Munca, septembrie 1972 (Anul 28, nr. 7711-7736)
1972-09-15 / nr. 7723
La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Petre Blaiovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Stănescu şi Ştefan Andrei . Vizita secretarului general al partidului în cele două judeţe are loc la scurt timp de la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., în cadrul căreia s-a analizat modul cum acţionează şi cum trebuie să acţioneze in viitor comitetele judeţene, organele şi organizaţiile de partid din toate unităţile economico-sociale in vederea înfăptuirii în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Este încă o dovadă a consecvenţei cu care se aplică in viaţă noul spirit de muncă, întronat în întreaga noastră activitate politică, social-economică de conducerea partidului, de secretarul său general, o confirmare a preocupării statornice pentru a dezbate la faţa locului, împreună cu oamenii muncii, căile prin care obiectivele stabilite să fie îndeplinite, în aşa fel incit tot ceea ce ne-am propus să devină realitate vie, spre binele şi în folosul ţării, al celor ce muncesc. La sosirea pe aeroportul din Sibiu unde a aterizat avionul oficial, conducătorul partidului şi statului a a fost salutat cu căldură de un mare număr de oameni ai muncii. Era prezent tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Pe frontispiciul aerogării se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, încadrat de urările! „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu!“, „Trăiască Partidul Comunist Român!“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a răspuns cu căldură manifestărilor prieteneşti cu care oamenii muncii — (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate tarile, until-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7723 Vineri 15 septembrie 1972 6 pagini 30 bani OAMENII MUNCII DIN JUDEŢELE ALBA ŞI HUNEDOARA AU SALUTAT CU ENTUZIASM VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Alba şi Hunedoara, unde s-a întîlnit cu colective de oameni ai muncii, a analizat la faţa locului căile pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru creşterea continuă a nivelului de viaţă şi civilizaţie al populaţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost însoţit în vizita pe care a întreprins-o în unităţii economice din judeţul Alba de tovarăşii Iiie Verdeţ, Miu Dobrescu şi Ion Dincă. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la mitingul oamenilor muncii din municipiul Iulia Stimaţi tovarăşi, Voi începe prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Alba Iulia şi ai judeţului Alba, un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România (Aplauze puternice, urale). Mi-a făcut o deosebită plăcere să mă pot întîlni din nou cu locuitorii acestui străvechi oraş, cu oamenii muncii din întreprinderile pe care le-am vizitat, din comunele şi satele prin care am trecut. Am constatat cu deosebită satisfacţie avîntul minunat cu caremuncitorii, ţăranii, intelectualii, toţi oamenii muncii din judeţul Alba înfăptuiesc hotărîrile Congresului al X-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale din acest an. Realizările din judeţul dumneavoastră şi din municipiul Alba Iulia __ în producţia industrială, în agricultură, în înfăptuirea programului de investiţii prin construirea în ritm rapid a noilor capacităţi de producţie — sunt o dovadă elocventă a felului în care întregul nostru popor dă viaţă politicii partidului comunist, văzînd în aceasta singura cale pentru asigurarea bunăstării şi fericirii naţiunii noastre. (Aplauze puternice ; se scandează „Ceauşescu şi poporul“). In toate cele şase întreprinderi industriale pe care le-am vizitat am constatat că, sub conducerea organizaţiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii se străduiesc să obţină rezultate tot mai bune in producţie. De altfel, după cum am fost informat, pe primele 8 luni întregul judeţ a îndeplinit în bune condiţii şi chiar a depăşit sarcinile planului. Pentru toate aceste rezultate doresc să adresez cele mai calde felicitări muncitorilor, tuturor celor care şi-au adus contribuţia la aceste mari realizări şi să le urez noi şi noi succese. (Aplauze puternice, orale). Am vizitat, de asemenea, o întreprindere agricolă de stat, am văzut cum se prezintă culturile, am ascultat pe preşedintele consiliului intercooperatist din Alba Iulia care a vorbit despre realizările cooperativelor ; intr-adevăr, se pare că judeţul Alba se înscrie și în domeniul agriculturii cu rezultate bune. De aceea aş dori ca de la această tribună să adresez felicitări călduroase lucrătorilor din agricultură, tuturor cooperatorilor din judeţul Alba (Aplauze puternice, urale). După cum cunoaşteţi, Conferinţa Naţională a trasat sarcini în vederea realizării mai devreme a prevederilor actualului cincinal. Multe judeţe, răspunzînd chemării organizaţiei de partid din municipiul Bucureşti, şi-au luat angajamentul de a realiza planul cincinal în 4 ani şi jumătate. După cite am văzut în întreprinderile vizitate, după cele ce citescc pe aceste pancarte cu care aţi venit aici, se pare că şi dumneavoastră vă angajaţi în această întrecere naţională pentru a realiza planul cincinal