodgian obţinute pe plan militar, politic şi diplomatic în ultimii doi ani şi, mai ales, pe cele obţinute recent la Pnom Penh şi în suburbiile sale ca şi in numeroase provincii, unde 27 de baze şi poziţii strategice importante deţinute de către mercenarii de la Saigon şi tră­dătorii de la Pnom Penh au fost in întregime lichidate şi controlate de către forţele armate populare de la Swayb­eng, de la Preyveng, de la Kampat şi de la Takeo. Toate aceste victorii au permis o nouă lărgire a zonelor eliberate, care reprezintă in prezent peste opt zecimi din terito­riul naţional cu peste şapte zecimi din populaţie. In faţa ameninţării prăbuşirii totale, grăbite de aceste noi victorii, agresorii imperialişti şi trădătorii de la Pnom Penh şi-au intensificat febril manevrele politice şi diplomatice în­şelătoare pentru a încerca să dea o aparenţă de legalitate regimului fantomă al clicii Lon Nol-Sirik Matak-Son Ngoc Thakh prin „refe­rendum“ şi mascarda „alegerilor“, prin încercarea „soluţiilor de com­promis“ între Frontul Unit Naţional al Cambodgiei şi trădătorii de la Pnom Penh, prin aşa-zisele „Confe­rinţe internaţionale“, printr-o pretin­să reconciliere naţională, prin „înce­tarea pe loc a focului“, prin inter­venţii ale organizaţiilor internaţio­nale. Partea cambodgiană a denunţat şi respins din nou toate aceste mane­vre care nu vizează decit prelungi­rea şi intensificarea războiului de a­­gresiune imperialist în Cambodgia şi în Indochina. Procedînd la o trecere In revistă a principalelor evenimente in desfăşu­rare pe arena internaţională şi anali­­zînd fenomenele majore şi dezvolta­rea lor, cele două părţi au subliniat convingerea lor că tendinţa domi-nan­tă a epocii actuale o constituie con­solidarea şi influenţa crescîndă a for­ţelor păcii, democraţiei şi progresu­lui social. Evoluţia pozitivă survenită in raportul de forţe pe plan mondial limitează tot mai mult spaţiul de ac­ţiune al forţelor retrograde ale impe­rialismului, colonialismului şi neoco­­lonialismului. Ea favorizează manifes­tarea tot mai hotărîtă a voinţei po­poarelor de a-şi afirma independenţa şi suveranitatea. Reafirmînd simpatia şi solidarita­tea militantă a poporului român cu cauza dreaptă a poporului cambod-19-22 iunie 1972 gian, partea română a dat o înaltă apreciere luptei sale eroice şi acţiu­nilor întreprinse de Guvernul Regal de Uniune Naţională de sub egida F.U.N.C., pentru unirea tuturor forţe­lor patriotice din Cambodgia in apă­rarea fiinţei şi libertăţii naţionale, a dreptului imprescriptibil de a dispu­ne de propriile destine, conform vo­inţei şi intereselor legitime. R.S. Ro­mânia susţine ferm Proclamaţia in 5 puncte din 23 martie 1970 a Alteţei Sale Regale prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, şi progra­mul politic al Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei. Partea română se pronunţă pentru respectarea neabătu­tă a independenţei şi suveranităţii Cambodgiei, a neutralităţii şi integri­tăţii sale teritoriale — drepturi fun­damentale garantate prin Acordurile de la Geneva din 1954 — pentru în­cetarea intervenţiei, a celorlalte acte de agresiune ale imperialiştilor îm­potriva acestei ţări. Guvernul şi poporul român vor a­­corda şi în viitor sprijinul lor po­porului cambodgian pentru victoria cauzei de eliberare naţională, pentru realizarea aspiraţiilor sale de pro­gres şi dreptate socială, de neutralita­te şi pace şi pentru acţiunea şi e­­forturile sale în vederea obţinerii recunoaşterii Guvernului Regal de Uniune Naţională ca singurul şi uni­cul guvern legitim şi legal al Cam­bodgiei. Partea cambodgiană a exprimat şi cu acest prilej o vie gratitudine şi recunoştinţă poporului şi guvernului Republicii Socialiste România pentru recunoaşterea oficială, de la consti­tuire, a Guvernului Regal de Uniune Naţională ca unic reprezentant legal şi legitim al Cambodgiei, pentru sprijinirea consecventă a poporului cambodgian in înfăptuirea idealurilor sale de libertate şi independenţă, în lupta armată contra intervenţiei im­perialiste. In acelaşi timp, partea cambodgiană a adresat călduroase felicitări pentru realizările impor­tante