Munca, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7659-7684)

1972-07-04 / nr. 7661

la cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi a celei de-a 25-a aniversări a Republicii PRODUCEM MAI MULT, MAI BINE, MAI IEFTIN­­ PENTRU POPORUL NOSTRU MUNCITOR „BĂTAIA LUNGĂ" A AUTODOTARII Se spune că, în cursa pentru au­­todotare, întreprinderile din con­strucţia de maşini ar fi favorizate. Intr-adevăr, ele dispun — prin însuşi specificul producţiei lor — de o baza mecanică foarte dezvoltată, de ex­perienţă tehnică în fabricaţia de maşini-unelte si aparate, de­­ un corp numeros de tehnicieni si ingi­neri, astfel incit îşi pot „hrăni“ cu propriile dispozitive si utilaje sec­ţiile si sectoarele, liniile tehnologice. Ce ar putea face, însă, în această direcţie, o fabrică de conserve sau de tricotaje ? întrebarea, pe care am auzit-o nu o dată, îşi are logica ei şi răzbate din ea o undă de neîncre­dere, pe care, fireşte, nu o poţi com­bate cu fraze „la general“ şi vorbe goale. De altfel, în industria uşoară, autodotarea e organizată la nivel de ramură, prin cele cîteva unităţi pro­filate în acest scop. Cît priveşte în­treprinderile textile, ca să dăm un exemplu, baza lor mecanică e îndea­juns de modestă (cel mai adesea, un simplu atelier de întreţinere), aşa în­cât nu ne aşteptăm să auzim că s-ar fi confecţionat aici maşini de ţesut sau de tricotat, cate automate de vopsire... Cu atât mai meritorii sunt efortu­rile depuse într-una sau alta dintre întreprinderile industriei uşoare spre a soluţiona, cu ajutorul gîndirii şi forţelor proprii, la nivel de înaltă tehnicitate, o serie de nevoi interne. Şi cînd spunem „nivel de înaltă teh­nicitate“, avem în vedere proiectarea si confecţionarea unor dispozitive de automatizare care pot revoluţiona procesul tehnologic si organizarea muncii intr-un întreg sector ! Dar să precizăm şi să localizăm lucrurile. E vorba de fabrica de tri­cotaje „Mioriţa" din Oradea si de dispozitivele de oprire automată la maşinile de tricotat. Atunci când obiectivul acesta a fost trecut în pla­nul de autoutilare al întreprinderii, unii l-au considerat drept un, act de mare curaj sau, poate, o concesie fă­cută unor „visători“, cum ar fi Teo­dor Novac, şeful atelierului de în­treţinere, şi electricianul-şef Iuliu Pop. Visători care.......furaţi de en­tuziasm, de intenţiile cele mai no­bile, au uitat că lucrează într-o în­treprindere care produce tricotaje (şi e dotată ca atare !), nicidecum ma­­şini-unelte sau aparatură electrică“... Conducerea întreprinderii, comite­tul de partid, comitetul sindicatului au avut însă încredere în aceşti oa­meni, le-au acordat tot sprijinul ma­terial, creditul moral — atît de tre­buincios. în astfel de împrejurări, oamenilor care şi-au vegheat zile şi nopţi ideile consacrate împlinirii unor deziderate ce înflăcărează pe fiecare : „Mai bine, mai mult, „mai repede, pentru fericirea şi bunăsta­rea noastră“. Şi dispozitivele de oprire automată la tricotare au fost confecţionate,­ au fost montate într-un întreg sector, pe un lot de aproape 50 de maşini. Şi funcţionează din plin, in condiţii mulţumitoare. Urmările acestei acţiuni au fost mult mai bogate si, aş zice, mai im­portante decit se credea la început. Acum, după realizarea acestor dispo­zitive, tricoturile sunt introduse în fabricaţie pe loturi mari. Prima piesă din fiecare lot e dimensionată la locul de muncă de organele C.T.C., care stabilesc poziţia dispozitivului electromecanic de oprire. Acesta va funcţiona neîntrerupt şi fără greş, pe lungimea tricotului, pînă la ter­minarea întregului lot. Scăpaţi de grija de a urmări şi a efectua ei a­­ceastă operaţie. TRICOTORII AU TRECUT SA DESERVEASCĂ FIE­CARE CITE DOUA MAŞINI, ÎN LOC DE UNA, CA ÎNAINTE ! Şi a­­ceasta s-a dovedit a fi doar prima manifestare a unei binefăcătoare si complexe, „reacţii în lanţ“. Ca o con­tinuare firească a acestei reacţii, pentru­ că acum oamenii deservesc două maşini, fiecare, a venit şi etapa următoare : înfiinţarea schimbului III la tricotaje, secţia păstrîndu-şi acelaşi efectiv de muncitori calificaţi ca şi înainte ! S-a trecut, astfel, la înfăptuirea — prin mijloace interne, pornind de la folosirea mai­ eficientă a forţei de muncă — a unei indicaţii de mare însemnătate dată de con­ducerea partidului si statului. Alexandru Corni (Continuare in pag. a 3-a) Pe linia de montaj general de la Uzinele de tractoare din Braşov, munca are un singur etalon — ca­litatea. El este realizat prin înalta profesionalitate a unor montori ca Alexandru Vrînceanu, Gavril Tă­tar, Gheorghe Stănuleţ şi Nicolae Lupuţ, pe care fotoreporterul nos­tru i-a surprins în instantaneul de față. Foto : ST. ALBESCU. Raportează: ÎNDEPLINIT! Colectivul LAMINORULUI PEN­TRU PROFILE DE 800 MM, de la COMBINATUL SIDERURGIC HU­NEDOARA, A ÎNDEPLINIT AN­GAJAMENTUL PE CARE ŞI L-A ASUMAT IN CINSTEA CONFE­RINŢEI NAŢIONALE A PARTIDU­LUI, furnizind peste plan 1 600 tone laminate din oţeluri aliate destinate fabricării utilajelor şi instalaţiilor de mare rezistenţă. Sporul de pro­ducţie înregistrat s-a obţinut­ pe seama creşterii indicelui de utiliza­re a agregatelor cu 0,7 la sută faţă de 0,3 la sută cît prevedea an­gajamentul. Merită, de asemenea, evidenţiat faptul că depăşirea sar­cinilor de plan şi a angajamentelor s-a realizat în condiţiile reducerii cu 6 la sută a consumului de me­tal. La obţinerea acestui succes au contribuit şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la oţelăria electrică a combinatului, care au livrat lu­minătorilor, peste prevederile de plan, o cantitate de oțel înalt aliat echivalentă cu metalul necesar pen­tru fabricarea a 180 de tractoare. Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Secretar general al Partidului Comunist Român, BUCUREŞTI Vă mulţumesc în mod cordial pentru felicitările şi caldele urări pe care mi le-aţi adresat cu­­ prilejul celei de-a 80-a aniversări a zilei mele de naştere. Aş dori ca şi cu acest prilej să subliniez convingerea că re­laţiile strînse, prieteneşti şi colaborarea fructuoasă dintre Republica So­cialistă Federativă Iugoslavia şi Republica Socialistă România, dintre Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia şi Partidul Comunist Român se vor întări în continuare, în interesul popoarelor noastre şi al realizării idea­lurilor păcii şi socialismului. Vă adresez, tovarăşe Ceauşescu, un căldu­ros salut şi urarea de noi succese şi progres multilateral României so­cialiste vecine. IOSIP BROZ TITO Proletari din toate ț­ările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7661 Marţi 4 iulie 1972 6 pagini 30 bani PAG A III-A ,,O nouă iniţiativă lansată pe şantierele de construcţii civile din Galaţi : „PÎNĂ LA SFÎRŞITUL A­­NULUI, FIECARE ECHI­PĂ SĂ TENCUIASCĂ CU MATERIAL ECONO­MISIT CEL PUŢIN 4 A­­PARTAMENTE“ La C.E.I.L. Piteşti „TOATE PIESELE DE SCHIMB REALIZATE ÎN ATELIERUL PROPRIU“ „SĂ PUI ÎN FIECARE ŞARJĂ ŞI CEVA DE SUFLETUL TĂU“ Cind am ajuns pe platforma oţe­­lăriei nr. 2, la unul dintre marile cup­toare Siemens-Mar­tin, „numărătoarea inversă“ premer­gătoare „lansării“ fiecărei noi şarje se apropia de sfir­­şit. Comenzi scur­te şi mişcări cal­culate însoţeau scurgerea ultime­lor minute ce ne despărţeau de ope­raţia de spargere a stihului. Totul se desfăşura cu pre­cizie matematică, după nişte reguli stricte, pe care fiecare le repetase pină acum de zeci de ori în activitatea sa. Nimic în plus. Şi totuşi emoţia şi încordarea îi stăpînea pe toţi oţelarii blocului, care se aflau strinşi în jurul, cuptorului 8. Aici, printre zecile de frunţi acoperite cu bro­boade de sudoare, l-am întîlnit, în mijlocul tu­turor, pe Eroul Muncii Socialiste, ŞTEFAN TRIPŞA, maistru principal în această oţelărie. Am încercat să mă apropii. Dar... chiar în acel moment mi- Dumitru Buf (Continuare !n