Munca, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7711-7736)

1972-09-01 / nr. 7711

ÎN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Creşterea productivităţii muncii - izvorul inepuizabil a! succeselor Ne stăruie, proaspătă, in minte preţioasa indicaţie rostită la tribuna înaltului forum al comuniştilor — Conferinţa Naţională a partidului — de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: „Un imperativ major al progresului este creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. In anul 1973 trebuie să se asigure în industria re­publicană o productivitate a muncii pe salariat cu cel puţin 9 la sută mai mare decit în 1972. Realizarea unei productivităţi superioare nece­sită nu intensificarea efortului fizic, ci a muncii de concepţie, in vede­rea extinderii mecanizării şi auto­matizării, aplicării proceselor tehno­logice moderne". Pornind de la aceste consideren­te, comitetul oamenilor muncii de la Fabrica de confecţii din Rimnicu Sărat a elaborat şi a aplicat, cu sprijinul comitetului sindicatului,­­ o serie de măsuri tehnico-organizatorice capabile să îmbunătăţească substan­ţial tehnologiile actuale şi procesele de fabricaţie. În acest context se în­scrie sporirea gradului de exploatare a utilajelor din sectorul de finisaj con­fecţii, reorganizarea secţiei de croit, prin amplasarea mai judicioasă a maşinilor, folosirea raţională a lă­ţimii baloturilor de stofă. Incepind din sala de croit şi pînă în sectorul de finisaj, se află în curs de desfă­şurare acţiunea de reducere a faze­lor de operaţii inutile şi de introdu­cere a unor dispozitive realizate prin autodotare. Avem, de asemenea, in vedere mecanizarea completă a o­­peraţiunilor, care, în momentul de faţă, se mai execută manual. Apli­carea riguroasă a acestor măsuri va facilita realizarea in următorii trei ani a unui ritm mediu anual de creş­tere a productivităţii muncii de 15,4 la sută faţă de 12,5 la sută cit a fost planificat iniţial. Atenţia comitetului oamenilor mun­cii şi a comitetului sindicatului din fabrica noastră este axată, totodată, pe folosirea intensivă a spaţiilor in­dustriale. Pe baza studiului elaborat recent, s-a ajuns la concluzia că spaţiul productiv poate fi sporit cu 13 la sută in urma restringerii unor activităţi administrative. Montind pe aceste spaţii maşini şi utilaje noi de înaltă tehnicitate vom obţine peste plan o producţie marfă în valoare de 14 milioane lei şi un spor la in­dicatorul productivitatea muncii de 5-6 procente faţă de nivelul existent. Tot în scopul obţinerii unei pro­ductivităţi superioare am situat în centrul preocupărilor noastre ridica­rea calificării muncitorilor. In pre­zent urmează cursurile de îmbogăţi­re a cunoştinţelor profesionale pes­ ing. Mircea Manole directorul Fabricii de confecţii din Rimnicu Sirat (Continuare In pag. a 3-a) NOI SUCCESE IN ÎNTRECEREA PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI SI A ANGAJAMENTELOR UN PLUS LA PRODUCŢIA GLOBALĂ DE 50 MILIOANE LEI Eforturile depuse de colecti­vele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile industriale sătmărene, pentru îndeplinirea angajamentelor a­­sumate şi scurtarea termenelor cincinalului s-au concretizat in rezultate fructuoase. In perioa­da parcursă de la începutul anului şi pînă acum s-a obţi­nut un plus la producţia glo­bală evaluat la aproape 50 mi­lioane lei. Grăitoare sunt rezul­tatele Fabricii de confecţii „Mondiala", care se situează de multă vreme printre Întreprin­derile fruntaşe in întrecerea socialistă. La finele lunii au­gust această unitate a depăşit planul producţiei globale indus­triale cu circa 25 milioane lei, realizindu-şi aproape în între­gime angajamentul pe acest an. Pe baza rezultatelor obţinute, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al fabricii sătmă­rene şi-a luat noi angajamente. Printre ele se înscrie şi acela de a rezolva fiecare comandă în maximum 10 z­ile de la in­cluderea ei în fabricaţie, ceea