obţinute de poporul român in opera de construcţie socialistă a ţării, în înfăptuirea obiectivelor trasate de ultimul Congres al P.C.R. Cele două părţi se pronunţă în mo­dul cel mai energic şi militează cu fermitate pentru a se pune capăt cit mai grabnic războiului din Vietnam şi din întreaga Indochină, pentru înce­tarea bombardamentelor şi anularea măsurilor de escaladare militară, luate in ultimul timp de S.U.A., pen­tru retragerea tuturor trupelor ame­ricane şi ale aliaţilor lor din peninsula indochineză şi asigurarea condiţiilor necesare pentru ca popoarele cam­bodgian, vietnamez şi laoţian să-şi poată rezolva singure problemele in­terne, fără nici un amestec din afară. Ele consideră că propunerile Re­publicii Democrate Vietnam, propu­nerile în 7 puncte ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, precum şi pro­punerile Guvernului Regal de Uniu­ne Naţională al Cambodgiei şi ale Frontului Patriotic din Laos repre­zintă o bază realistă pentru a se a­­junge la o reglementare politică, paş­nică a războiului din Indochina. Pen­tru soluţionarea problemei vietna­meze, ele cer reluarea imediată a Conferinţei de la Paris. Cele două părţi îşi exprimă convin­gerea că dreapta cauză a popoare­lor cambodgian, vietnamez şi laoţian şi lupta lor unită, pe baza Declara­ţiei comune a Conferinţei la nivel înalt a popoarelor din Indochina, vor triumfa! Republica Socialistă România este hotărîtă să acorde, ca şi pînă acum, întregul său sprijin — material, poli­tic şi diplomatic — popoarelor din Indochina, pină la victoria finală îm­potriva imperialismului, pentru a-şi cuceri dreptul de a hotărî singure a­­supra propriilor lor destine, asupra dezvoltării lor viitoare, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor lor vitale. Ambele purţi sprijină lupta poporu­lui coreean pentru retragerea trupe­lor americane din Coreea de Sud, propunerile guvernului Republicii Populare Democrate Coreene privind realizarea reunificării independente şi paşnice a ţării. Profund preocupate de situaţia existentă in prezent în Orientul A­­propiat, care ameninţă în mod pri­mejdios securitatea şi pacea interna­ţională, cele două părţi s-au pronun­ţat pentru găsirea unei soluţii con­form justiţiei, echităţii şi principiilor, unanim recunoscute, ale dreptului in­ternaţional şi care să respecte, în mod necesar, drepturile fundamenta­le ale poporului palestinian. Profund ataşate dreptului inalie­nabil al fiecărui popor la existenţă liberă şi independentă, cele două ţări au reafirmat sprijinul lor faţă de lupta mişcărilor de eliberare naţio­nală pentru lichidarea asupririi colo­niale, faţă de eforturile popoarelor din Asia, Africa şi America Latină pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, împotriva do­minaţiei imperialiste şi a practicilor neocolonialiste, a discriminării rasia­le, pentru dreptate socială şi un viitor de prosperitate şi pace. Cele două părţi se pronunţă cu hotărîre pentru ca relaţiile dintre sta­te să se întemeieze trainic pe prin­cipiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drep­turi, neamestecului în treburile inter­ne şi avantajului reciproc, ale renunţării la forţă şi la ame­ninţarea cu folosirea forţei, pen­tru lichidarea practicilor imperialiste, de dominaţie şi dictat in relaţiile in­ternaţionale. Ele au subliniat că res­­pectarea neabătută a acestor princi­pii — care capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională — consti­tuie un imperativ fundamental al lumii de astăzi, o condiţie decisivă pentru dezvoltarea ascendentă a so­cietăţii omeneşti. Părţile sunt ferm convinse că în prezent soluţionarea reală şi trainică a marilor probleme cu care este con­fruntată omenirea impune luarea in considerare a intereselor tuturor po­poarelor, fără excepţie, reclamă par­ticiparea directă şi activă la viaţa internaţională, cu drepturi egale, a tuturor statelor lumii — mari, mij­locii şi mici. Cele doua părţi au subliniat semni­ficaţia deosebită pentru triumful lup­tei antiimperialiste în întreaga lume, pentru cauza păcii şi înţelegerii in­ternaţionale a eforturilor care se depun în prezent în Europa, îndrep­tate