Munca, august 1972 (Anul 28, nr. 7685-7710)

1972-08-01 / nr. 7685

Marea întrecere muncitorească în cinstea zilei de 23 August CONTRIBUŢIE SPORITA DIN PARTEA SINDICATELOR LA REALIZAREA PROGRAMULUI ELABORAT DE PARTID LA UZINA „AUTOBUZUL“ Perfecţionarea organizării producţiei la nivelul cerinţelor stabilite de Conferinţa Naţionala a partidului DECEMBRIE In Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, la Conferinţa Naţională din iulie a.c. se arată: „Realizarea unei producti­vităţi superioare necesită nu intensi­ficarea efortului fizic, ci a muncii de concepţie, în vederea extinderii per­fecţionării organizării producţiei, ex­tinderii mecanizării şi automatizării, aplicării proceselor tehnologice mo­derne". Indicaţiile date de conducerea par­tidului în ce priveşte perfecţionarea organizării şi desfăşurării proceselor de producţie îşi găsesc materializa­rea şi în realizările obţinute în a­­ceastă direcţie de colectivul de mun­că al Uzinei „Autobuzul“ din Bucu­reşti. Aici, prin grija compartimen­tului creat in acest scop, au fost puse în aplicare 34 de studii de or­ganizare în 1971 şi 10 în semestrul I 1972. Eficienţa studiilor de perfec­ţionare a organizării producţiei s-a concretizat în depăşirea productivi­tăţii planificate cu 12,6 la sută în a­­­­nul trecut. In semestrul I a.c. reali­zările sînt cu 13 la sută mai mari decit in anul 1971 pe această bază ur­­mînd a se realiza sporul de produc­ţie planificat. Discuţiile cu tovarăşul Traian Bo­­beanu, inginer-şef al uzinei au evi­denţiat preocuparea colectivului pen­­tru organizarea procesului de produc­ţie pe linii tehnologice specializate şi mecanizarea transportului interopera­­ţional. In secţia de prelucrări meca­nice, de exemplu, productivitatea muncii era scăzută datorită prelu­crării dispersate a reperelor şi sub­­ansamblelor, a fluxurilor încrucişate, a transportului interoperaţional exe­cutat mainual cu multiple manipu­lări de încărcare, aşteptare, descăr­care etc. Comitetul oamenilor muncii şi co­mitetul sindicatului analizind posibi­litatea de înlăturare a deficienţelor, au hotărît ca un colectiv de specia­lişti din comisia inginerilor şi tehni­cienilor să elaboreze un studiu de organizare superioară a acestor acti­vităţi, ţinînd seama de faptul că sec­ţia urma să fie amplasată într-o hală nouă. După Îndelungate analize, din mai multe soluţii, a fost a­­leasă cea concretizată In studiul In­titulat: „Organizarea tehnologică a secţiei pe linii specializate de fa­bricaţie şi mecanizarea transportului interoperaţional". In secţie au fost organizate 5 linii tehnologice de pre­lucrare. Transportul interoperaţional este asigurat acum cu ajutorul unor lanţuri transportoare; intre liniile tehnologice transportul reperelor şi subansamblelor se face cointeinerizat cu ajutorul electrostivuitoarelor. Noua formă de organizare pusă in aplicare incepind cu luna mai a acestui an. asigură creşterea produc­tivităţii muncii cu 35 — 40 la sută faţă de vechea situaţie; au fost eli­beraţi pentru alte activităţi munci­tori de deservire ale căror salarii se ridică la peste­­ 700 000 lei anual. Decizia adoptată s-a dovedit a avea eficienţă maximă. Comitetul sindicatului a militat pentru forme perfecţionate de orga­nizare tehnologică care să uşureze sau să înlăture chiar — acolo unde era posibil — efortul fizic. Comisia inginerilor şi tehnicienilor supunînd unei analize critice execuţia ca­roseriilor după principiul „monta­jului liber“ generator de eforturi fizice mari, aglomerări pe pos­turile de lucru, neritmicitate etc, a propus înlocuirea sistemului. Un colectiv de specialişti­­ a elaborat studiul privind trecerea la execuţia pe principiul benzii rulante cu tact reglementat a caroseriilor de autoutilitare. O dată cu trecerea exe­cuţiei pe bandă rulantă, cu posturi stabile pentru muncitori — produsele fiind cele ce se deplasează — cu echipament tehnologic specific ope­raţiilor pentru fiecare post de lucru, a fost perfecţionată şi tehnologia; s-a renunţat la sudura cu arc electric fiind extinsă sudura prin rezistenţă. In perioada care a trecut de la a­­doptarea noului sistem de organiza­re, ritmul de execuţie al acestui produs a atins circa 30 de caroserii în medie pe zi, faţă de 15 — 18 in trecut, pe aceeaşi suprafaţă de pro­ducţie. Lucrul pe bandă a fost ex­tins şi la secţia montaj final auto­buze şi autoutilitare. Automatizarea procesului tehnolo­gic de pregătire a suprafeţelor şi de protecţie anticorosivă prin grunduire şi vopsire a pieselor detaşate — ne spunea tovarăşul inginer Gheorghe Pîciu, şeful serviciului de organiza­re a producţiei — a constituit, de asemenea, o lucrare de anvergură în domeniul perfecţionării organizării producţiei. Studiul elaborat, s-a con­cretizat într-o instalaţie automată de vopsire a pieselor detaşate prin procedeul de imensare şi stropire. Pusă în funcţiune la începutul lunii iunie a.c., instalaţia asigură o cali­tate superioară procesului de vopsi­re, ritmicitatea planificată şi înlocu­ieşte munca a circa 15 vopsitori. Comitetul sindicatului a sprijinit