ce va accelera procesul de ro­taţie a mijloacelor circulante şi va facilita acumularea de be­neficiu, în rîndul fruntaşilor se în­scriu, de asemenea, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, fabrica de maşini casnice emailate „23 August" şi uzina „Unio". Pe judeţ sporul de producţie realizat pînă acum se concretizează în 1 900 metri cubi cherestea de fag, mobilă in valoare de 4,2 milioane lei, peste 60 000 metri pătraţi ţesă­turi, peste 1 000 maşini de gătit cu gaze, 615 tone ulei, mai bine de 22 000 hectolitri lapte şi altele. După cum se poate remar­ca și din imaginea alăturată, noul Ploiești industrial este dublat de urbanistica moder­nă, demnă de harnicii săi lo­cuitori. La uzina „Hidromecanica“ Braşov OŢEL ALIAT ÎN CONTUL LUNII OCTOMBRIE Harnicii oţelari de la uzina „Hidromecanica“ din Braşov au în­cheiat luna august realizînd 60 tone oţel aliat în plus faţă de pre­vederile planului. Cu aceasta, cantitatea de oţel aliat, dată peste plan de la începutul anului şi pînă acum, se ridică la 420 tone. In prezent se toarnă aici oţel aliat în contul lunii octombrie. Cifrele înscrise în graficele de producţie situează pe primul loc în cadrul întrecerii echipa de oţelari condusă de Domokos Arpad, urmată in ordine de cele conduse de prim-topitorii Ioan Konsze şi Mihai Csere. La baza succesului au stat măsurile luate pentru în­cărcarea mai rapidă şi completă a cuptoarelor, reducerea timpului de pregătire a cuptoarelor, efectuarea unor intervenţii şi reparaţii prompte, repartizarea de sarcini concrete pe oameni, asigurarea fiecărui loc de muncă cu materialele necesare etc. Aplicarea aces­tor măsuri a determinat utilizarea deplină a capacităţilor produc­tive şi a timpului de lucru şi, implicit, mărirea numărului de şarje elaborate în fiecare schimb. (ILIE MIHALEA, coresp. ziarului „MUNCA“). Proletari din toate tárile, unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7711 Vineri 1 septembrie 1972 6 pagini 30 bani LUCRĂRI DE MICĂ MECANIZARE CU EFICIENŢĂ RIDICATĂ In cele 8 luni care au trecut din acest an, întreprinderile in­dustriale din judeţul Timiş au realizat, cu ajutorul creditelor de mică mecanizare, peste 420 de lucrări a căror eficienţă a­­nuală depăşeşte suma de 50 milioane lei. Toate aceste lu­crări au ca obiectiv principal creşterea productivităţii muncii, eliminarea operaţiilor grele şi cu volum mare de muncă fi­zică, sporirea capacităţilor de producţie şi perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie. Cele mai multe lucrări de mică mecanizare — 25 — au fost executate în unităţile Regiona­lei de căi ferate — Timişoara, la Combinatul de industrie lo­cală, Uzina mecanică, între­prinderea „Electrobanat“ şi în­treprinderea de­ reţele electrice Timişoara.. .Numai noua lucrări de mică mecanizare ,un curs de execuţie la Uzina mecanică Ti­mişoara — un pod rulant elec­tric în atelierul de montaj şi un dispozitiv de montat anve­lope — au o eficienţă econo­mică anuală de aproape 500 000 lei. (ION NITU, coresp. ziaru­lui „MUNCA“). Contracte economice onorate în a­vans Oamenii muncii din indus­tria judeţului Sălaj produc şi livrează beneficiarilor interni şi externi prefabricate de be­ton, mobilă, fire de bumbac, carne şi unt în contul contrac­telor economice al căror ter­men de livrare este 15 septem­brie a.c. De menţionat că­­ odată cu avansul de 15 zile înregistrat în ceea ce priveşte onorarea obligaţiilor contractuale de producţie către beneficiari, muncitorii, inginerii şi tehni­cienii sălăjeni au realizat pînă la finele lunii august o pro­ducţie marfă suplimentară in valoare de peste 30 milioane lei, ceea ce echivalează cu peste 90 la sută din angaja­mentul anual asumat în între­cerea socialistă ce se desfăşoa­ră in cinstea celei de a XXV-a aniversări a Republicii. In rîndul unităţilor fruntaşe, care şi-au îndeplinit exemplar sarcinile de plan şi angajamen­tele pe 8 luni, se numără Fila­tura de bumbac Zalău, Fabrica de unt Şimleu şi întreprinderea de industrie locală „Steaua Ro­şie" — Zalău. (CONSTANTIN SERAC, coresp. ziarului „MUNCA") Vi le prezentăm pe munci­toarele Maria Pană şi Maria Stănică, din secţia preparate a fabricii de stofă „Argeşana“ din Piteşti, fruntaşe în între­cerea socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va face o vizită oficială în Belgia La invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii­ Socialiste România, Nicolae Ceauşescu,­ împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24-26 octombrie 1972. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu » » a primit pe ambasadorul U.R. S. S. Joi, 31 august a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a pri­mit pe V. I. Drozdenko, ambasado­rul extraordinar şi plenipotențiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire tovărăşească. Salariaţii sosiţi la odihnă pe litoral, cu bilete procurate prin sindicate, trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi turiştii veniţi prin O. RI. T. Congresul U.G.S.R. a cerut sin­dicatelor să se îngrijească, îm­preună cu organizaţiile de tu­rism, de repartizarea mai echitabilă a locurilor în staţiunile balneo-cli­­materice, astfel ca an de an, şi în toate sezoanele, un număr tot mai mare de muncitori, alţi salariaţi şi familiile acestora să beneficieze din plin de condiţiile create de statul nostru pentru odihnă şi tratament. Rezultatele obţinute pînă in pre­zent sunt evidente. Anul acesta, ca să luăm numai un singur exem­plu, numărul celor trimişi prin sin­dicate la odihnă şi tratament in staţiunile de pe litoral a crescut cu 46 la sută faţă de anul trecut. E foar­te bine ! La repartizarea aces­tor bilete s-au avut în vedere meritele profesionale ale salariaţi­lor, acordîndu-se prioritate fruntaşi­lor şi evidenţiaţilor în întrecerea so­cialistă, celor care lucrează in con­diţii de muncă deosebite, muncitori­lor cu vechime îndelungată în pro­ducţie, celor care desfăşoară o sus­ţinută activitate obştească, precum şi salariaţilor cu mai mulţi copii. Biletul de odihnă şi tratament emis de sindicate constituie pe de o parte o recompensă, iar pe de alta, un mijloc important de prevenire a îmbolnăvirilor, de întărire a sănătă­ţii şi refacere a capacităţii de mun­că. Nu este cu nimic justi­ficat regimul diferit la ca­zare şi alimentaţie Salariaţii trimişi prin sindicate la odihnă sau tratament au o serie de avantaje, în primul rind avantajele materiale. Ei plătesc numai o cotă parte din preţul biletului, în func­ţie de salariu, restul, pînă la costul integral al biletului, find supor­tat din bugetul de asigurări sociale. După un calcul global reiese că nu­mai 30 la sută din costul total al biletelor este suportat de salariați, iar 70 la sută este suportat din buge­tul asigurărilor sociale de stat. Să dăm un exemplu. Victoria Cociu, lucrătoa­re la O.C.L. Textila Brașov, pe care am întilnit-o zilele trecute pe litoral, are un salariu de 1 000 de lei. Pen­tru cele 12 zile petrecute în luna august la mare, deci în vîrf de se­zon, a plătit suma de 242 lei. Avînd in vedere că preţul integral al bi­letului este de 750 de lei, înseamnă că restul de 508 lei a fost achitat din fondurile de asigurări sociale. Spre a nu se face nici un fel de confuzie, subliniem că întreprinde­rea de hoteluri şi restaurante, „Man­galia“, de care aparţine staţiunea Sa­turn, a încasat pentru sejurul a­­cestei muncitoare valoarea integrală a prestaţiilor, conform tarifelor în vi­goare. Mulţi însă nu cunosc acest lucru. Salariata amintită, nemulţumită de calitatea meniului­­ce i-a fost servit la restaurantul „Hora“, căuta să-şi scuze gazdele . „... cu două sute şi ceva de lei pe care i-am plătit, ce pretenţii să am !