Munca, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7737-7762)
1972-10-07 / nr. 7742
DE ZIUA PETROLISTULUI Ca In fiecare an la început de octombrie, oamenii muncii din ţara noastră, întregul popor sărbătoreşte Ziua petrolistului. Sărbătorind pe urmaşii celor care s-au ocupat cu această îndeletnicire şi au marcat în urmă cu peste un veac înscrierea Bucureştiului ca primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant, prin intrarea in funcţiune a primei rafinării din România — la Rîfov, lingă Ploieşti — poporul nostru cinsteşte tradiţiile de luptă şi jertfele aduse de acest detaşament înaintat al clasei muncitoare in mişcarea revoluţionară din ţara noastră, contribuţia şi munca sa harnică închinate edificării societăţii noi, socialiste, înscrise cu litere de aur vor rămîne în istoria poporului nostru luptele petroliştilor din Valea Prahovei, care, sub conducerea Partidului Comunist Român, au înfruntaţi, alături de ceferişti, în februarie 1933, baionetele şi gloanţele regimului burghezo-moşieresc pentru o viaţă demnă şi umană. Aniversarea Zilei petrolistului are loc anul acesta în condiţiile avîntului general al oamenilor muncii din întreaga ţară pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a P.C.R., din 19—21 iulie a.c., pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute în planul de stat, a angajamentelor asumate în cinstea celei de a 25-a aniversări a Republicii, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. In întrecerea pe care o desfăşoară, colectivele din schelele petroliere şi gaz metan, din unităţile de foraj şi din uzine raportează că în întîmpinarea Zilei petrolistului au obţinut rezultate remarcabile In activitatea lor productivă. Semnificativ este faptul că planul producţiei globale pe nouă luni a fost depăşit, în sectorul extractiv de ţiţei şi gaze, cu circa 30 milioane lei. In această perioadă s-au realizat suplimentar 35 000 metri foraţi şi peste 36 000 tone ţiţei ; industriei chimice prelucrătoare şi altor consumatori li s-a livrat peste prevederi o cantitate de 185 milioane mc gaze de sondă, satisfăcîndu-se în acelaşi timp necesarul de gazmetan solicitat de economia naţională. Cele mai importante cantităţi de ţiţei extrase peste plan au fost realizate de către brigăzile de producţie din cadrul schelelor Brăila, Timişoara şi Moreni. Unităţile de foraj din Arad şi Brăila se mîndresc cu realizarea planului de foraj pe notă luni cu o lună şi, respectiv, cu 17 zile mai devreme. Toate acestea s-au obţinut în condiţiile unei eficienţe economice sporite, realizîndu-se în primele opt luni — pe ansamblul industriei extractive de petrol şi gaze — beneficii peste plan în valoare de 80 milioane lei. Perspectivele măreţe oglindite în raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în rezoluţiile adoptate la Conferinţa Naţională a partidului noştri — care deschid orizonturi noi de ridicare a României socialiste pe culmi mai înalte ale civilizaţiei moderne, de asigurare a unui nivel de trai superior — au stimulat noi energii, constituind un puternic imbold in activitatea celor 75 unităţi petroliere şi de gaz metan. întrecerea socialistă a dat la iveală noi iniţiative, menite să asigure îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin pe linia organizării superioare a producţiei şi a muncii, creşterea producţiei şi a productivităţii, îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea consumului de materiale, sporirea vitezelor de foraj. La Centrala industrială a gazului metan Mediaş, spre exemplu, s-a extins iniţiativa : „Nici un minut nelucrat !