Munca, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7659-7684)

1972-07-01 / nr. 7659

­­in întimpinarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. I şi a celei de-a XXV-a aniversari a Republicii în marea întrecere socialistă SE ÎNSCRIU ZILNIC NOI FAPTE ŞI REZULTATE ÎNSUFLEŢITOARE ■9 ____________________________ ______________________________...__________,________________________________ CALITATEA -subiect preponderent in draimul Ducin -F.R.B. Dintr-o convorbire interesantă, în care interlocutoare ne-a fost tovarășa inginer Maria Flucsă, di­rectorul general al Centralei indus­triei bumbacului, am reţinut urmă­toarea idee : „Creşterea productivi­tăţii muncii în sectorul textil nu poate fi separată ele calitatea produ­sului finit. Doi indici economici care dau viabilitate şi armonie muncii la baraj, la carde sau la războiul d® ţesut." Poate că de aici, din acest raţio­nament simplu dar viz­ind o spori­ta eficienţă a activităţii textiliştilor, s-a şi­ născut marea bătălie pentru calitate. Un asalt general, susţinut, rezultate de prestigiu, reale, palpa­bile, obiective atinse şi depăşite de două din cele mai mari filaturi, „Dacia" şi Filatura românească de bumbac, din Capitală. „Desigur, munca ţesătoarelor primeşte adeseori laudele cuvenite — remarca şi tovarăşa Maria Diaco­­nu, preşedinta comitetului sindica­tului de la „Dacia". E o profesiune de răbdare şi migală iar ploaia de recorduri la care asistăm ne bucură. Schimbul doi, condus de maistrul Aurel Toros, a produs zilele trecute 210 mp peste plan, cu peste 70 mp mai mult decât au reuşit să producă celelalte schimburi. Nu trebuie însă să uităm că succesul de la atelierul războaielor de ţesut este direct le­gat de rezultatele bune obţinute la bataj, carde sau laminoare, unde se produc însemnate cantităţi de fire în plus..." Un alt mare adevăr. El exprimă de altfel o bună organizare a pro­ducţiei pe întregul flux, de la ba­­­ lotul tmicăfonmat in fuior, lai pinza ţesută în urzeală. Şi un ctimat viu, efervescent, in care noţiunea de­ în­trecere, izvorită din profunde şi no­bile sentimente patriotice, se mate­rializează prin îndeplinirea şi depă­şirea unor angajamente suplimenta­re. „Dacia" va prelucra în plus 18 tone fire, cu 6 tone mai mult decit se angajase iniţial pentru acest an, F.R.B. 8 tone, cu 3 tone în plus, o­­biective închinate Conferinţei Naţio­nale a P.C.R. şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, 26 tone în plus pe două mari unităţi textiliste, un spor de fire însemnînd aproxi­mativ 260 000 metri liniari de ţesă­tură,­­„hrană" suplimentară pen­tru Industriile de confecţii şi de alte bunuri materiale. „Nu e totul să produci mult, ci şi cum şi ce produci, e de părere ingi­nera Maria Flucşă. La noi, calitatea ţine de-o condiţie firească, primor­dială. Firul prost dă ţesătură la fel de proastă, îngreunează procesul muncii, provoacă insatisfacţii. La rîndu-i, ţesătura are sorţi să fie res- Ştefan Gheorghiu (Continuare in pag. a 3-a) La furnalul nr. 3 de 1 700 m.c. de la Galaţi A fost aprins focul Ieri după amiază la orele 14:00 a fost aprins focul la va­tra celui de al III-lea furnal gălăţean de 1100 mc. Construc­ţia acestuia­­ s-au efectuat 770 000 mc săpături şi 620 000 mc umpluturi, s-au incorporat to 1 000 mc betoane şi s-au mon­tat peste 16 000 tone utilaje — reprezintă un succes al activi­tăţii colectivului întreprinderii de construcţii şi montaje side­rurgice Galaţi, care a redus durata de execu­ţie cu 5 luni de zile faţă de cea înregistrată la primul furnal. Zilele acestea, vor continua probele de uscare în vederea încărcării și elaborării primei șarje. (MIRCEA CIȘMAN, co­­resp. ziarului „MUNCA"). Se extinde iniţiativa­­ lui Ion Calotă In urmă cu citeva săptămâni, în cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului şi a celei de a 25-a aniversări a Republicii, brigada condusă de comunistul Ion Calotă, de la Trustul de instalaţii şi montaje Iaşi, a lan­sat iniţiativa intitulată „Econo­mii la cheltuielile de produc­ţie, cel puţin la nivelul fondu­lui de salarii al brigăzii“. Acţionînd