Munca, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7659-7684)
1972-07-01 / nr. 7659
in întimpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. I şi a celei de-a XXV-a aniversari a Republicii în marea întrecere socialistă SE ÎNSCRIU ZILNIC NOI FAPTE ŞI REZULTATE ÎNSUFLEŢITOARE ■9 ____________________________ ______________________________...__________,________________________________ CALITATEA -subiect preponderent in draimul Ducin -F.R.B. Dintr-o convorbire interesantă, în care interlocutoare ne-a fost tovarășa inginer Maria Flucsă, directorul general al Centralei industriei bumbacului, am reţinut următoarea idee : „Creşterea productivităţii muncii în sectorul textil nu poate fi separată ele calitatea produsului finit. Doi indici economici care dau viabilitate şi armonie muncii la baraj, la carde sau la războiul d® ţesut." Poate că de aici, din acest raţionament simplu dar vizind o sporita eficienţă a activităţii textiliştilor, s-a şi născut marea bătălie pentru calitate. Un asalt general, susţinut, rezultate de prestigiu, reale, palpabile, obiective atinse şi depăşite de două din cele mai mari filaturi, „Dacia" şi Filatura românească de bumbac, din Capitală. „Desigur, munca ţesătoarelor primeşte adeseori laudele cuvenite — remarca şi tovarăşa Maria Diaconu, preşedinta comitetului sindicatului de la „Dacia". E o profesiune de răbdare şi migală iar ploaia de recorduri la care asistăm ne bucură. Schimbul doi, condus de maistrul Aurel Toros, a produs zilele trecute 210 mp peste plan, cu peste 70 mp mai mult decât au reuşit să producă celelalte schimburi. Nu trebuie însă să uităm că succesul de la atelierul războaielor de ţesut este direct legat de rezultatele bune obţinute la bataj, carde sau laminoare, unde se produc însemnate cantităţi de fire în plus..." Un alt mare adevăr. El exprimă de altfel o bună organizare a producţiei pe întregul flux, de la ba lotul tmicăfonmat in fuior, lai pinza ţesută în urzeală. Şi un ctimat viu, efervescent, in care noţiunea de întrecere, izvorită din profunde şi nobile sentimente patriotice, se materializează prin îndeplinirea şi depăşirea unor angajamente suplimentare. „Dacia" va prelucra în plus 18 tone fire, cu 6 tone mai mult decit se angajase iniţial pentru acest an, F.R.B. 8 tone, cu 3 tone în plus, obiective închinate Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, 26 tone în plus pe două mari unităţi textiliste, un spor de fire însemnînd aproximativ 260 000 metri liniari de ţesătură,„hrană" suplimentară pentru Industriile de confecţii şi de alte bunuri materiale. „Nu e totul să produci mult, ci şi cum şi ce produci, e de părere inginera Maria Flucşă. La noi, calitatea ţine de-o condiţie firească, primordială. Firul prost dă ţesătură la fel de proastă, îngreunează procesul muncii, provoacă insatisfacţii. La rîndu-i, ţesătura are sorţi să fie res- Ştefan Gheorghiu (Continuare in pag. a 3-a) La furnalul nr. 3 de 1 700 m.c. de la Galaţi A fost aprins focul Ieri după amiază la orele 14:00 a fost aprins focul la vatra celui de al III-lea furnal gălăţean de 1100 mc. Construcţia acestuia s-au efectuat 770 000 mc săpături şi 620 000 mc umpluturi, s-au incorporat to 1 000 mc betoane şi s-au montat peste 16 000 tone utilaje — reprezintă un succes al activităţii colectivului întreprinderii de construcţii şi montaje siderurgice Galaţi, care a redus durata de execuţie cu 5 luni de zile faţă de cea înregistrată la primul furnal. Zilele acestea, vor continua probele de uscare în vederea încărcării și elaborării primei șarje. (MIRCEA CIȘMAN, coresp. ziarului „MUNCA"). Se extinde iniţiativa lui Ion Calotă In urmă cu citeva săptămâni, în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii, brigada condusă de comunistul Ion Calotă, de la Trustul de instalaţii şi montaje Iaşi, a lansat iniţiativa intitulată „Economii la cheltuielile de producţie, cel puţin la nivelul fondului de salarii al brigăzii“. Acţionînd