Munca, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7711-7736)
1972-09-01 / nr. 7711
ÎN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Creşterea productivităţii muncii - izvorul inepuizabil a! succeselor Ne stăruie, proaspătă, in minte preţioasa indicaţie rostită la tribuna înaltului forum al comuniştilor — Conferinţa Naţională a partidului — de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU: „Un imperativ major al progresului este creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. In anul 1973 trebuie să se asigure în industria republicană o productivitate a muncii pe salariat cu cel puţin 9 la sută mai mare decit în 1972. Realizarea unei productivităţi superioare necesită nu intensificarea efortului fizic, ci a muncii de concepţie, in vederea extinderii mecanizării şi automatizării, aplicării proceselor tehnologice moderne". Pornind de la aceste considerente, comitetul oamenilor muncii de la Fabrica de confecţii din Rimnicu Sărat a elaborat şi a aplicat, cu sprijinul comitetului sindicatului, o serie de măsuri tehnico-organizatorice capabile să îmbunătăţească substanţial tehnologiile actuale şi procesele de fabricaţie. În acest context se înscrie sporirea gradului de exploatare a utilajelor din sectorul de finisaj confecţii, reorganizarea secţiei de croit, prin amplasarea mai judicioasă a maşinilor, folosirea raţională a lăţimii baloturilor de stofă. Incepind din sala de croit şi pînă în sectorul de finisaj, se află în curs de desfăşurare acţiunea de reducere a fazelor de operaţii inutile şi de introducere a unor dispozitive realizate prin autodotare. Avem, de asemenea, in vedere mecanizarea completă a operaţiunilor, care, în momentul de faţă, se mai execută manual. Aplicarea riguroasă a acestor măsuri va facilita realizarea in următorii trei ani a unui ritm mediu anual de creştere a productivităţii muncii de 15,4 la sută faţă de 12,5 la sută cit a fost planificat iniţial. Atenţia comitetului oamenilor muncii şi a comitetului sindicatului din fabrica noastră este axată, totodată, pe folosirea intensivă a spaţiilor industriale. Pe baza studiului elaborat recent, s-a ajuns la concluzia că spaţiul productiv poate fi sporit cu 13 la sută in urma restringerii unor activităţi administrative. Montind pe aceste spaţii maşini şi utilaje noi de înaltă tehnicitate vom obţine peste plan o producţie marfă în valoare de 14 milioane lei şi un spor la indicatorul productivitatea muncii de 5-6 procente faţă de nivelul existent. Tot în scopul obţinerii unei productivităţi superioare am situat în centrul preocupărilor noastre ridicarea calificării muncitorilor. In prezent urmează cursurile de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale pes ing. Mircea Manole directorul Fabricii de confecţii din Rimnicu Sirat (Continuare In pag. a 3-a) NOI SUCCESE IN ÎNTRECEREA PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI SI A ANGAJAMENTELOR UN PLUS LA PRODUCŢIA GLOBALĂ DE 50 MILIOANE LEI Eforturile depuse de colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile industriale sătmărene, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate şi scurtarea termenelor cincinalului s-au concretizat in rezultate fructuoase. In perioada parcursă de la începutul anului şi pînă acum s-a obţinut un plus la producţia globală evaluat la aproape 50 milioane lei. Grăitoare sunt rezultatele Fabricii de confecţii „Mondiala", care se situează de multă vreme printre Întreprinderile fruntaşe in întrecerea socialistă. La finele lunii august această unitate a depăşit planul producţiei globale industriale cu circa 25 milioane lei, realizindu-şi aproape în întregime angajamentul pe acest an. Pe baza rezultatelor obţinute, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al fabricii sătmărene şi-a luat noi angajamente. Printre ele se înscrie şi acela de a rezolva fiecare comandă în maximum 10 zile de la includerea