Munca, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7737-7762)

1972-10-07 / nr. 7742

DE ZIUA PETROLISTULUI Ca In fiecare an la început de octombrie, oamenii muncii din ţara noastră, întregul popor sărbătoreşte Ziua petrolistului. Sărbătorind pe urmaşii celor care s-au ocupat cu această îndeletnicire şi au marcat în urmă cu peste un veac înscrie­rea Bucureştiului ca primul­ oraş din lume iluminat cu petrol lam­­pant, prin intrarea in funcţiune a primei rafinării din România — la Rîfov, lingă Ploieşti — poporul nos­tru cinsteşte tradiţiile de luptă şi jertfele aduse de acest detaşament înaintat al clasei muncitoare in miş­carea revoluţionară din ţara noastră, contribuţia şi munca sa harnică în­chinate edificării societăţii noi, so­cialiste, înscrise cu litere de aur vor ră­­mîne în istoria poporului nostru luptele petroliştilor din Valea Pra­hovei, care, sub conducerea Par­tidului Comunist Român, au înfrun­taţi, alături de ceferişti, în februarie 1933, baionetele şi gloanţele regimu­lui burghezo-moşieresc pentru o viaţă demnă şi umană. Aniversarea Zilei petrolistului are loc anul acesta în condiţiile avîntu­­lui general al oamenilor muncii din întreaga ţară pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Conferinţei Na­ţionale a P.C.R., din 19—21 iulie a.c., pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor prevăzute în­ planul de stat, a angajamentelor asumate în cinstea celei de a 25-a aniversări a Repu­blicii, pentru realizarea cincinalului înainte de termen. In întrecerea pe care o desfăşoară, colectivele din schelele petroliere şi gaz metan, din unităţile de foraj şi din uzine rapor­tează că în întîmpinarea Zilei pe­trolistului au obţinut rezultate re­marcabile In activitatea lor produc­tivă. Semnificativ este faptul că planul producţiei globale pe nouă luni a fost depăşit, în sectorul ex­tractiv de ţiţei şi gaze, cu circa 30 milioane lei. In această perioadă s-au realizat suplimentar 35 000 me­tri foraţi şi peste 36 000 tone ţiţei ; industriei chimice prelucrătoare şi altor consumatori li s-a livrat peste prevederi o cantitate de 185 milioane mc gaze de sondă, satisfăcîndu-se în acelaşi timp necesarul de gaz­­metan solicitat de economia naţională. Cele mai importante cantităţi de ţiţei ex­trase peste plan au fost realizate de către brigăzile de producţie din ca­drul schelelor Brăila, Timişoara şi Moreni. Unităţile de foraj din Arad şi Brăila se mîndresc cu realizarea planului de foraj pe notă luni cu o lună şi, respectiv, cu 17 zile mai devreme. Toate acestea s-au obţinut în condiţiile unei eficienţe econo­mice sporite, realizîndu-se în pri­mele opt luni — pe ansamblul in­dustriei extractive de petrol şi gaze — beneficii peste plan în va­loare de 80 milioane lei. Perspectivele măreţe oglindite în raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în rezoluţiile adoptate la Conferinţa Naţională a partidului noştri­ — care deschid orizonturi noi de ridicare a României socialiste pe culmi mai înalte ale civilizaţiei mo­derne, de asigurare a unui nivel de trai superior — au stimulat noi e­­nergii, constituind un puternic im­bold in activitatea celor 75 unităţi petroliere şi de gaz metan. întrece­rea socialistă a dat la iveală noi iniţiative, menite să asigure îndepli­nirea exemplară a sarcinilor ce le revin pe linia organizării superioare a producţiei şi a muncii, creşterea producţiei şi a productivităţii, îm­bunătăţirea calităţii produselor, re­ducerea consumului de materiale, sporirea vitezelor de foraj. La Centrala industrială a gazului metan Mediaş, spre exemplu, s-a extins iniţiativa : „Nici un minut nelucrat !