cu toate forţele şi priceperea pentru transpunerea în faptă a angajamentului asumat, mentorii conduşi de Ion Calotă au înregistrat primele succese. La sfîrşitul lunii iunie economiile realizate la cheltuielile de producţie ale brigăzii depăşeau 20 000 lei. Eficienţa economică a iniţiativei a dus la preluarea ei şi de către alte brigăzi, printre care se numără cele conduse de Petru Musteţea, Augustin Burcuţa şi Sabin Topliceanu, brigăzi ce au înregistrat, la același capitol, economii de cite 200 000 lei. (ION FILIP, coresp. ziarului „MUNCA"). Utilajele fabricate la Uzina „1 Mai" din Ploieşti, sînt cunoscute şi apreciate în 27 de ţări din lume. In acest cincinal este prevăzut ca producţia întreprinderii să se înnoiască în proporţie de 75—80 la sută. Uzina a realizat pînă acum instalaţii de foraj pentru adincimi pînă la 6800 m, iar în perspectivă pregăteşte producţia unor astfel de agregate pentru adincimi pînă la 8 000—10 000 metri. Clişeul nostru vă prezintă un aspect de la pupitrul de comandă din secţia tratament termic sape cu role. Foto : AGERPRES Cimentiştii din Medgidia răspund iniţiativei tovarăşilor lor de la Bicaz Cimentiştii din Medgidia — care au hotărît să realizeze suplimentar în acest an o producţie de 7 000 tone de ciment şi 5 000 tone de clincher, 10 km tuburi din azbociment şi 25 000 plăci din azbociment — au răspuns, cu însufleţire chemării eimentiştilor de la Bicaz, care au lansat iniţiativa „PRODUCŢIE ORARA MAXIMA, CU CONSUMURI MINIME". Intr-o şedinţă comună a comitetului oamenilor muncii şi a comitetului de partid ei au stabilit ca de la fiecare cuptor de mare capacitate să se obţină zilnic o cantitate de 100 tone de clincher in plus, paralel cu reducerea consumului de păcură și respectarea strictă a regimului termic. De asemenea, ei s-au angajat să realizeze un randament cu două tone ciment pe oră mai mare la fiecare moară și să asigure zilnic încărcarea-descărcarea unui tren. În plus, cu calcar din carieră. (GHEORGHE DIMA, coresp. ziarului „MUNCA") La uzina ,,Victoria“-Călan pe fiecare cuptor și schimb se recuperează 20 kilograme de produse cărbunoase încercările pentru a se recupera din antrenările cu gazul de cocs unele produse finite s-au încheiat cu rezultate eficiente. In grupele sindicale se pune acum problema de a reda circuitului productiv o cantitate tot mai mare de asemenea produse. Ca urmare, cocsarii au hotărît să recupereze cel puţin 20 kilograme produse cărbunoase pe fiecare cuptor şi schimb, ceea ce echivalează cu o economie anuală de 200 tone de semicocs. In fruntea întrecerii se situează colectivele de sub conducerea maistrului Dumitru Bîlgăr şi a şefilor de schimb An- Mht Cozmescu şi Adam Troian, care au redus consumurile specifice de matric cu 0,8 kilograme pe fiecare tonă de semicocs. (ALEXANDRU coresp. ziarului „MUNCA“). Proletari din toate ţările, unifi-va ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMAÂNIA Anul XXVIII nr. 7659 Sîmbătă 1 iulie 1972 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l - a primit pe Eduardo Frei Montalva, liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a primit în staţiunea Neptun, pe liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost preşedinte al Republicii Chile, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abordate unele probleme privind dezvoltarea relaţiilor româno-chiliene, precum şi unele aspecte ale situaţiei politice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Zilele obişnuite de muncă ale lăcătuşului mecanic Ion Bălăşoiu, din secţia răşini epoxidice, de la uzina „Policolor" din Bucureşti, sunt întregite de căutări inovatoare, materializate, pînă acum, în numeroase modificări tehnice aduse instalaţiilor. Printre ultimele sale inovaţii, se numără, de pildă, cea referitoare la îmbunătăţirea modului de filtrare, pe filtru lentilă, la răşina Dinox 10 L (are drept efect eliminarea noxelor şi, în acelaşi timp, pe lingă importanţa ei pe linie de protecţia muncii ea conduce şi la obţinerea a 22 000 de lei economii anual). „ ...Faptul că finalitatea acestei inovaţii se plasează în sfera protecţiei muncii l-aş explica şi prin răspunderea ce o simt faţă de astfel de probleme în calitatea mea de organizator de grupă sindicală...