Munca, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7711-7736)

1972-09-15 / nr. 7723

La plecarea din Bucureşti, pe ae­roportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ma­xim Berghianu, Petre Lupu, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheor­­ghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Bla­­­iovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei . Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţio­nează şi cum trebuie să acţioneze in viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale in ve­derea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincina­lului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se a­­plică in viaţă noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activi­tate politică, social-economică de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocu­pării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în aşa fel incit tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu unde a aterizat avionul oficial, con­ducătorul partidului şi statului a a fost salutat cu căldură de un ma­re număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de ură­rile! „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu!“, „Trăiască Parti­dul Comunist Român!“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răs­puns cu căldură manifestărilor prie­teneşti cu care oamenii muncii — (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate tarile, until-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7723 Vineri 15 septembrie 1972 6 pagini 30 bani OAMENII MUNCII DIN JUDEŢELE ALBA ŞI HUNEDOARA AU SALUTAT CU ENTUZIASM VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiec­tivelor stabilite de Congresul al X-lea al par­tidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţii econo­mice din judeţul Alba de tovarăşii Iiie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la mitingul oamenilor muncii din municipiul Iulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba Iulia şi ai jude­ţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al par­tidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locui­torii acestui străvechi oraş, cu oa­menii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comune­le şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satis­facţie avîntul minunat cu care­­muncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congre­sului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumnea­voastră şi din municipiul Alba Iu­lia __ în producţia industrială, în agricultură, în înfăptuirea progra­mului de investiţii prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sunt o dovadă elocven­tă a felului în care întregul nos­tru popor dă viaţă politicii parti­dului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bu­năstării şi fericirii naţiunii noas­tre. (Aplauze puternice ; se scan­dează „Ceauşescu şi poporul“). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea or­ganizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune in producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezul­tate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tutu­ror celor care şi-au adus contri­buţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplau­ze puternice, orale). Am vizitat, de asemenea, o între­prindere agricolă de stat, am vă­zut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele consiliului intercooperatist din Alba Iulia ca­re a vorbit despre realizările co­operativelor ; intr-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie și în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tribună să adresez felici­tări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din judeţul Alba (Aplauze puter­nice, urale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în vede­rea realizării mai devreme a pre­vederilor actualului cincinal. Mul­te judeţe, răspunzînd chemării or­ganizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cite am vă­zut în întreprinderile vizitate, după cele ce citescc pe aceste pan­carte cu care aţi venit aici, se pa­re că şi dumneavoastră vă anga­jaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal in 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concretize­ze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discu­tat cu conducerile posibilităţile de a asigura o devansare a realizării planului şi în ce priveşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici la Alba Iulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o produc­ţie mult sporită ca de exemplu, la oţel de aproape 3 ori mai mult de­cit se gîndiseră iniţial