spre întărirea securităţii şi ex­cluderea forţei în raporturile inter­statale, realizarea destinderii şi pro­movarea largă a colaborării pe con­tinent. Partea cambodgiană a dat, în acest context, o înaltă apreciere ac­tivităţii consecvente desfăşurate de Republica Socialistă România, vizind edificarea unui sistem trainic de securitate în Europa şi găsirea mij­loacelor acceptabile, pentru toate părţile, in vederea realizării acesteia. Părţile şi-au exprimat deosebita sa­tisfacţie pentru rezultatele vizitei e­­fectuate in România de Alteța Sa Regală prinţul Norodom Sianik, a­­preciind că discuţiile rodnice purtate cu acest prilej au contribuit la dez­voltarea legăturilor de prietenie şi solidaritate dintre poporul român şi poporul cambodgian, dintre Partidul Comunist Român şi Frontul Unit Na­ţional al Cambodgiei. Ele au dat expresie convingerii lor nestrămuta­te că relaţiile dintre Republica So­cialistă România şi Cambodgia se vor dezvolta continuu, in interesul celor două popoare, al cauzei luptei îm­potriva imperialismului, al progre­sului şi păcii în lume. Şeful statului Cambodgia, preşe­dintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prin­ţul Norodom Sianuk, şi Alteţa Sa Regală prinţesa Monique Sianuk, îm­preună cu personalităţile oficiale care i-au însoţit, au exprimat preşe­dintelui Consiliului de Stat, preşe­dintele Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşei Elena Ceauşescu, guvernului şi popo­rului român cele mai sincere mulţu­miri pentru primirea caldă și prie­tenească, pentru ospitalitatea ce le-a fost rezervată în timpul vizitei în Republica Socialistă România. București 21 iunie 1972 Cincinalul se poate îndeplini in numai 4 ani! (Urmare din pag. 1-a) „Depinde... Totul e să mai luăm o dată la mină toate şabloanele, să recalculăm încadrarea lor pe su­prafaţă de stofă, ţinînd, fireşte, seama de respectarea parametrilor calitativi ai produsului...“ Ilie Va­sile lucrează in fabrica aceasta chiar de la înfiinţarea ei. In gri­jile sale faţă de soarta producţiei se simte legătura statornică dintre el şi fabrică, responsabilitatea pe care şi-o asumă faţă de proble­mele care frămîntă colectivul. Un fel de nelinişte creatoare îi stră­bate zilele de muncă. Comunistul Ilie Vasile a devenit astfel un punct incandescent de la care au pornit multe idei îndrăzneţe ce au fost reluate şi întregite de oame­nii secţiei, în interesul producţiei. Efortul lui individual, devenit a­­poi preocupare colectivă, s-a con­cretizat în metoda croirii în doi perechi, în calcularea riguroasă a lungimii baloturilor pentru a se reduce cit mai mult cupoanele „Pe scurt, efortul fiecăruia din­tre noi in ceea ce privește folosi­rea cît mai judicioasă a materiei prime s-a materializat, pînă acum, într-o economie de 451 000 de lei... îmi spune Ilie Vasile. Pînă la sfîr­­şitul anului, ne-am angajat să re­alizăm încă aproape 500 000 de lei economii pe această cale“. Ilie Vasile socoteşte simplu, fără să-şi atribuie un merit deosebit in ob­ţinerea acestor realizări. Cu toate că îl are. „Nu ! Nu am. Ce aş fi putut să fac de unul singur ?“ Fi­reşte, nimic din ceea ce realizează acum oamenii FABRICII DE CON­FECŢII din FOCŞANI nu poate fi pus pe seama unei singure in­teligenţe. Efortul colectiv este cel care dă certitudinea respectării angajamentului. O certitudine ce are de pe acum n­umeroase ele­mente concrete. Nu am să amin­tesc decît unul dintre ele, prin care oamenii fabricii intîmpină cu profundă responsabilitate comunis­tă, Conferinţa Naţională a partidu­lui : ÎNCĂ DE APROAPE O LUNA EI ŞI-AU ÎNDEPLINIT PLANUL SEMESTRIAL, LU­­CRIND, ACUM, IN CONTUL ZI­LE­I DE 18 IULIE.. Folosirea intensivă a spaţiului de producţie presupune, în primul rînd, o judicioasă încărcare cu lucru a fiecărui muncitor... Foto : P. COZIA NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, Secretar general al Partidului Comunist Român (Urmată din pag. 1-a) Temeinicia un Astăzi, la un suferit bilanţ, rezultatele obţinu­te de către Ana Hanea confirmă temeinicia ve­nirii sale aici. Enunţarea unui alt moment din viaţa sa poa­te înfăţişa mai deplin această afirmaţie. Să-l a­­mintim, la începutul acestei luni, ca răspuns la chemarea „Cincinalul — înainte de termen !