“, ne spunea Ion Bălăşoiu. Este, fără îndoială, un motiv în plus pentru care se bucură de încrederea membrilor de sindicat care l-au ales. DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A P. C. R. Cu conştiinţa datoriei împlinite Este cunoscută forţa de atracţie a „modelului“ asupra tinerilor. Fascinaţia şi virtuţile sale formative sunt mari atunci când „modelul" presupune cu adevărat întruchiparea unui ideal de muncă, de viaţă. Şi acolo unde-i întilnim pe tineri recunoaştem cu uşurinţă „modelele“. Sint, ele, pretutindeni căci pretutindeni intîlnim tineri. In secţia strungării de la Uzina de vagoane Drobeta Turnu-Severin, 90 la sută dintre salariaţi sunt tineri. Media lor de virstă : 25 de ani. Omul despre care toţi vorbesc cu respect şi admiraţie şi al cărui exemplu vor să-l urmeze este un Erou al Muncii Socialiste : maistrul Dumitru Dumitrescu. De patruzeci şi patru de ani, Dumitru Dumitrescu strunjeşte piese şi caractere aici, la Uzina de vagoane. — Sînt tineri foarte buni în secţia dumneavoastră, tovarăşe Dumitrescu. Sînteţi „modelul“ lor. Cum reuşiţi ? — Tinerii vor întotdeauna să se afirme. Unii, foarte puţini, pot înţelege greşit această afirmare Ca sâ-i conduci pe drumul cel drept, trebuie să le oferi un „model“. Eu am încercat acest lucru. Simţeam că este de datoria mea. Dar, cu timpul, loan Mitric coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare In pag- a 3-a) Minerul care va aduce un record in Sălaj Petru Zob este unul dintre acei muncitori din Sălaj pentru care mineritul este cea mai frumoasă meserie din lume Aici, la Sărmăşag, exploatare carboniferă cu prestigioasă reputaţie, şi-a găsit Zob rosturile vieţii, de aici şi-a hrănit conştiinţa cu tot ce e nobil şi înaintat şi tot aici şi-a finisat multilaterala pregătire profesională, devenind ceea ce este astăzi — brav miner, specialist in pregătirea lucrărilor de punere in valoare a zăcămintelor de cărbune, artificier de frunte, electromecanic prin vocaţie, combinier desăvîrşit. S-a policalificat, s-a străduit să-şi însuşească asiduu, conştiincios, toate tainele meseriei de miner, pe care a îndrăgit-o şi căreia i s-a dăruit fără menajamente. Rezultatele unor asemenea preocupări n-au întîrziat să confirme strădaniile. Petru Zob lucrează în subteran de 11 ani şi de tot atîţia ani este fruntaş in întrecerea socialistă. Il cunoaşte şi îl stimează fiecare dintre cei ce muncesc la exploatarea minieră „Sălajul“ Sârmăşag. Pentru că, la rîndul său, Petru Zob, îi stimează şi-i preţuieşte pe toţi deopotrivă. Toţi ştiu că el şi cei 9 ortaci ai săi deţin mai multe recorduri de hărnicie, ridicînd faima exploatării „Sălajul“ pe Constantin Serac coresp. ziarului „MUNCA“ (Continuare In pag. a 3-a) ÎN NUMĂRUL DE AZI • ŞTIINŢĂ, ARTĂ, LITERATURA (Din creaţia cercurilor literar-artistice ale sindicatelor) în pagina a ll-a • ORGANIZAŢIA SINDICALĂ de la „Azomureş“ angajată în bătălia celor 16 milioane lei • Minerii Văii Jiului cer piese de schimb. Uzina „Unio“ — furnizează... promisiuni în pagina a lll-a ! FOILETON : „Isteţii“ trebuie congelaţi ! • SPORT : Dialog epistolar în pagina a IV-a • DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI VOLUNTAR • După critică a urmat • Agenda cotidiană în pagina a V-a e Săptămîna politică internaţională în pagina a Vl-a mArirea producţiei de lapte si ImAtAtirea -ORASELOR DE ANIMAU - PREOCUPARE PERMANENT* a bunilor mmm In ziua aceea, pe imensa cîmpie ce înconjoară incintele întreprinderii agricole de stat Iiehîiu, oamenii şi maşinile se aflau în mijlocul lanurilor aurii, la seceriş. Pe jgheaburile combinelor, se. Înghesuiau sacii, doldora de boabe, pe care braţe puternice abia pridideau să-i tragă în camioane Dincolo de înţelesurile lor exacte, noţiunile de spaţiu şi timp, decantitate şi calitate au devenit în aceste zile, pentru lucrătorii agricoli din fermele Lehliu, Dîlga şi Dor Mărunt sinonime, cotele de vîrf ale întrecerii pentru adăugarea încă unei recolte bogate la acest dinamic plan cincinal, îndemnaţi de aceste imagini şi reflecţii, ne adresăm inginerului Ştefan Zainea, directorul întreprinderii.