pag. a 3-a) Unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Timiş au încheiat recoltatul orzului, pe întreaga suprafaţă de peste 38 000 ha cultivate în acest an. Recolta obţinută depăşeşte producţia planificată. La I.A.S. Giarmata, Gra­­baţ, Buziaş şi în altele s-au realizat producţii medii cuprinse între 4 300 şi 3 500 kg orz la ha. IN CLIŞEU : aspect de la recoltatul griului pe tarlalele I.A.S. Giarmata. Foto : C. DUMITRU De cîte sugestii are nevoie comerţul pentru a lărgi METODELE MODERNE DE SERVIRE? Concomitent cu sporirea fondului de­­mărfuri, reţeaua comercială a cu­noscut o apreciabilă îmbunătăţire. Dacă în 1967, comerţul dispunea de 55 789 de magazine, la începutul a­­cestui an numărul lor a ajuns la 64 000. Acţiunea pentru lărgirea şi modernizarea reţelei comerciale se află într-un proces ascendent. Supra­faţa ce va fi construită în acest cin­cinal este de 2,5 ori mai mare decit cea realizată în anii 1961 — 1965. Totuşi organizatorii comerţului se plâng că nu avem încă suficiente spaţii comerciale, că reţeaua e mult prea mică, că numărul vînzătorilor e insuficient. Toate acestea ar împiedi­ca — după părerea lor — desfăşura­rea unui comerţ prompt şi civilizat. Oare aşa să fie ? Să derulăm mai întii citeva secvenţe din activitatea cotidiană a unei gospodine, activita­te depusă pentru aprovizionarea cu produsele strict necesare consumului. • Pentru un litru de lapte păşeşti pragul unui magazin de produse lac­tate, sau stai la rind în faţa unei­ tonete, a unui magazin alimentar. Cit timp? Uneori 5 minute, alteori mai mult. Există acolo un vînzător care vinde numai lapte. • Iţi trebuie piine. Porneşti deci la alt magazin, unde la fel stai la rind. • Ai nevoie de carne. Aici e şi mai complicat. Fiindcă măcelarul de abia îşi tranşează carnea, iar rindul se tot îngroaşă. • Dulciuri? Alt raion sau alt ma­gazin specializat. • Din sala cu autoservire a maga­zinului nu-ţi poţi cumpăra decit u­­lei, zahăr, conserve, făină şi alte ci­teva produse. Cîteodată se mai î­ntîm­­plă să nu găseşti ce cauţi. De exem­plu, roşii in bulion, cu toate că la acest produs a existat şi o suprapro­ducţie. Iată aşadar nu­ cite magazine tre­buie să colindăm, cît timp trebuie să pierdem pentru a ne aproviziona cu alimente­ necesare bucătăriei zilnice. Chiar dacă vinzarea, să zicem, ar merge strună, numai drumul de la o unitate la alta, de la un raion la altul, numai timpul afectat pentru cîntărire, ambalare şi pla­tă ar însem­­b­a peste o oră. E mult! Mult prea mult. Se poate totuşi simplifica vinzarea şi reduce timpul afectat cumpărătu­rilor? Fără îndoială că da. Pentru aceasta e necesară o altă orientare in comerţul alimentar, introducerea pe scară largă a unor metode mai rapide de vînzare. In primul rind, cumpărătorul ar trebui să găsească într-un ma­gazin toate produsele alimentare de care are nevoie, de la zarzavaturi, fructe, pii­ne, dulciuri, came, conser­ve si pină la obiectele strict necesare gospodăriei. Nu numai să le găseas­că, dar să se și autoservească. In fe­lul acesta în numai citeva minute ar putea să-şi umple cu virf căruciorul Dumitru Negoiţă (Continuare In pag. a 4-a) . Iţi trebuie zarzavaturi, gazin, altă aşteptare. Alt ma­ DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAȚIONALA A P. C. R. 7 7 9 CALFĂ CIA AIA! SCURTĂ ÎNTRE CUVÍNT ŞI FAPTĂ ! Ziua de lucru a filatoarei ELVIRA NEDELCU începe, obişnuit, in labora­torul întreprinde­rii. Acolo, la dina­­mometrul electro­nic, la aparatele acelea sensibile de cîntărit şi măsurat cu ajutorul cărora determină rezisten­ţa, fineţea, calita­tea şi numărul me­tric al firelor. A­­colo începe. Dar, cînd şi unde se termină ziua sa de muncă, e mai greu de spus. A­­genda ei de preşe­dintă a comitetu­lui sindicatului, de secretară a Consiliului orăşenesc al sindicatelor, de membră a Consiliului Central al U.G.S.R. şi de membră a Comitetului judeţean de partid este