ei în fabricaţie, ceea ce va accelera procesul de rotaţie a mijloacelor circulante şi va facilita acumularea de beneficiu, în rîndul fruntaşilor se înscriu, de asemenea, Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, fabrica de maşini casnice emailate „23 August" şi uzina „Unio". Pe judeţ sporul de producţie realizat pînă acum se concretizează în 1 900 metri cubi cherestea de fag, mobilă in valoare de 4,2 milioane lei, peste 60 000 metri pătraţi ţesături, peste 1 000 maşini de gătit cu gaze, 615 tone ulei, mai bine de 22 000 hectolitri lapte şi altele. După cum se poate remarca și din imaginea alăturată, noul Ploiești industrial este dublat de urbanistica modernă, demnă de harnicii săi locuitori. La uzina „Hidromecanica“ Braşov OŢEL ALIAT ÎN CONTUL LUNII OCTOMBRIE Harnicii oţelari de la uzina „Hidromecanica“ din Braşov au încheiat luna august realizînd 60 tone oţel aliat în plus faţă de prevederile planului. Cu aceasta, cantitatea de oţel aliat, dată peste plan de la începutul anului şi pînă acum, se ridică la 420 tone. In prezent se toarnă aici oţel aliat în contul lunii octombrie. Cifrele înscrise în graficele de producţie situează pe primul loc în cadrul întrecerii echipa de oţelari condusă de Domokos Arpad, urmată in ordine de cele conduse de prim-topitorii Ioan Konsze şi Mihai Csere. La baza succesului au stat măsurile luate pentru încărcarea mai rapidă şi completă a cuptoarelor, reducerea timpului de pregătire a cuptoarelor, efectuarea unor intervenţii şi reparaţii prompte, repartizarea de sarcini concrete pe oameni, asigurarea fiecărui loc de muncă cu materialele necesare etc. Aplicarea acestor măsuri a determinat utilizarea deplină a capacităţilor productive şi a timpului de lucru şi, implicit, mărirea numărului de şarje elaborate în fiecare schimb. (ILIE MIHALEA, coresp. ziarului „MUNCA“). Proletari din toate tárile, unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7711 Vineri 1 septembrie 1972 6 pagini 30 bani LUCRĂRI DE MICĂ MECANIZARE CU EFICIENŢĂ RIDICATĂ In cele 8 luni care au trecut din acest an, întreprinderile industriale din judeţul Timiş au realizat, cu ajutorul creditelor de mică mecanizare, peste 420 de lucrări a căror eficienţă anuală depăşeşte suma de 50 milioane lei. Toate aceste lucrări au ca obiectiv principal creşterea productivităţii muncii, eliminarea operaţiilor grele şi cu volum mare de muncă fizică, sporirea capacităţilor de producţie şi perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie. Cele mai multe lucrări de mică mecanizare — 25 — au fost executate în unităţile Regionalei de căi ferate — Timişoara, la Combinatul de industrie locală, Uzina mecanică, întreprinderea „Electrobanat“ şi întreprinderea de reţele electrice Timişoara.. .Numai noua lucrări de mică mecanizare ,un curs de execuţie la Uzina mecanică Timişoara — un pod rulant electric în atelierul de montaj şi un dispozitiv de montat anvelope — au o eficienţă economică anuală de aproape 500 000 lei. (ION NITU, coresp. ziarului „MUNCA“). Contracte economice onorate în avans Oamenii muncii din industria judeţului Sălaj produc şi livrează beneficiarilor interni şi externi prefabricate de beton, mobilă, fire de bumbac, carne şi unt în contul contractelor economice al căror termen de livrare este 15 septembrie a.c. De menţionat că odată cu avansul de 15 zile înregistrat în ceea ce priveşte onorarea obligaţiilor contractuale de producţie către beneficiari, muncitorii, inginerii şi tehnicienii sălăjeni au realizat pînă la finele lunii august o producţie marfă suplimentară in valoare de peste 30 milioane lei, ceea ce echivalează cu peste 90 la sută din angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă ce se desfăşoară in cinstea celei de a XXV-a aniversări a Republicii. In rîndul unităţilor fruntaşe, care şi-au îndeplinit exemplar sarcinile de plan şi angajamentele pe 8 luni, se numără Filatura de bumbac Zalău, Fabrica de unt Şimleu şi întreprinderea de industrie locală „Steaua Roşie" — Zalău. (CONSTANTIN SERAC, coresp. ziarului „MUNCA") Vi le prezentăm pe muncitoarele Maria Pană şi Maria Stănică, din secţia preparate a fabricii de stofă „Argeşana“ din Piteşti, fruntaşe în întrecerea socialistă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va face o vizită oficială în Belgia La invitaţia regelui Baudouin I şi a reginei Fabiola, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24-26 octombrie 1972. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu » » a primit pe ambasadorul U.R. S. S. Joi, 31 august a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe V. I. Drozdenko, ambasadorul extraordinar şi plenipotențiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. Salariaţii sosiţi la odihnă pe litoral, cu bilete procurate prin sindicate, trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi turiştii veniţi prin O. RI. T. Congresul U.G.S.R. a cerut sindicatelor să se îngrijească, împreună cu organizaţiile de turism, de repartizarea mai echitabilă a locurilor în staţiunile balneo-climaterice, astfel ca an de an, şi în toate sezoanele, un număr tot mai mare de muncitori, alţi salariaţi şi familiile acestora să beneficieze din plin de condiţiile create de statul nostru pentru odihnă şi tratament. Rezultatele obţinute pînă in prezent sunt evidente. Anul acesta, ca să luăm numai un singur exemplu, numărul celor trimişi prin sindicate la odihnă şi tratament in staţiunile de pe litoral a crescut cu 46 la sută faţă de anul trecut. E foarte bine ! La repartizarea acestor bilete s-au avut în vedere meritele profesionale ale salariaţilor, acordîndu-se prioritate fruntaşilor şi evidenţiaţilor în întrecerea socialistă, celor care lucrează in condiţii de muncă deosebite, muncitorilor cu vechime îndelungată în producţie, celor care desfăşoară o susţinută activitate obştească, precum şi salariaţilor cu mai mulţi copii. Biletul de odihnă şi tratament emis de sindicate constituie pe de o parte o recompensă, iar pe de alta, un mijloc important de prevenire a îmbolnăvirilor, de întărire a sănătăţii şi refacere a capacităţii de muncă. Nu este cu nimic justificat regimul diferit la cazare şi alimentaţie Salariaţii trimişi prin sindicate la odihnă sau tratament au o serie de avantaje, în primul rind avantajele materiale. Ei plătesc numai o cotă parte din preţul biletului, în funcţie de salariu, restul, pînă la costul integral al biletului, find suportat din bugetul de asigurări sociale. După un calcul global reiese că numai 30 la sută din costul total al biletelor este suportat de salariați, iar 70 la sută este suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat. Să dăm un exemplu. Victoria Cociu, lucrătoare la O.C.L. Textila Brașov, pe care am întilnit-o zilele trecute pe litoral, are un salariu de 1 000 de lei. Pentru cele 12 zile petrecute în luna august la mare, deci în vîrf de sezon, a plătit suma de 242 lei. Avînd in vedere că preţul integral al biletului este de 750 de lei, înseamnă că restul de 508 lei a fost achitat din fondurile de asigurări sociale. Spre a nu se face nici un fel de confuzie, subliniem că întreprinderea de hoteluri şi restaurante, „Mangalia“, de care aparţine staţiunea Saturn, a încasat pentru sejurul acestei muncitoare valoarea integrală a prestaţiilor, conform tarifelor în vigoare. Mulţi însă nu cunosc acest lucru. Salariata amintită, nemulţumită de calitatea meniuluice i-a fost servit la restaurantul „Hora“, căuta să-şi scuze gazdele . „... cu două sute şi ceva de lei pe care i-am plătit, ce pretenţii să am !