şi sprijină in continuare comitetul oamenilor muncii ,pentru organizarea mai bună a locurilor de muncă, pen­tru întărirea spiritului de ordine şi disciplină. In luna iunie comitetul sindicatului a organizat o dezbatere Dr. Ioan Bunea (Continuar« In pag. a 3-a) și a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Succese ale minerilor Minerii de pe întreg cuprinsul ţării intampină sărbătoarea Eliberării, a 25-a Aniversare a Republicii şi Ziua minerilor cu importante realizări in producţie. • Minerii de la Leşu Ursului au înscris in bilanţul Întrecerii socialis­te depăşiri de producţie atingind 20 milioane lei. In prezent ei depun eforturi pentru Îmbunătăţirea tehnologiilor de lucru, astfel ca pînă la sfirşitul anului, peste 50 la sută din panourile aflate în exploatare să-şi modifice tehnologiile de lucru. In­ locul metodei ascendente, cu rambleu în vatră, de pildă, se introduce tehnologia de extracţie cu surparea ta­vanului, procedeu care creează o mai mare siguranţă în exploatare şi uşurează efortul fizic al muncitorilor. • Exploatările miniere Mahmudia şi Altin-Tepe, din Judeţul Tul­cea, au îndeplinit înainte de termen plănut pe primele 7 kmi ale anului. Mi­nerii de la Mahmudia au dat peste sarcinile la zi 56 000 tone calcar. • Constructorii minieri au racordat la circuitul productiv numeroase obi­ective şi instalaţii importante pentru dezvoltarea exploatărilor Văii Ji­ului. Astfel, la Petrila­­a fost instalat, cu o lună mai devreme, un pod ru­lant intr-un mare depozit de materiale şi a fost pusă in funcţiune o nouă linie de funicular pentru transportul sterilului.­­ La exploatarea minieră Baia de Arieş a Început aplicarea metodei de extracţie a minereului în subetaje. Dintr-un calcul estimativ reiese că numai prin folosirea acestei metode randamentul de extracţie va spori cu 40 la sută şi se reduce consumul de lemn cu 70 la sută.­­ Prin soluţiile tehnice propuse şi aplicate în producţie, de la începutul actualului cincinal şi pînă acum, inovatorii de la Exploatarea minieră Săsar — Baia Mare au adus o economie de aproape 1,5 milioane lei.­­ La exploatarea minieră Bălan se întreprind largi acţiuni pentru îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor. Numai în acest an au fost alocate în acest scop peste 50 milioane lei. Pe această bază va fi electrificată mina „Antoniu-nord“, se vor îmbunătăţi sistemele de ae­­raj din cadrul minelor 1 şi 2 şi vor fi efectuate lucrări de protecţie a muncii şi pentru îmbunătăţirea transportului în subteran. In oraşul Bălan au fost puse la dispoziţia minerilor 270 de apartamen­te, iar alte 200 se află în construcţie.­­ Intensificîndu-şi eforturile în vederea sporirii eficienţei economice a investiţiilor, minierii de la Exploatarea Cavnic, care efectuează lucrări pentru adîncirea puţului central, au terminat săpăturile cu peste două luni înainte de termen. Promisiunea unui tinăr colectiv Nu de mult în struc­tura economică a ju­deţului Maramureş şi-a făcut loc o nouă între­prindere, Filatura de bumbac din Baia Ma­re. Luna iulie a fost prima lună de produc­ţie care s-a soldat cu un succes important al tinărului colectiv de muncă din această u­­nitate. Spre cinstea muncitorilor şi specia­liştilor textilişti în a­­ceastă perioadă au fost depăşite o serie de greutăţi inerente în­ceputului. Realizările lunii au constituit însă succese de seamă. Ast­fel, Filatura de bum­bac băimăreană a ob­ţinut o cantitate su­plimentară de patru tone de fire. Exceptînd perioada rodajului teh­nologic firele realizate sunt de calitate supe­rioară. (CORNEL AR­DELEAN, coresp. zia­rului „MUNCA“) Proletari din toate ţările, unifica ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV, nr. 7685 Marţi 1 august 1972 4 pagini 30 bani Prind viaţă hotărârile Conferinţei Naţionale a partidului MAJORAREA SALARIILOR MINIME TARIFARE 1160000 salariaţi vor beneficia de această majorare începând de la 1 septembrie 1972. 3390000000 lei alocaţi suplimentar anual de la bugetul statului. Ca urmare a celor hotărîte de Conferinţa Na­ţională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea salariilor, Consiliul de Miniştri a adoptat o hotărîre în care se prevăd următoa­rele : 1.­­ Cu începere de la 1 septembrie 1972, sa­lariul tarifar minim se stabileşte la 1000 lei lu­nar, cu o creştere de 25 la sută faţă de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare între 801 şi 1 000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferenţiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creşteri mai ridicate pentru per­sonalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2.­­ Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1 000 — 1180 lei, urmînd ca majorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal precum şi pentru restul salariaţilor să se facă, pentru prima etapă din cincinal, în anul 1973. 