“. Prin introducerea metodelor moderne de organizare a producţiei, aici s-a redus durata ciclului de demontare — transport — montare a instalaţiilor de foraj cu 29 la sută. Asemenea preocupări au existat şi la Grupul industrial pentru foraj şi extracţia ţiţeiului Moineşti şi în cadrul întreprinderii de foraj Ploieşti. Se cuvine să menţionăm aportul însemnat în scurtarea duratei acestor lucrări al brigăzilor conduse de maiştrii Vasile Sandu, Vasile Drăgan, Gheorghe Neacşu şi Nicolae Voicu, care s-au situat în fruntea montorilor din Unităţile amintite. Preocupări deosebite există şi în privinţa reducerii timpului neproductiv la foraj, a modernizării instalaţiilor in atelierele proprii, a folosirii ansamblelor de fund rigidizate. Prin măsuri de acest gen, brigăzile conduse de Aldescu Ion, de la Unitatea de foraj Rîmnicu Vîlcea, şi Mihăilă Alexandru, de la Tîrgu Ocna, au reuşit să îmbunătăţească indicatorul metri foraţi pe instalaţie, reuşind să realizeze in primele opt luni 11 000 metri şi, respectiv, 8 000 metri foraţi. Demne de menţionat sunt, de asemenea, iniţiativele unor colective de sondori din secţiile de producţie, care au organizat acţiuni de muncă patriotică pentru recuperarea şi utilizarea materialelor vechi. Astfel, la schela Ţicleni s-au recuperat circa 19 500 metri conducte, care au fost reutilizate la alte lucrări sau redistribuite celor care au nevoie de ele. La schela Moineşti, au fost recondiţionate 23 000 metri ţevi de extracţie, renunţîndu-se la aprovizionarea unei cantităţi corespunzătoare de materiale noi. Tot în domeniul economisirii materialelor utilizate în procesul de producţie, amintim iniţiativa colectivului întreprinderii de cimentări, operaţiuni şi transporturi speciale din Ploieşti, care a trecut la mecanizarea operaţiunilor de cimentare, prin aceasta reducîndu-se într-o mare măsură efortul fizic şi economisindu-se însemnate cantităţi de ciment. Aceste iniţiative şi altele de acest gen s-au bucurat de un spun (Continuare In pag. a 3-a) Ing. Gheorghe Pacoste adjunct al ministrului minelor, petrolului şi geologiei Nicolae Ureche vicepreşedinte al Uniunii sindicatelor din întreprinderile miniere, petrol, geologie şi energie electrică Un paradox al petroliştilor : aceşti oameni care lucrează la mari înălţimi sînt, de fapt, specializaţi în a străpunge adîncurile pămîntului în căutarea bogăţiilor acestuia La primul bilanţ In primul său bilanţ trimestrial, tinărul colectiv al FABRICII DE TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE MICA PUTERE DIN FILIAŞI a înscris, la capitolul realizărilor peste prevederi, o producţie globală evaluată la 1 500 000 lei şi o produc Cincinalul înainte de termen DI LAMM LA LAPTĂ fie marfă in valoare de 4 376 000 lei. Trebuie subliniat, totodată, că in această scurtă perioadă colectivul unității a realizat suplimentar 6 variante de transformatoare electrice, însumînd o putere de 40 000 kVA. Peste angajamentul suplimentat O sută de milioane KWh energie electrică a furnizat peste angajamentul suplimentat, pe care şi l-a asumat în cinstea zilei de 30 decembrie şi COLECTIVUL CENTRALEI ELECTRICE DE TERMOFICARE DE LA CRAIOVA. Această puternică unitate energetică produce zilnic o cantitate de electricitate egală cu cea furnizată cu 5 ani in urmă de toate centralele termo şi hidroelectrice ale ţării timp de 8 ore. Noi obiective industriale IN ZONA MINIERA LEŞU URSULUI — GURA HUMORULUI a fost dat în exploatare un nou bazin de decantare a sterilului de la Uzinele de preparare a minereurilor din Tarniţa. Acesta este al zecelea obiectiv industrial sucevean din planul anual de investiţii pus în funcţiune înainte de termen sau la termenul stabilit. Pină acum, aici au mai fost construite şi