“ — spunea ea. Or, după cum am văzut şi după cum se ştie, întreprinderea n-a pierdut ni­mic. A încasat de la Victoria Cociu şi din bugetul de asigurări sociale al statului întreaga strmă cuvenită, la fel ca de la oricare alt turist venit pe litoral direct prin agenţiile O.N.T. Dar în materie de preţuri şi de servicii sunt de luat în discuţie şi unele inechităţi, unele măsuri discri­minatorii luate de întreprinderile de hoteluri şi restaurante, în defa­voarea celor veniţi la odihnă lu bilete procurate prin sindicate. Să exemplificăm. Ion Marin, miner din Valea Jiului, a venit pe litoral în luna mai. Avînd un salariu de peste 1 800 lei, el a plătit pentru biletul primit prin sindicat preţul integral. Adică aceeaşi sumă ca şi un con­sătean al lui, care a apelat la a­­genţia O.N.T. Sosiţi la Venus au fost repartizaţi în aceleaşi condiţii de cazare şi la acelaşi res­taurant. Pînă acum totul pare nor­mal. Numai că minerul Ion, Marin, şi toţi ceilalţi veniţi prin sindicate au fost serviţi cu o masă mult mai proastă, iar consăteanul său, ca şi toţi turiştii veniţi prin O.N.T., a beneficiat de meniuri mult mai bune şi mai consistente. Exact ca şi cînd o parte din clienţii unui magazin ar primi pentru un leu, un ou, iar altă parte, tot pentru un leu, două ouă. De ce oare ? Cum se explică a­­ceastă anomalie ? „Bine, bine, încerca să se las- Dumitru Negoiţă (Continuare in pag. a 4-a) A­ţi? Incepind de azi, intră în vigoare majorarea salariului tarifar minim • Ce înseamnă aceasta pentru întreprinderea dv. ?­­ Ce aduce în plus mărirea actuală a salariului in bugetul familiei dv. ? După cum s-a anunţat, înfăptuind indicaţiile Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a hotărit ca incepind de la 1 septembrie 1972, salariul lunar tarifar minim să crească de la 800 la 1 000 lei, salariile tarifare cuprinse între 801 şi 1 000 de lei fiind majorate in medie cu circa 13,2 la sută. Pentru finanţarea cheltuielilor implicate de aceste majorări de salarii, statul va acorda numai in cele patru luni care au mai rămas pina la sfirsitul acestui an un fond suplimentar de salarii in valoare de 1 300 000 000 lei. Ieri, în ajunul intrării în vigoare a acestei importante măsuri sociale, redactorii noștri au vizitat citeva întreprinderi din Braşov şi Bacău stind de vorbă cu muncitori, activişti ai sindicatelor, cadre de conducere din unităţile respective asupra semnificaţiilor majorării salariului tarifar minim in viaţa colectivelor de muncă, in familiile celor ce beneficiază de sporurile băneşti acordate. BRAŞOV La Fabrica de şuruburi, adresăm prima întrebare tovarăşului Serafim Iuga, preşedintele comitetului, sindi­catului : „ Pentru fabrica noastră majora­rea salariului tarifar minim înseam­nă­­, în primul rind, că peste 900 de tovarăşi de muncă vor beneficia de un salariu mai mare incepind cu luna septembrie. O parte — aproxi­mativ 400 — care aveau salariul in­tre 800 şi 1 000 lei vor ajunge toţi la salarii tarifare de 1 000 lei lunar, sau mai mari, iar alţii 500 — care au a­­cum salariile intre 1 000 şi 1 180 lei vor beneficia şi ei de unele majo­rări. Mai mult decit atît trebuie să spun că mulţi dintre aceştia, lucrînd în acord, vor beneficia, practic, de un cîştig mai mare decit majorarea propriu-zisă a salariului minim ta­rifar. Sporuri mai mari sau mai mici C. Fugaru (Continuat* In pag. a 5-a) BACĂU In secţiile fabricii de încălţămin­te „Partizanul“ Bacău sunt expuse afişe cu extrase din raportul tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa Naţională a partidului. Unele redau paragrafe cu privire la mărirea încă din această toamna a salariilor mici. Iată că această ho­tărâre a Conferinţei Naţionale se în­făptuieşte. De azi, salariaţii fabricii cunosc noile lor salarii. Ne-a fost uşor să solicităm păreri. „Muncito­rii din secţia noastră, ne spunea muncitoarea Elena Martin, din ate­lierul ştanţă, s-au bucurat de aceas­tă măsură luată de partidul şi sta­tul nostru. La mine creşterea este de la 4,40 lei pe oră la 5,05 lei pe oră, ceea ce echivalează cu un sa­lariu tarifar lunar de 1030 lei, cu p.eSte 130 de lei mai mult decit pri­meam pînă acum. „S-ar părea că Stela Fomino (Continuare In pag. a 5-a)

Next