tovarăşii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, pre­cum şi la alte produse. Sînt, desi­gur, sarcini mari ; ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în aju­tor in mod concret pentru a putea realiza planul în 4 ani și jumăta­te ; de aceea am căutat să stabilim (Continuaro In pag. a 3-a) \ întă rodnică activitate, ----------- -----------------------------------------------------------------------------------------­\presie a voinței unanime de a înfăptui exemplar hotărîrile 4|HHBHaa|Haa|aaa|BaaHBaaHa|aBaaaaaHaaaBaHaHHMBBaBHBHaaHMHaMBBBaBBHMMBHBaaiH"iaMaaB* Conferinţei Naţionale a partidului. ANGAJAMENTUL ANUAL A FOST ÎNDEPLINIT In cinstea „Zilei metalurgistului“ şi a celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii, colectivul uzinei „Industria sîrmei“ . Cîmpia Turzii şi-a îndeplinit angajamentul anual asumat în întrecerea socia­listă, depăşind planul valoric al pro­ducţiei marfă industrială, pe perioa­da care a trecut de la începutul a­­nului şi pînă acum, cu aproape 7 milioane lei. Oţelarii au elaborat peste­ plan 1­220 tone oţel, iar la­­minatorii au produs peste prevede­rile planului 1300 tone de laminata finite din oţel. In timp ce oţelarii din schimburile conduse de maiştrii Iosif Uţiu­, Cor­nel Benţa şi Cristea Octavian au mărit indicii de utilizare a cuptoa­relor de la 88,5 la sută, cit a fost în 1971, la 90,5 la sută, şi elaborează noi mărci de oţeluri aliate şi înalt aliate pentru industria constructoare de maşini, laminatorii lui Achim Vezoc sunt preocupaţi de laminarea oţelului la toleranţe negative, ac­ţiune care, în 8 luni, s-a soldat cu economisirea a 150 tone metal. — Căutările, experienţele, ideile noi — ne spune tovarăşul Victor Curlov, preşedintele comitetului sin­dicatului — caracterizează întreaga activitate a metalurgiştilor din Câm­pia Turzii. Aproape că nu este zi in care să nu se consemneze în partea întrecerii socialiste perfecţionări teh­nologice, inovaţii, iniţiative, care pun în valoare potenţialul de gin­dire şi acţiune al colectivului acestei mari întreprinderi. Cîteva exemple sunt, cred, edificatoare : folosirea prafurilor termogene la turnarea lingourilor determină realizarea unei economii anuale de 400 tone metal la laminarea lingourilor în tagle ; înlocuirea plumbului cu săruri la detensionarea sîrmelor și toroanelor pentru beton precomprimat are ca efect economisirea a 70 tone plumb pe an ; reducerea şurajului la la­minarea lingoului in ţaglă, cu 0,5 kg/tonă se soldează cu o economie de 20 tone metal pe an. Marin Oprea coresp. ziarului „MUNCA“ COTE •De aproape 10 ani, Uzina meta­lurgică din Iaşi se menţine printre întreprinderile fruntaşe din judeţ. Acum, în întrecerea desfăşurată în cinstea aniversării Republicii, pen­tru îndeplinirea planului pe 1972 şi a prevederilor întregului cincinal înainte de termen, precum şi în cinstea zilei lor, metalurgiştii ieșeni au indeplinit cu 2 săptăm­âni inainte de termen planul de producţie pe 9 luni, fabricind suplimentar peste 5 000 tone ţevi sudate şi profile în­doite. A fost îndeplinit, astfel, an­gajamentul anual suplimentar.. Efor­turile metalurgiştilor se îndreaptă acum spre îndeplinirea noului an­gajament, asumat cu prilejul adu­nării generale a reprezentanţilor oa­menilor muncii din luna august a.c., care prevede realizarea pînă la sfîr­­şitul acestui an a unei producţii globale suplimentare în valoare de 50 000 000 lei. — Succesele înregistrate de colec­tivul nostru — ne-a declarat mais­trul Mihai Ababei, preşedintele co­mitetului sindicatului — se datoresc în egală măsură atît unor măsuri tehnico-organizatorice cit şi desfă­şurării entuziaste a întrecerii socia­liste. Am reuşit astfel, ca, dînd viaţă indicaţiilor conducerii superioare de partid, să sporim producţia în pri­mul rînd pe seama creşterii produc­tivităţii muncii. Dintre măsurile în­treprinse în această direcţie, deose­bit de eficientă s-a dovedit a fi îmbunătăţirea normelor, urmată de o redistribuire a personalului la noua linie de sudură cu curent de înaltă frecvenţă. Acest lucru a per­mis funcţionarea liniei cu un număr de oameni mai mic decit numărul mediu scriptic planificat. Un substanţial spor de producţie s-a obţinut pe seama reducerii sta­ţionărilor planificate şi accidentale. „In această direcţie, ne-a spus lă­cătuşul Paul Repceanu, organizator de grupă sindicală, existau multe Ion Filip coresp. ziarului „MUNCA" (Continuata In pag. a 4-a) ALE HĂRNICIEI IN CINSTEA CELEI DE-A XXV.A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Mii de fapte — un singur țel CINCINALULÎNAINTE de termen ÎN ÎNTÎMPINAREA „ZILEI METALURGISTULUI“

Next