— Dacă ar trebui, să alcătuiţi un panou de onoare al semestrului, pe care dintre fermele fruntaşe le-aţi aşeza pe locul I ? Juriul constituit ad-hoc — erau prezenţi la discuţia înfiripată la marginea unei tarlale pe care se însămînţa, în urma orzului, porumbul furajer, şi tovarăşii Aurel Costea, secretarul comitetului de partid, Traian Panait, preşedintele comitetului sindicatului şi inginerul şef Constantin Strugaru — s-a consultat „din ochi“ şi răspunsul a venit prompt, aprobat apoi de toţi : — Ferma de vaci de lapte de la Dilga. — ! ? !... — Vedeţi — se grăbeşte să ne explice inginerul Ştefan Zainea — liniştea aparentă în care se desfăşoară munca din acest sector, faţă de travaliul intens şi întrucîtva zgomotos ce s-a declanşat acum pe cîmp, tentează nu arareori să concentreze atenţia şi aprecierile conducătorilor de unităţi spre fermele care, prin specificul producţiei, au un „vîrf" de muncă şi încheie ciclul de lucrări la o parte importantă ■ dintre culturile agricole. Noi nu am procedat şi nici nu vom proceda aşa. Considerăm că nu minimalizăm cu nimic efortul actual depus de lucrătorii din cultura mare pentru strîngerea urgentă a recoltei de griu şi orz şi pregătirea celei de-a doua recolte, dacă situăm pe primul loc al întrecerii colectivului unei ferme zootehnice, colectiv care şi-a onorat obligaţiile profesionale prin fapte demne de laudă, zi de zi şi lună de lună, in acest semestru. — Campania agricolă este un eveniment şi îşi are, desigur, fruntaşii ci —intervine în discuţie preşedintele comitetului sindicatului, tovarăşul Traian Panait. Insă criteriile întrecerii care vizează în primul rînd rezultatul muncii, deci efortul creator depus pentru depăşirea planului la toţi indicatorii, buchetul de acţiuni întreprinse pentru valorificarea tuturor disponibilităţilor interne, ne orientează aprecierea generală pentru acest semestru către harnicii noştri crescători de animale. Toate aceste argumentări au avut darul de a ne orienta documentarea — pe care din motive uşor de înţeles o începusem la cîmp — spre amintita fermă zootehnică. Ne adresăm inginerului Gheorghe Stoicescu, şeful fermei Dîlga, cu o întrebare directă : „Ce lucruri deosebite a făcut colectivul fermei pentru a obţine rezultatele care acum o situează in fruntea întrecerii?“. — V-aş putea spune că ce am făcut noi pînă acum reprezintă, pe lingă ceea ce ne-am pus în gînd, doar un început. Pentru că, atît materialul biologic, cit şi condiţiile, exogene pot fi perpetuu şi nelimitat îmbunătăţite. — Demonstraţi-ne. — In urmă cu 5 ani, ferma avea tot un efectiv de 500 de vaci de lapte, format însă în exclusivitate din rasa „Roşia dobrogeană". Nivelul producţiei medii era de 2 800 litri, iar exemplarele „plus variante" care depăşeau 3 000 de litri nu depăşeau 25 la sută din efectivul total... — Cunoaştem că în 1971 aţi realizat 3 365 litri lapte de la fiecare vacă în producţie şi că în primele 6 luni ale acestuian aţi obţinut 2 700 litri. Animalele sunt cam aceleaşi, oamenii nu s-au schimbat. In atare situaţie, de unde a „izvorît“ această producţie suplimentară de lapte? — Tocmai vroiam să vă spun că majoritatea vacilor noastre au alt fond genetic şi alte însuşiri productive, că sistemul de furajare, adăpostire, reproducţie şi creştere este mult îmbunătăţit şi că a crescut simţitor competenţa profesională a fiecărui îngrijitor mulgător. Aşa de pildă, după ce am fundamentat riguros ştiinţific, un amplu program de îng. A. Petronius (Continuate in pag. a I-a/