3. In scopul aplicării prevederilor acestei ho­tărî­ri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie —- 31 decembrie 1972, un fond de salarii supli­mentar de 1130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond suplimentar de 3 390 milioane lei. 4. Salariaţii care, ca urmare a majorării sau corectării salariilor tarifare, vor avea salarii tari­fare ce vor depăşi plafonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gratuit, vor bene­ficia în continuare de acest drept, în condiţiile stabilite anterior aplicării acestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinţi, pentru acordarea burselor în învăţămîn­­tul de cultură generală şi de artă, precum şi din institutele pedagogice de învăţători şi educa­toare, şi de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acor­darea burselor în învăţământul superior. ★ Majorarea salariului tarifar minim pe econo­mie şi creşterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului şi statului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi culturale ale populaţiei. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii, la realizarea şi de­păşirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din 19-21 iulie 1972 cu privire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal, la creșterea ritmului de dez­voltare economico-socială a Republicii Socialiste România. INTILNIREA PRIETENEASCĂ A CONDUCĂTORILOR UNOR PARTIDE COMUNISTE SI MUNCITOREŞTI î 9 La 31 Iulie 1972 in Crimeea a avut loc o Intîlnire a conducători­lor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările socialiste aflaţi într-o scurtă vacanţă in Uniunea Sovietică. La intilnire au partici­pat : T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulga­ria, G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedejibal, prim-secre­tar al C.C. al P.P.R.M., președin­tele Consiliului de Miniştri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-se­cretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. X. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., pre­şedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întilnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii pri­vind desfăşurarea construcţiei so­cialiste şi comuniste şi dezvolta­rea continuă a colaborării multila­terale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaţionale actuale. Intîlnirea conducătorilor partide­lor comuniste şi muncitoreşti s-a caracterizat printr-o deplină în­ţelegere reciprocă şi unitate de ve­deri in toate problemele discutate şi s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. La intilnire au participat : K.F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A.A. Gromîko, K.V. Ru­­sakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blatov, activist cu funcţie de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.MU.P., M. Balev, mem­bru al C.C. al P.C. Bulgar. Con­stantin Mitea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comisiei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la intil­nire. coresp. voluntar Gheorghe Ţundru, Adolf Pieckny, Teodor Colma şi Francisc Dinca sunt numai ciţiva dintre muncitorii lăcătuşi din secţia montaj a Uzinei constructoare de maşini — Reşiţa, care obţin zilnic importante de­păşiri de normă, situîndu-se astfel printre evidenţiaţii în întrecerea socialistă. In clişeu : cei patru muncitori surprinși într-un moment de muncă. Foto: IOAN CARDOȘ întrevedere între tovarăşul Cornel Burtică şi tovarăşul Rodrigo Rojas Andrade Tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., a avut o în­trevedere, luni 31 iulie, cu Rodrigo Rojas Andrade, membru supleant al Comisiei Politice a P.C. din Chile, directorul ziarului „El Siglo“, orga­nul central al partidului, care se află în vizită in ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfășurat într-o at­mosferă­­de caldă prietenie. Vizita in ţara noastră a unei delegaţii a Comisiilor muncitoreşti din Spania La invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R. ne-a vizitat ţara o delega­ţie a Comisiilor muncitoreşti din Spa­nia. Delegaţia care a fost primită şi a avut discuţii cu tovarăşul Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., a vizitat uzina „Electro­magnetica“ din Bucureşti, precum şi obiective social-culturale şi turistice din Capitală şi din alte localităţi ale ţării, s-a întîlnit cu muncitori şi acti­vişti sindicali. Cu prilejul convorbirilor avute, membrii delegaţiei au prezentat acti­vitatea Comisiilor muncitoreşti şi contribuţia adusă de ele la luptele greviste desfăşurate de clasa munci­toare spaniolă împotriva exploatării capitaliste şi a represiunilor, pentru revendicări economice şi sociale, li­bertăţi sindicale şi democratice. In acelaşi timp, oaspeţii au fost in­formaţi despre preocupările actuale ale oamenilor muncii şi sindicatelor din ţara noastră­ pentru realizarea sarcinilor stabilite de Conferinţa Na­ţională a Partidului Comunist Român, pentru dezvoltarea economico-socială a României. A fost exprimată solida­ritatea clasei muncitoare, a sindicate­lor, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră cu lupta dusă de munci­torii din Spania pentru o viaţă mai bună, drepturi şi libertăţi democrati­ce, pentru pace şi progres social..

Next