date în exploatare Antrepozitul frigorific, Staţia de congelare a legumelor şi fructelor şi Centrul de depozitare, recondiţionare şi îmbuteliere a vinurilor din zona industrială Şcheia. Au fost dezvoltate, de asemenea, capacităţile de producţie ale Fabricii de plăci aglomerate din lemn Fălticeni, întreprinderii mecanice Suceava, Uzinei de utilaje şi piese de schimb de la Vatra Dornei etc. I ■aiiiaigiiiiiBi-JPBiiW : Pepiniera lui If aieriu Mai înkii, pentru luare aminte, o reflecţie a lui Valeriu Boca, cunoscutul şef al echipei de lăcătuşimonteuri din Uzina mecanică de maşini şi utilaj minier Baia Mare. — Ceea ce e sănătos, demn şi cinstit in noi, a sădit, cu rădăcini puternice, atelierul. Aici n-ai cum să-i înşeli pe alţii, deci nici pe tine însuţi nu te poţi înşela. Înveţi şi munceşti, te impui prin ceea ce faci, prin hărnicia, prin cunoştinţele, prin calităţile tale personale. Ochiul colectivului îţi cîntăreştefapta, gestul, sîrguinţa, munca, fără greşeală. Iar răsplata, ca şi critica, vin după cuviinţă. Departe de sentimentalism, cu dragoste intradevăr sinceră, pentru că nimic din ce-ţi aparţine nu-i omis, ocolit, cocoloşit... Un mod de a gîndi, sensul unei existenţe, coordonatele educaţiei, profunde, muncitoreşti, primite de acest bărbat in cei peste douăzeci de ani de cînd lucrează în uzină. — Cind am trecut pragul acestei încăperi, uluit de zumzetul mașinilor și vrednicia oamenilor, meşterul loan Betucher, pe care alaltăieri l-am scos in pensie și căruia i-am cerut iertare pentru supărări, mi-a zis : „Dacă ai să fii sincer şi harnic, o să-ţi fie bine. De nu, rău o să-mi pară pentru tine, dragă băiete" ! Şi m-am străduit să fiu. Nu doar pentru cuvintele acelea, M. Alecu (Continuare In pag. a 2-a) Proletari din toate farile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7742 B Sîmbătă 7 octombrie 1972 B 6 pagini 30 bani INCANDESCENŢĂ Surprinzînd această imagine gălăţeană, fotoreporterul nostru a surprins, în fapt, un moment al întrecerii siderurgiştilor pentru cantităţi sporite de metal. Fiecare cupă exprimă aici forţa creaţiei, a muncii acestor oameni. Foto : P. COZIA OMAGIU MUNCII Timpul Fabricii de hîrtie din Buşteni este istorie. Pentru că istoria hirtiei româneşti se confundă cu însăşi existenţa fabricii. Şi poate tocmai de aceea, mai mult decit în alte întreprinderi, aici, la Buşteni, oamenii trăiesc cu acuitate sentimentul răspunderii pe care o au faţă de existenţa industrială a hirtiei. 90 de ani a împlinit fabrica. 90 de ani au împlinit şi multe familii, care işi perpetuează, din tată-n fiu, meseria de celulozari. M-am aflat printre oamenii fabricii în clipa sărbătorească a aniversării celor 9 decenii de muncă. Şi m-am simţit mindru, îi cunoşteam de mult. Nu după nume, ci după o parte din roadele muncii lor — hîrtia ziarului. Şi nu numai după ea, ci şi după veştile constant bune asupra realizărilor în producţie. Nu am să le reiau. Notez numai ceea ce au obţinut oamenii fabricii în cele 9 luni din acest an. Pasiunea cu care ei desfăşoară întrecerea socialistă, aflată sub semnul mobilizatoarelor sarcini stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, s-a concretizat într-o depăşire a planului producţiei globale cu 5 370 000 lei, iar a celui de producţie marfă cu 3 786 000 lei. In acelaşi timp, printr-o mai judicioasă folosire a materiei prime, s-a obţinut o reducere a consumurilor speciale pe tona de produs, egală valoric cu 375 801 lei. Date. Poate puţin cam seci în înşiruirea lor, care exprimă însă în mod exact personalitatea creatorilor de hirtie din Buşteni. I-am privit atent în clipa solemnă a citirii Decretului prin care Consiliul de Stat a