cu toate forţele şi priceperea pentru transpunerea în faptă a angajamentului a­­sumat, mentorii conduşi de Ion Calotă au înregistrat primele succese. La sfîrşitul lunii iu­nie economiile realizate la cheltuielile de producţie ale brigăzii depăşeau 20 000 lei. E­­ficienţa economică a iniţiativei a dus la preluarea ei şi de către alte brigăzi, printre care se numără cele conduse de Pe­tru Musteţea, Augustin Burcuţa şi Sabin Topliceanu, brigăzi ce au înregistrat, la același ca­pitol, economii de cite 200 000 lei. (ION FILIP, coresp. ziaru­lui „MUNCA"). Utilajele fabricate la Uzina „1 Mai" din Ploieşti, sînt cunoscu­te şi apreciate în 27 de ţări din lume. In acest cincinal este prevăzut ca producţia întreprin­derii să se înnoiască în propor­ţie de 75—80 la sută. Uzina a realizat pînă acum instalaţii de foraj pentru adincimi pînă la 6800 m, iar în perspectivă pre­găteşte producţia unor astfel de agregate pentru adincimi pînă la 8 000—10 000 metri. Clişeul nos­tru vă prezintă un aspect de la pupitrul de comandă din sec­ţia tratament termic sape cu role. Foto : AGERPRES Cimentiştii din Medgidia răspund iniţiativei tovarăşilor lor de la Bicaz Cimentiştii din Medgidia — care au hotărît să realizeze suplimentar în acest an o producţie de 7 000 tone de ciment şi 5 000 tone de clincher, 10 km tuburi din azboci­ment şi 25 000 plăci din azbociment — au răspuns, cu însufleţire che­mării eimentiştilor de la Bicaz, care au lansat iniţiativa „PRODUCŢIE ORARA MAXIMA, CU CONSU­MURI MINIME". Intr-o şedinţă comună a comitetului oamenilor muncii şi a comitetului de partid ei au stabilit ca de la fiecare cuptor de mare capacitate să se obţină zilnic o cantitate de 100 tone de clincher in plus, paralel cu redu­cerea consumului de păcură și res­pectarea strictă a regimului termic. De asemenea, ei s-au angajat să realizeze un randament cu două tone ciment pe oră mai mare la fiecare moară și să asigure zilnic încărcarea-descărcarea unui tren. În plus, cu calcar din carieră. (GHEOR­­GHE DIMA, coresp. ziarului „MUNCA") La uzina ,,Victoria“-Călan pe fiecare cuptor și schimb se recuperează 20 kilograme de produse cărbunoase încercările pentru a se recupera din antrenările cu gazul de cocs unele produse finite s-au încheiat cu rezultate eficiente. In grupele sindicale se pune acum problema de a reda circuitului productiv o cantitate tot mai mare de asemenea produse. Ca urmare, cocsarii au hotărît să recupereze cel puţin 20 kilograme produse cărbunoase pe fiecare cuptor şi schimb, ceea ce echivalează cu o economie anuală de 200 tone de semicocs. In fruntea întrecerii se situează colectivele de sub conducerea maistrului Dumitru Bîlgăr şi a şefilor de schimb An- Mht Cozm­escu şi Adam Troian, care au redus consumurile specifice de matric cu 0,8 kilograme pe fiecare tonă de semicocs. (ALEXANDRU coresp. ziarului „MUNCA“). Proletari din toate ţările, unifi-va ! ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMAÂNIA Anu­l XXVIII nr. 7659 Sîmbătă 1 iulie 1972 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l - a primit pe Eduardo Frei Montalva, liderul Partidului Democrat-Creştin din Chile Vineri, 30 iunie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, preşedin­tele Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, a primit în staţiunea Neptun, pe liderul Par­tidului Democrat-Creştin din Chile, Eduardo Frei Montalva, fost pre­şedinte al Republicii Chile, care face o vizită în ţara noastră, la in­vitaţia Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, în cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost abor­date unele probleme privind dez­voltarea relaţiilor româno-chiliene, precum şi unele aspecte ale situa­ţiei politice internaţionale actuale. Convorbirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială. Zilele obişnuite de muncă ale lăcătuşului mecanic Ion Bălăşoiu, din secţia răşini epoxidice, de la uzina „Policolor" din Bucureşti, sunt întregite de căutări inova­toare, materializate, pînă acum, în numeroase modificări tehnice aduse instalaţiilor. Printre ulti­mele sale inovaţii, se numără, de pildă, cea referitoare la îmbună­tăţirea modului de filtrare, pe filtru lentilă, la răşina Dinox 10 L (are drept efect eliminarea noxelor şi, în acelaşi timp, pe lingă importanţa ei pe linie de protecţia muncii ea conduce şi la obţinerea a 22 000 de lei eco­nomii anual). „ ...Faptul că fina­litatea acestei inovaţii se plasea­ză în sfera protecţiei muncii l-aş explica şi prin răspunderea ce o simt faţă de astfel de probleme în calitatea mea de organizator de grupă sindicală...