“. Prin introducerea me­todelor moderne de organizare a producţiei, aici s-a redus durata ciclului de demontare — transport — montare a instalaţiilor de foraj cu 29 la sută. Asemenea preocupări au existat şi la Grupul industrial pen­tru foraj şi extracţia ţiţeiului Moi­­neşti şi în cadrul întreprinderii de foraj Ploieşti. Se cuvine să menţio­năm aportul însemnat în scurtarea duratei acestor lucrări al brigăzilor conduse de maiştrii Vasile Sandu, Vasile Drăgan, Gheorghe Neacşu şi Nicolae Voicu, care s-au situat în fruntea montorilor din Unităţile a­­mintite. Preocupări deosebite există şi în privinţa reducerii timpului nepro­ductiv la foraj, a modernizării in­stalaţiilor in atelierele proprii, a folosirii ansamblelor de fund rigi­dizate. Prin măsuri de acest gen, brigăzile conduse de Aldescu Ion, de la Unitatea de foraj Rîmnicu Vîlcea, şi Mihăilă Alexandru, de la Tîrgu Ocna, au reuşit să îmbunătă­ţească indicatorul metri foraţi pe instalaţie, reuşind să realizeze in primele opt luni 11 000 metri şi, respectiv, 8 000 metri foraţi. Demne­ de menţionat sunt, de a­­semenea, iniţiativele unor colective de sondori din secţiile de produc­ţie, care au organizat acţiuni de muncă patriotică pentru recupera­rea şi utilizarea materialelor vechi. Astfel, la schela Ţicleni s-au recu­perat circa 19 500 metri conducte, care au fost reutilizate la alte lu­crări sau redistribuite celor care au nevoie de ele. La schela Moineşti, au fost recondiţionate 23 000 metri ţevi de extracţie, renu­nţîndu-se la aprovizionarea unei cantităţi cores­punzătoare de materiale noi. Tot în domeniul economisirii ma­terialelor utilizate în procesul de producţie, amintim iniţiativa colec­tivului întreprinderii de cimentări, operaţiuni şi transporturi speciale din Ploieşti, care a trecut la me­canizarea operaţiunilor de cimentare, prin aceasta reducîndu-se într-o mare măsură efortul fizic şi econo­­misindu-se însemnate cantităţi de ciment. Aceste iniţiative şi altele de acest gen s-au bucurat de un spun­ (Continuare In pag. a 3-a) Ing. Gheorghe Pacoste adjunct al ministrului minelor, petrolului şi geologiei Nicolae Ureche vicepreşedinte al Uniunii sindicatelor din întreprinderile miniere, petrol, geologie şi energie electrică Un paradox al petroliştilor : aceşti oameni care lucrează la mari înălţimi sînt, de fapt, specializaţi în a străpunge adîncurile pămîntului în căuta­rea bogăţiilor acestuia La primul bilanţ In primul său bilanţ trimestrial, tinărul colectiv al FABRICII DE TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE MICA PUTERE DIN FILIAŞI a înscris,­­ la capitolul realizărilor peste prevederi, o producţie globală evaluată la 1 500 000 lei şi o produc­ Cincinalul înainte de termen DI LA­­M­­M LA LAPTĂ fie marfă in valoare de 4 376 000 lei. Trebuie subliniat, totodată, că in a­­ceastă scurtă perioadă colectivul unității a realizat suplimentar 6 va­riante de transformatoare electrice, însumînd o putere de 40 000 kVA. Peste angajamentul suplimentat O sută de milioane KWh energie electrică a furnizat peste angajamen­tul suplimentat, pe care şi l-a asumat în cinstea zilei de 30 decembrie şi