“ Ana Hanea a chibzuit că organizaţia sindicali de secţie, a cărei preşedintă este, poate să dea curs unei iniţiative cu ample rezonanţe nu numai in filatură, ci în întreaga fabrică. Aceasta pentru că, din filatură, plecau firele care se regăseau in bogata paletă de sortimente şi culori pe care o capătă stofele cu marca „Argeşana“. De aici şi pînă la acţiune nu a mai fost, cum s-ar spune, decit un singur pas. Şi aşa a fost lansată chemarea : „Fiecare muncitoare să reali­zeze, în plus, cel puţin cite 2 kg fire pe schimb". In citeva zile s-au văzut roadele. In primul Hnd la ea. De la cele 186 fuse, pe care le deser­veşte, a obţinut zilnic cite 2—3 kg fire, in plus, pe schimb. Şi asemenea ei, fetele din filatură nu s-au lăsat mai prejos. Dovada: au realizat pînă acum în plus, faţă de plan, 30 de tone de fire din cele 50 tone — angajamentul pini la s­fir­şi­tul anului. Există certitudinea că, în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului, o bună parte din acest angajament va fi devansat. Personalitatea Anei Hanea s-a făcut cunoscu­tă in rîndul colectivului şi prin faptul că in a­­fara sarcinilor obşteşti pe care le are de rezolvat, împărtăşeşte fără zgiicenie, cu pasiune, modes­tie şi dăruire cunoştinţele sale profesionale. Pi­nă acum, peste 300 de tinere s-au iniţiat in tai­nele meseriei de filatoare sub directa ei supra­veghere şi îndrumare. Pe toate le-a învăţat că meseria nu înseamnă numai minuirea şi supra­vegherea maşinilor, ci ceva mai mult : răspun­dere obştească, formată din suma răspunderilor fiecăreia faţă de muncă, de rezultatele ei, faţă de avuţia care le trece prin mâini şi faţă de care trebuie să aibă grijă ca de bunul lor cel mai de preţ. ...O filatoare tinără, la fel ca multe altele de vârsta ei, dar totuşi deosebită, printr-un spor de hărnicie, pricepere şi seriozitate. Calităţi recu­noscute şi de către comuniştii întruniţi in Confe­rinţa extraordinari a organizaţiei judeţene de partid Argeş, care au ales-o ca delegată la Con­ferinţa Naţională a P.C.R. Vineri 23 iunie 1972 NORODOM SIANUK Şeful Statului Cambodgia, Preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei Muncă ridicată la rang de artă (Urmare din pag. l­ a) moderne. Pentru că şi in domeniul construcţii­lor de locuinţe Andrei Reisenauer a deprins cu uşu­rinţă „tainele zidirii“, incercindu-le în ceea ce au ele mai frumos şi mai durabil. Comunistul Andrei Reisenauer a înţeles insă munca nu numai ca pe împlinirea unui complex obişnuit de îndatoriri, ci şi sub aspectul ei per­manent creator, novator. Aşa se face că sirguin­­ţa, interesul pentru problemele şantierului i-au legat numele de o serie de raţionalizări şi ino­vaţii cu o eficienţă economică postcalculistă de aproape 150 000 lei. Încerc insă să aflu cit mai multe despre inter­locutorul meu stind de vorbă şi cu alţi oameni ai şantierului. Tovarăşul Popa Macarie, directo­rul I.C.M.J. Sibiu, imi spune, de pildă, că în ca­litate de şef de lot este un bun organizator şi conducător al procesului de producţie, iar mais­trul Ioan Constantinescu, remarcă îndeosebi fap­­tul că Reisenauer execută numai lucrări de bu­nă calitate■ Dar ceea ce m-a impresionat in toate aceste discuţii este prezenţa stimulatoare in conştiinţe a semnificaţiei pe care o are apropiata Conferin­ţă Naţională a partidului, integrarea ei organică în întregul proces de muncă şi gîndire al con­structorilor sibieni. Andrei Reisenauer ne spunea că oamenii lui sînt hotărîţi ca în cinstea acestui important eveniment din viaţa partidului şi po­porului nostru, să termine rezervorul (zona su­perioară de 5 000 mc) şi staţia de filtrare, a apei pentru oraşul Sibiu, şi să predea cu o lună mai devreme cele 40 de apartamente din cartierul Ştrand, cu finisările exterioare complete. Mesager al tovarăşilor săi de muncă la Con­ferinţa Naţională a partidului, el va exprima in marele forum al comuniștilor hotărîrea fermă a constructorilor sibieni de a-și înzeci eforturile pentru îndeplinirea planului cincinal înainte de termen.

Next