“, ne spunea Ion Bălăşoiu. Este, fără îndoială, un motiv în plus pentru care se bucură de încrederea membrilor de sindicat care l-au ales. DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A P. C. R. Cu conştiinţa datoriei împlinite Este cunoscută forţa de atracţie a „modelului“ a­­supra tinerilor. Fascinaţia şi vir­tuţile sale forma­tive sunt mari a­­tunci când „mo­delul" presupu­ne cu adevărat întruchiparea unui ideal de muncă, de viaţă. Şi acolo unde-i întilnim pe tineri recunoaştem cu uşurinţă „mo­delele“. Sint, ele, pretutindeni căci pretutindeni in­­tîlnim tineri. In secţia strungăr­ii de la Uzina de va­goane Drobeta Turnu-Severin, 90 la sută dintre salariaţi sunt tineri. Media lor de virstă : 25 de ani. Omul despre care toţi vorbesc cu respect şi admiraţie şi al cărui exemplu vor să-l urmeze este un Erou al Muncii Socialiste : maistrul Du­mitru Dumitrescu. De patruzeci şi patru de ani, Dumitru Dumitrescu strunjeşte piese şi ca­ractere aici, la Uzina de vagoane. — Sînt tineri foarte buni în secţia dumneavoas­tră, tovarăşe Dumitrescu. Sînteţi „modelul“ lor. Cum reuşiţi ? — Tinerii vor întotdeauna să se afirme. Unii, foarte puţini, pot înţelege greşit această afirmare Ca sâ-i conduci pe drumul cel drept, trebuie să le oferi un „model“. Eu am încercat acest lucru. Simţeam că este de datoria mea. Dar, cu timpul, loan Mitric coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare In pag- a 3-a) Minerul care va aduce­ un record in Sălaj­­ Petru Zob este­ unul dintre acei muncitori din Să­laj pentru care mineritul este cea mai frumoasă me­serie din lume Aici, la Sărm­ăşag, exploatare carboni­feră cu prestigioa­să reputaţie, şi-a găsit Zob rosturile vieţii, de aici şi-a hrănit conştiinţa cu tot ce e nobil şi înaintat şi tot aici şi-a finisat multilaterala pre­gătire profesională, devenind ceea ce este astăzi — brav miner, specialist in pregătirea lucrărilor de punere in valoare a zăcă­mintelor de cărbune, artificier de frunte, electro­mecanic prin vocaţie, combinier desăvîrşit. S-a policalificat, s-a străduit să-şi însuşească asiduu, conştiincios, toate tainele meseriei de miner, pe care a îndrăgit-o şi căreia i s-a dăruit fără me­najamente. Rezultatele unor asemenea preocupări n-au întîrziat să confirme strădaniile. Petru Zob lucrează în subteran de 11 ani şi de tot atîţia ani este fruntaş in întrecerea socialistă. Il cunoaşte şi îl stimează fiecare dintre cei ce muncesc la exploatarea minieră „Sălajul“ Sârmă­­şag. Pentru că, la rîndul său, Petru Zob, îi stimează şi-i preţuieşte pe toţi deopotrivă. Toţi ştiu că el şi cei 9 ortaci ai săi deţin mai multe recorduri de hărnicie, ridicînd faima exploatării „Sălajul“ pe Constantin Serac coresp. ziarului „MUNCA“ (Continuare In pag. a 3-a) ÎN NUMĂRUL DE AZI • ŞTIINŢĂ, ARTĂ, LITERATURA (Din creaţia cercurilor literar-artistice ale sin­dicatelor) în pagina a ll-a • ORGANIZAŢIA SIN­DICALĂ de la „Azo­­mureş“ angajată în bă­tălia celor 16 milioane lei • Minerii Văii Jiului cer piese de schimb. Uzina „Unio“ — furni­zează... promisiuni în pagina a lll-a ! FOILETON : „Isteţii“ trebuie congelaţi ! • SPORT : Dialog epi­stolar în pagina a IV-a • DIN CARNETUL CO­RESPONDENTULUI VO­LUNTAR • După critică a ur­mat • Agenda cotidiană în pagina a V-a e Săptămîna politică internaţională în pagina a Vl-a mArirea producţiei de lapte si ImAtAtirea -O­RASELOR DE ANIMAU - PREOCUPARE PERMANENT* a bunilor mmm In ziua aceea, pe imensa cîmpie ce înconjoară­ incintele întreprinderii agricole de stat Iiehîiu, oamenii şi maşinile se aflau în mijlocul lanu­rilor aurii, la seceriş. Pe jgheaburile combinelor, se. Înghesuiau sacii, dol­dora de boabe, pe care braţe puter­nice abia pridideau să-i tragă în camioane Dincolo de înţelesurile lor exacte, noţiunile de spaţiu şi timp, de­­cantitate şi calitate au devenit în aceste zile, pentru lucrătorii agri­coli din fermele Lehliu, Dîlga şi Dor Mărunt sinonime, cotele de vîrf ale întrecerii pentru adăugarea încă unei recolte bogate la acest dinamic plan cincinal, îndemnaţi de ace­ste imagini şi reflecţii, ne adresăm inginerului Ştefan Zainea, directorul întreprin­derii.