conferit Fabricii de hîrtie din Buşteni Ordinul Muncii clasa I, interiorizau o emoţie aparte. Ca şi cum şi-ar fi retrăit întreaga lor istorie de muncă. I-am privit apoi, mai cu seamă pe cei 81 de muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, care au primit înalte distincţii ale Republicii. Printre ei se aflau maiştrii Vasile Sprinceană, Petre Tudor şi Ion Aldescu şi şeful de serviciu Nicolae Crivăţ, directorul fabricii Nicolae Blaga, maistrul principal Nicolae Şerbănoiu. Şi, paralel cu emoţia, le-am citit în ochi hotărîrea de a munci şi mai bine, pe măsura înaltei preţuiri cu care le-au fost răsplătite, eforturile. Era aceeaşi hotărire care a determinat colectivul să transforme ziua sărbătorească a aniversării celor 90 de ani de existenţă a fabricii într-o zi de producţie record. Primele rezultate sunt semnificative : la maşina nr. 8, de pildă, schimbul maistrului Octavian Pavel a produs peste plan 4 tone de hîrtie. Este poate cel mai frumos omagiu adus de muncă, muncii, tuturor celor care au făcut din Fabrica de hîrtie din Buşteni o unitate industrială puternică, modernă, împletindu-şi propria lor viaţă cu viaţa intreprinderii. Substanţa certitudinii îndeplinirii angajamentului pe care Nicolae Blaga, directorul întreprinderii, în numele întregului colectiv, l-a repetat solemn la adunarea festivă, spunind : "....asigurăm Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe tovarășul secretar general, Nicolae Ceaușescu, că noi, colectivul de oameni ai muncii din cadrul fabricii, în frunte cu comuniștii, vom continua cu eforturi sporite activitatea de pină acum, pentru a realiza angajamentul luat de a ne îndeplini sarcinile ce ne revin în cadrul planului cincinal în 4 ani şi jumătate !“ Şi oamenii Fabricii de hirtie din Buşteni au dovedit de atitea ori că ştiu să se ţină de cuvînt. C. Mihai CULTUL MESERIEI „...ştii ce se făcea înainte, aici, la noi ? N-ai de unde şti, nu-ţi bag vină, că nu ai fost pe aici acum, să zicem, cu numai 20 de ani în urmă. Farfurii se făceau. Şi „nimicuri'1 din ceramică glazurată policrom. De astea se făceau !”. Sînt atent poate nu atît la ton, cit la felul posesiv cu care aparent sprijină, dar în fapt mîngîie discret, nespus de calm, o construcţie de ceramică, înaltă cam de trei metri. Hi, omul care îmi vorbea, părea scund pe lingă acel izolator de 220 000 de volţi, deşi nu s-ar putea zice că Nicolae Crişan, tehnicianul de la „Electroceramica" din Turda, nu este un bărbat înalt. Dar, ciudat piesa nu domina, ci el, omul care o mîngîia involuntar, dîndu-i parcă un tuşeu al desăvîrşirii după ce fusese coborîtă de pe platforma strungului vertical cu copiere automată, umplea spaţiul. Iar apropierea dintre om şi rezultatul muncii sale nu se afla sub semnul fetişizării obiectului ci sub cel al convingerii că a transferat în el o părticică din inima sa, că prin el se simte realizat exact, cu tot ceea ce a acumulat de-a lungul anilor - experienţa. Şi se constituia ca un simbol al capacităţii oamenilor întreprinderii de a realiza produse de cea mai mare complexitate. „...singura noastră certitudine, cînd am pornit pe profilul actual al întreprinderii, adică de a produce piese electroizolante din ceramică, era voinţa de a te face..." îşi continuă gindul comunistul Crişan. Explicaţia lui reduce realitatea la esenţă. Pentru că nu a existat nici o corespondenţă intre structura veche a producţiei şi cea actuală. Decit numai, poate, faptul că materia primă este, în linii generale, aceeaşi. Mi se părea însă prea simplist să pui totul pe seama „voinţei". „Drept. Dar trebuie să înţelegi că ea avea un temei — cunoaşterea profesiei de ceramist. Că asta nu-i