“ — spunea ea. Or, după cum am văzut şi după cum se ştie, întreprinderea n-a pierdut nimic. A încasat de la Victoria Cociu şi din bugetul de asigurări sociale al statului întreaga strmă cuvenită, la fel ca de la oricare alt turist venit pe litoral direct prin agenţiile O.N.T. Dar în materie de preţuri şi de servicii sunt de luat în discuţie şi unele inechităţi, unele măsuri discriminatorii luate de întreprinderile de hoteluri şi restaurante, în defavoarea celor veniţi la odihnă lu bilete procurate prin sindicate. Să exemplificăm. Ion Marin, miner din Valea Jiului, a venit pe litoral în luna mai. Avînd un salariu de peste 1 800 lei, el a plătit pentru biletul primit prin sindicat preţul integral. Adică aceeaşi sumă ca şi un consătean al lui, care a apelat la agenţia O.N.T. Sosiţi la Venus au fost repartizaţi în aceleaşi condiţii de cazare şi la acelaşi restaurant. Pînă acum totul pare normal. Numai că minerul Ion, Marin, şi toţi ceilalţi veniţi prin sindicate au fost serviţi cu o masă mult mai proastă, iar consăteanul său, ca şi toţi turiştii veniţi prin O.N.T., a beneficiat de meniuri mult mai bune şi mai consistente. Exact ca şi cînd o parte din clienţii unui magazin ar primi pentru un leu, un ou, iar altă parte, tot pentru un leu, două ouă. De ce oare ? Cum se explică această anomalie ? „Bine, bine, încerca să se las- Dumitru Negoiţă (Continuare in pag. a 4-a) Aţi? Incepind de azi, intră în vigoare majorarea salariului tarifar minim • Ce înseamnă aceasta pentru întreprinderea dv. ? Ce aduce în plus mărirea actuală a salariului in bugetul familiei dv. ? După cum s-a anunţat, înfăptuind indicaţiile Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniştri a hotărit ca incepind de la 1 septembrie 1972, salariul lunar tarifar minim să crească de la 800 la 1 000 lei, salariile tarifare cuprinse între 801 şi 1 000 de lei fiind majorate in medie cu circa 13,2 la sută. Pentru finanţarea cheltuielilor implicate de aceste majorări de salarii, statul va acorda numai in cele patru luni care au mai rămas pina la sfirsitul acestui an un fond suplimentar de salarii in valoare de 1 300 000 000 lei. Ieri, în ajunul intrării în vigoare a acestei importante măsuri sociale, redactorii noștri au vizitat citeva întreprinderi din Braşov şi Bacău stind de vorbă cu muncitori, activişti ai sindicatelor, cadre de conducere din unităţile respective asupra semnificaţiilor majorării salariului tarifar minim in viaţa colectivelor de muncă, in familiile celor ce beneficiază de sporurile băneşti acordate. BRAŞOV La Fabrica de şuruburi, adresăm prima întrebare tovarăşului Serafim Iuga, preşedintele comitetului, sindicatului : „ Pentru fabrica noastră majorarea salariului tarifar minim înseamnă, în primul rind, că peste 900 de tovarăşi de muncă vor beneficia de un salariu mai mare incepind cu luna septembrie. O parte — aproximativ 400 — care aveau salariul intre 800 şi 1 000 lei vor ajunge toţi la salarii tarifare de 1 000 lei lunar, sau mai mari, iar alţii 500 — care au acum salariile intre 1 000 şi 1 180 lei vor beneficia şi ei de unele majorări. Mai mult decit atît trebuie să spun că mulţi dintre aceştia, lucrînd în acord, vor beneficia, practic, de un cîştig mai mare decit majorarea propriu-zisă a salariului minim tarifar. Sporuri mai mari sau mai mici C. Fugaru (Continuat* In pag. a 5-a) BACĂU In secţiile fabricii de încălţăminte „Partizanul“ Bacău sunt expuse afişe cu extrase din raportul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Conferinţa Naţională a partidului. Unele redau paragrafe cu privire la mărirea încă din această toamna a salariilor mici. Iată că această hotărâre a Conferinţei Naţionale se înfăptuieşte. De azi, salariaţii fabricii cunosc noile lor salarii. Ne-a fost uşor să solicităm păreri. „Muncitorii din secţia noastră, ne spunea muncitoarea Elena Martin, din atelierul ştanţă, s-au bucurat de această măsură luată de partidul şi statul nostru. La mine creşterea este de la 4,40 lei pe oră la 5,05 lei pe oră, ceea ce echivalează cu un salariu tarifar lunar de 1030 lei, cu p.eSte 130 de lei mai mult decit primeam pînă acum. „S-ar părea că Stela Fomino (Continuare In pag. a 5-a)