mereu plină de probleme, însemnări, nume de oameni şi date despre aceştia. A­r fi primul rind caut să mă achit de obligaţiile profesionale. Timpul liber îl afectez sarcinilor ob­şteşti. Calitatea produselor noastre, marca şi pres­ Mihai Ţînţar coresp. ziarului „MUNCA* (Continuare in pag. a 3-a) Noua vocaţie a Vasluiului Privit din depărtare, Vasluiul iţi pare dominat de siluetele me­talice ale macaralelor ale căror bra­ţe ridică neobosite spre înălţimea schelelor betonul, fierul şi cărămida, elemente fundamentale din care se întrupează un nou oraş. Da, un nou oraş, pentru că, practic, vechile clă­diri ale unui tîrg prăfuit, ridicate cindva in pripă de comercianţi dor­nici de ciştiguri uşoare, au dispărut sub lamele nivelatoare ale buldoze­relor. In locul lor se înalţă un maiestuos ansamblu arhitectural care va stirni, atunci cind va fi gata, admiraţia vizitatorilor acestui oraş moldovean. De la o zi la alta, centrul civic al oraşului se conturează tot mai mult. El este dominat de construcţia im­punătoare a Palatului administra­tiv, o inspirată combinaţie între sti­lul clasic şi cel modern, al cărui foişor cu vitralii multicolore consti­tuie un încîntător punct de atrac­ţie. In dreapta şi în stingă palatu­lui, formînd un careu cu laturile inegale, trei edificii cu o linie dis­tinsă completează armonios ansam­blul viitoarei pieţe centrale. Sînt clădirile Casei de cultură a sindi­catelor, Poştei şi a Hotelului turis­tic, care sunt date in folosinţă. Pe latura estică, piaţa va fi flancată de un şir de blocuri-turn. Dar nu numai în partea centrală a oraşului se construieşte. Pădurea macaralelor-turn şi a schelelor, for­fota neîntreruptă a basculantelor, mirosul betonului şi al varului încă umed, le întilneşti pretutindeni. Prospeţimea emană din noile edifi­cii ale policlinicii şi spitalului, din clădrea recent inaugurată a tipo­grafiei, din numeroase şcoli şi că­mine, din cele peste 1 000 de apar­tamente ce s-au înălţat numai in ultimul an, dar, mai ales, din noile obiective industriale. Acestea, gru­pate in citeva zone periferice, con­stituie factorul care a accelerat schimbarea din temelii a vieţii şi existenţei întregului oraş. Rod al politicii înţelepte a parti­dului nostru de dezvoltare armoni­oasă a tuturor judeţelor ţării, in­dustria oraşului Vaslui işi croieşte, de la un an la altul, un drum tot mai larg. La fabricile de confecţii si de mobilă, construite in cincina­lul trecut, se vor adăuga, in actua­lul cincinal, o fabrică de ventila­toare, o filatură de bumbac, o fabrică de materiale izolatoa­re, o fabrică de radiatoare, o uzină de construcţii metalice, o fabrica de produse cerami­ce, o fabrică de utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară, o fabrică de prelucrare a boa­belor de soia, secţii de produc­ţie pentru vermut şi coniac etc. Aproape jumătate din aceste impor­tante obiective economice se află deja in construcţie, la unele efectu­­îndu-se probele tehnologice. Majo­ritatea lor vor avea un nivel de do­tare tehnică foarte ridicat. Filatura de bumbac, ca să dăm un singur exemplu, va fi, la data intrării in funcţiune, cea mai modernă unita­te de acest profil din ţară. In a doua jumătate a acestui an, vor fi produse pentru prima dată la Vaslui fire de bumbac şi cărămidă Ion Filip coresp. ziarului „MUNCA* (Continuare In pag. a 5-a/ Excelenţei Sale, Domnul RICHARD M. NIXON Preşedintele Statelor Unite ale Americii CASA ALBA, WASHINGTON, D. C. Cu prilejul Zilei Independenţei Statelor Unite ale Americii, vă adresez, din partea mea, a Consiliului de Stat şi a poporului român, sincere felicitări şi cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului american, îmi exprim, cu această ocazie, încrederea că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta în continuare în folosul popoarelor român şi american, al păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU

Next