o meserie oarecare. Aproape aş zice că trebuie să te naşti pentru ea...". IlUIIIIlIlilIllIilililIUIIIIIllItllIIlllilUlllUUllI TRADIŢII MUNCITOREŞTI illUIllilUllllllilIIIIIIMUJUIUIIllUIlUillUIIIII Tresar. Mi se oferă posibilitatea descifrării mecanismului opţiunii. De unde ştiu oamenii că sunt „făcuţi" pentru o meserie anume? Stau de vorbă cu Vasile Paşca, muncitor ceramist, şi-l întreb de ce şi-a ales, acum mai bine de 20 de ani, această profesie. Rămine, pentru un moment, pe gînduri. „Ştiaţi ceva despre ea?" încerc să-l ajut. „Nu prea multe... auzisem...“. „De unde ?". „Păi tata, el povestea de meseria asta. Nu aş zice în mod deosebit o făcea ori de cite ori eram de faţă. Dar modelatul lutului şi al caolinei era „subiectul" lui de vorbă. Era atunci alt om. E drept că nu-l înțelegeam prea bine de ce spunea că pasta are un fel de suflet de care trebuie să te apropii blind, altfel nu-ți dă ascultare. Ba chiar îmi ziceam : „...ce-o fi cu bătrînul ? Ce, parcă pămîntul are suflet ?". Dar, uite acum zic ca el. Are. Dacă ai şi tu inimă pentru el. Altfel, e rece, e rău, şi nu-ţi iese nimic din el, oricît i-ai frămînta...". Legăna cuvintele aşa cum o fac mai toţi moţoganii, făcea pauză între ele intr-un fel dulce. Dar nu asta mă atrăgea din relatarea lui, ci subtila pedagogie a unui tată care a ştiut, fără hotărîri tăioase, greu de acceptat pentru pretenţiile de independenţă ale oricărui adolescent, să insufle fiului dragostea şi respectul său pentru profesie. „V-a zis, vreodată, vino la fabrică ?". „Nu. Dar cînd m-am ridicat şi eu şi am ajuns să mă gîndesc „la ce-o să fiu", din tot ce-mi spunea, parcă numai asta auzeam „vino la noi, este meserie grea, dar este frumoasă. Nu te lasă să te plictiseşti de ea. Este mereu nouă, neaşteptată. Iar cînd ţi-e greu, sînt la noi oameni care ştiu să-ţi întindă o mină de ajutor...". Vezi, asta m-a făcut să-mi iubesc meseria încă înainte de a începe s-o învăţ. Te miră? Să nu te mire ! Aşa trebuie...". Desprind cîteva adevăruri. Şi cel mai important dintre ele e că o meserie, de care te apropii cu tot sufletul, „nu te lasă să te plictiseşti". Nu sînt vorbe în vînt. „Mai cu seamă acum, cînd pro- Mihai Colesiu (Continuare în pag. a 5-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎNSĂRCINATUL CU AFACERI A. I. AL U. R. S. S. LA BUCUREŞTI Vineri, 6 octombrie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe V.S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri a. i. al Uniunii Sovietice la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărășească. O DELEGAŢIE DE MINERI DIN ZAMBIA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit vineri după-amiază o delegaţie de mineri din Zambia. Delegaţia, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la Divizia Chingola, I.D. MacDonald, superintendent metalurg la Divizia Chingola, Paul Chibulu, superintendent al personalului la divizia Chibuluma, Edward Simbeye, şef de schimb la Divizia Roka’na, se află în ţara noastră la invitaţia adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei făcute in Zambia in primăvara acestui an. La primire a fost de faţă Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu membrii delegaţiei de mineri zambieni. Oaspeţii au exprimat calde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România. In timpul convorbirii s-a evidenţiat utilitatea contactelor şi schimburilor de experienţă dintre colective de mineri din cele două ţări, ca o contribuţie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întărirea prieteniei româno-zambiene, a cooperării internaţionale. SAYED ABBAS CHEDID, DIRECTORUL CENTRULUI DE INFORMARE AL O.N.