­­— Dacă ar trebui, să alcătuiţi un panou de onoare al semestrului, pe care dintre fermele fruntaşe le-aţi aşeza pe locul I ? Juriul constituit ad-hoc — erau prezenţi la discuţia înfiripată la marginea unei tarlale pe care se în­­sămînţa, în urma orzului, porumbul furajer, şi tovarăşii Aurel Costea, secretarul comitetului de partid, Traian Panait, preşedintele comite­tului sindicatului şi inginerul şef Constantin Strugaru — s-a consul­tat „din ochi“ şi răspunsul a venit prompt, aprobat apoi de toţi : — Ferma de vaci de lapte de la Dilga. — ! ? !... — Vedeţi — se grăbeşte să ne ex­plice inginerul­ Ştefan Zainea — li­niştea aparentă în care se desfăşoară munca din acest sector, faţă de tra­valiul intens şi întrucîtva zgomotos ce s-a declanşat acum pe cîmp, ten­tează nu arareori să concentreze a­­tenţia şi aprecierile conducătorilor de unităţi spre fermele care, prin specificul producţiei, au un „vîrf" de muncă şi­ încheie ciclul de lu­crări la o parte importantă ■ dintre culturile agricole. Noi nu am pro­cedat şi nici nu vom proceda aşa. Considerăm că nu minimalizăm cu nimic efortul actual depus de lucră­torii din cultura mare pentru strîn­­gerea urgentă a recoltei de griu şi orz şi pregătirea celei de-a doua re­colte, dacă situăm pe primul loc al întrecerii colectivului unei ferme zootehnice, colectiv care şi-a onorat obligaţiile profesionale prin fapte demne de laudă, zi de zi şi lună de lună, in acest semestru. — Campania agricolă este un eve­niment şi îşi are, desigur, fruntaşii ci —intervine în discuţie preşedinte­le comitetului sindicatului, tovară­şul Traian Panait. Insă criteriile în­trecerii care vizează în primul rînd rezultatul muncii, deci efortul crea­tor depus pentru depăşirea planului la toţi indicatorii, buchetul de ac­ţiuni întreprinse pentru valorifica­rea tuturor disponibilităţilor inter­ne, ne orientează aprecierea genera­lă pentru acest semestru către har­nicii noştri crescători de animale. Toate aceste argumentări au avut darul de a ne orienta documentarea — pe care din motive uşor de înţe­les o începusem la cîmp — spre a­­mintita fermă zootehnică. Ne adresăm inginerului Gheorghe Stoicescu, şeful fermei Dîlga, cu o întrebare directă : „Ce lucruri deo­sebite a făcut colectivul fermei pen­tru a obţine rezultatele care acum o situează in fruntea întrecerii?“. — V-aş putea spune că ce am făcut noi pînă acum reprezintă, pe lingă ceea ce ne-am pus în gînd, doar un început. Pentru că, atît materialul biologic, cit şi condiţiile, exogene pot fi perpetuu şi nelimitat îmbunătă­ţite. — Demonstraţi-ne. — In urmă cu 5 ani, ferma avea tot un efectiv de 500 de vaci de lapte, format însă în exclusivitate din rasa „Roşia dobrogeană". Nive­lul producţiei medii era de 2 800 li­tri, iar exemplarele „plus variante" care depăşeau 3 000 de litri nu de­păşeau 25 la sută din efectivul to­tal... — Cunoaştem că în 1971 aţi realizat 3 365 litri lapte de la fiecare vacă în producţie şi că în primele 6 luni ale acestui­­an aţi obţinut 2 700 litri. Animalele sunt cam aceleaşi, oamenii nu s-au schimbat. In atare situaţie, de unde a „izvorît“ această produc­ţie suplimentară de lapte? —­ Tocmai vroiam să vă spun că majoritatea vacilor noastre au alt fond genetic şi alte însuşiri produc­tive, că sistemul de furajare, adă­­postire, reproducţie şi creştere este mult îmbunătăţit şi că a crescut simţitor competenţa profesională a fiecărui îngrijitor mulgător. Aşa de pildă, după ce am fundamentat rigu­ros ştiinţific, un amplu program de îng. A. Petronius (Continuate in pag. a I-a/

Next