in 4 ani şi jumătate. Văd că faţă de municipiul Bucureşti v-aţi propus, în plus, ca realizarea cincinalului în 4 ani şi jumătate să se concretizeze în produse de bună calitate. (Aplauze prelungite). In unele din întreprinderile pe care le-am vizitat astăzi am discutat cu conducerile posibilităţile de a asigura o devansare a realizării planului şi în ce priveşte punerea în producţie a noi capacităţi. Sper că cele discutate aici la Alba Iulia, cit şi la Aiud şi la Sebeş nu vor rămîne numai angajamente, ci realmente se va obţine o producţie mult sporită ca de exemplu, la oţel de aproape 3 ori mai mult decit se gîndiseră iniţial tovarăşii să realizeze în 1975, la fontă turnată de aproape 2 ori mai mult, precum şi la alte produse. Sînt, desigur, sarcini mari ; ne-am gîndit însă că trebuie să vă venim în ajutor in mod concret pentru a putea realiza planul în 4 ani și jumătate ; de aceea am căutat să stabilim (Continuaro In pag. a 3-a) \ întă rodnică activitate, ----------- -----------------------------------------------------------------------------------------\presie a voinței unanime de a înfăptui exemplar hotărîrile 4|HHBHaa|Haa|aaa|BaaHBaaHa|aBaaaaaHaaaBaHaHHMBBaBHBHaaHMHaMBBBaBBHMMBHBaaiH"iaMaaB* Conferinţei Naţionale a partidului. ANGAJAMENTUL ANUAL A FOST ÎNDEPLINIT In cinstea „Zilei metalurgistului“ şi a celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii, colectivul uzinei „Industria sîrmei“ . Cîmpia Turzii şi-a îndeplinit angajamentul anual asumat în întrecerea socialistă, depăşind planul valoric al producţiei marfă industrială, pe perioada care a trecut de la începutul anului şi pînă acum, cu aproape 7 milioane lei. Oţelarii au elaborat peste plan 1220 tone oţel, iar laminatorii au produs peste prevederile planului 1300 tone de laminata finite din oţel. In timp ce oţelarii din schimburile conduse de maiştrii Iosif Uţiu, Cornel Benţa şi Cristea Octavian au mărit indicii de utilizare a cuptoarelor de la 88,5 la sută, cit a fost în 1971, la 90,5 la sută, şi elaborează noi mărci de oţeluri aliate şi înalt aliate pentru industria constructoare de maşini, laminatorii lui Achim Vezoc sunt preocupaţi de laminarea oţelului la toleranţe negative, acţiune care, în 8 luni, s-a soldat cu economisirea a 150 tone metal. — Căutările, experienţele, ideile noi — ne spune tovarăşul Victor Curlov, preşedintele comitetului sindicatului — caracterizează întreaga activitate a metalurgiştilor din Câmpia Turzii. Aproape că nu este zi in care să nu se consemneze în partea întrecerii socialiste perfecţionări tehnologice, inovaţii, iniţiative, care pun în valoare potenţialul de gindire şi acţiune al colectivului acestei mari întreprinderi. Cîteva exemple sunt, cred, edificatoare : folosirea prafurilor termogene la turnarea lingourilor determină realizarea unei economii anuale de 400 tone metal la laminarea lingourilor în tagle ; înlocuirea plumbului cu săruri la detensionarea sîrmelor și toroanelor pentru beton precomprimat are ca efect economisirea a 70 tone plumb pe an ; reducerea şurajului la laminarea lingoului in ţaglă, cu 0,5 kg/tonă se soldează cu o economie de 20 tone metal pe an. Marin Oprea coresp. ziarului „MUNCA“ COTE •De aproape 10 ani, Uzina metalurgică din Iaşi se menţine printre întreprinderile fruntaşe din judeţ. Acum, în întrecerea desfăşurată în cinstea aniversării Republicii, pentru îndeplinirea planului pe 1972 şi a prevederilor întregului cincinal înainte de termen, precum şi în cinstea zilei lor, metalurgiştii ieșeni au indeplinit cu 2 săptămâni inainte de termen planul de producţie pe 9 luni, fabricind suplimentar peste 5 000 tone ţevi sudate şi profile îndoite. A fost îndeplinit, astfel, angajamentul anual suplimentar.. Eforturile metalurgiştilor se îndreaptă acum spre îndeplinirea noului angajament, asumat cu prilejul adunării generale a reprezentanţilor oamenilor muncii din luna august a.c., care prevede realizarea pînă la sfîrşitul acestui an a unei producţii globale suplimentare în valoare de 50 000 000 lei. — Succesele înregistrate de colectivul nostru — ne-a declarat maistrul Mihai Ababei, preşedintele comitetului sindicatului — se datoresc în egală măsură atît unor măsuri tehnico-organizatorice cit şi desfăşurării entuziaste a întrecerii socialiste. Am reuşit astfel, ca, dînd viaţă indicaţiilor conducerii superioare de partid, să sporim producţia în primul rînd pe seama creşterii productivităţii muncii. Dintre măsurile întreprinse în această direcţie, deosebit de eficientă s-a dovedit a fi îmbunătăţirea normelor, urmată de o redistribuire a personalului la noua linie de sudură cu curent de înaltă frecvenţă. Acest lucru a permis funcţionarea liniei cu un număr de oameni mai mic decit numărul mediu scriptic planificat. Un substanţial spor de producţie s-a obţinut pe seama reducerii staţionărilor planificate şi accidentale. „In această direcţie, ne-a spus lăcătuşul Paul Repceanu, organizator de grupă sindicală, existau multe Ion Filip coresp. ziarului „MUNCA" (Continuata In pag. a 4-a) ALE HĂRNICIEI IN CINSTEA CELEI DE-A XXV.A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Mii de fapte — un singur țel CINCINALULÎNAINTE de termen ÎN ÎNTÎMPINAREA „ZILEI METALURGISTULUI“