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, în după-amiaza zilei de 6 octombrie, pe Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de Informare al Organizaţiei Naţiunilor Unite la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, desfăşurată într-o atmosferă cordială. ÎN JUDEŢUL MUREŞ O problemă centrală: grăbirea recoltatului şi transportul rapid al sfeclei de zahăr In aproape toate cele 140 de unităţi agricole de producţie din judeţul Mureş, cultivatoare de sfeclă de zahăr, există în acest an o recoltă bogată. Campania de strîngere şi prelucrare a acestei valoroase plante se desfăşoară in majoritatea unităţilor în rimt alert. Drept urmare s-a recoltat sfecla de zahăr de pe peste 40 la sută din suprafaţa însămînţată cu această cultură. Comparînd, însă, cantităţile de sfeclă de zahăr recoltate, cu cele transportate la fabricile de zahăr din Tirgu Mureş şi Luduş, precum şi in bazele de recepţie, rezultă că -s-a creat un decalaj mare intre aceste două lucrări. Ca urmare se află stocate în grămezi, pe tarlale, peste 70 000 tone sfeclă de zahăr. Este drept că în unităţi ca cele din Şăulia, Balda, Batoş, Gorneşti, Bogata, Sin Paul, Tăureni, Grebeniş şi Crăciuneşti, s-au concentrat astfel forţele şi atelajele incit transportul sfeclei se face in acelaşi ritm cu recoltatul. In alte cooperative agricole,insă, deşi există condiţii aproape asemănătoare cu a Viorel Megheş coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare în pag. a 5-a) Tovarăşului ERICH HONECKER prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania Tovarăşului WALTER ULBRICHT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane Tovarăşului WILLISTOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane Dragi tovarăşi, Berlin In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, precum şi tuturor cetăţenilor Republicii Democrate Germane, cele mai cordiale felicitări şi un salut frăţesc cu ocazia celei de-a XXIII-a aniversări a Republicii Democrate Germane. Poporul român se bucură sincer de succesele importante obţinute de oamenii muncii din Republica Democrată Germană, sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania, în îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al VIII-lea al P.S.U.G., în vederea făuririi societăţii socialiste dezvoltate. Partidul Comunist Român, guvernul ţării noastre se pronunţă cu toată hotărîrea pentru participarea nestingherită a R. D. Germane la viaţa internaţională, pentru recunoaşterea ei de către toate statele, pentru admiterea ei în O. N .U. şi în celelalte organisme internaţionale. Constatînd cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi solidaritate frăţească statornicite între P. C. R. şi P. S U. G., între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, cunosc o evoluţie ascendentă, ne exprimăm convingerea că raporturile tovărăşeşti, de colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, se vor dezvolta şi adinei continuu, pe baza Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat anul acesta la Bucureşti. P. C. R. şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona şi în viitor pentru întărirea prieteniei şi alianţei dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, al cauzei păcii în Europa şi în lume. Cu ocazia sărbătorii naţionale, vă urăm dumneavoastră, stimaţi tovarăşi, tuturor oamenilor muncii din Republica Democrată Germană, noi succese în opera de construire a socialismului, de înflorire multilaterală a patriei. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar General Preşedintele al Partidului Comunist Consiliului de Miniştri al Român Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România