COLECTIVUL CENTRALEI ELECTRICE DE TERMOFICARE DE LA CRAIOVA. Această puternică unitate energetică produce zilnic o cantitate de electricitate egală cu cea furnizată cu 5 ani in urmă de toate centralele termo şi hidroelectrice ale ţării timp de 8 ore. Noi obiective industriale IN ZONA MINIERA LEŞU URSU­LUI — GURA HUMORULUI a fost dat în exploatare un nou bazin de decantare a sterilului de la Uzinele de preparare a minereurilor din Tarniţa. Acesta este al zecelea obiectiv industrial sucevean din planul anual de investiţii pus în funcţiune înainte de termen sau la termenul stabilit. Pină acum, aici au mai fost construite şi date în exploatare Antrepozitul frigorific, Staţia de congelare a legumelor şi fructelor şi Centrul de depozitare, recondiţionare şi îmbuteliere a vinurilor din zona industrială Şcheia. Au fost dezvoltate, de ase­menea, capacităţile de producţie ale Fabricii de plăci aglomerate din lemn Fălticeni, întreprinderii meca­nice Suceava, Uzinei de utilaje şi piese de schimb de la Vatra Dornei etc. I ■aiiiaigiiiiiBi-JPBiiW : Pepiniera lui If a­ier­iu Mai înkii, pentru luare aminte, o reflecţie a lui Valeriu Boca, cunos­cutul şef al echipei de lăcătuşi­­monteuri din Uzina mecanică de maşini şi utilaj minier Baia Mare. — Ceea ce e sănătos, demn şi cinstit in noi, a sădit, cu rădăcini puternice, atelierul. Aici n-ai cum să-i înşeli pe alţii, deci nici pe ti­ne însuţi nu te poţi înşela. Înveţi şi munceşti, te impui prin ceea ce faci, prin hărnicia, prin cunoştin­ţele, prin calităţile tale personale. Ochiul colectivului îţi cîntăreşte­­fapta, gestul, sîrguinţa, munca, fă­ră greşeală. Iar răsplata, ca şi cri­tica, vin după cuviinţă. Departe de sentimentalism, cu dragoste intr­­adevăr sinceră, pentru că nimic din ce-ţi aparţine nu-i omis, oco­lit, cocoloşit... Un mod de a gîndi,­ sensul unei existenţe, coordonatele educaţiei, profunde, muncitoreşti, primite de acest bărbat in cei peste douăzeci de ani de cînd lucrează în uzină. — Cind am trecut pragul acestei încăperi, uluit de zumzetul mașini­lor și vrednicia oamenilor, meşte­rul loan Betucher, pe care alaltă­ieri l-am scos in pensie și căruia i-am cerut iertare pentru supărări, mi-a zis : „Dacă ai să fii sincer şi harnic, o să-ţi fie bine. De nu, rău o să-mi pară pentru tine, dragă băiete" ! Şi m-am străduit să fiu. Nu doar pentru cuvintele acelea, M. Alecu (Continuare In pag. a 2-a) Proletari din toate farile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7742 B Sîmbătă 7 octombrie 1972 B 6 pagini 30 bani INCANDESCENŢĂ Surprinzînd această imagine gă­­lăţeană, fotoreporterul nostru a surprins, în fapt, un moment al întrecerii siderurgiştilor pentru cantităţi sporite de metal. Fiecare cupă exprimă aici forţa creaţiei, a muncii acestor oameni. Foto : P. COZIA OMAGIU MUNCII Timpul Fabricii de hîrtie din Buşteni este istorie. Pentru că isto­ria hirtiei româneşti se confundă cu însăşi existenţa fabricii. Şi poate tocmai de aceea, mai mult decit în alte întreprinderi, aici, la Buşteni, oamenii trăiesc cu acuitate senti­mentul răspunderii pe care o au faţă de existenţa industrială a hirtiei. 90 de ani a împlinit fabrica. 90 de ani au împlinit şi multe familii, care işi perpetuează, din tată-n fiu, meseria de celulozari. M-am aflat printre oamenii fabricii în clipa sărbătorească a aniversării celor 9 decenii de muncă. Şi m-am simţit mindru, îi cunoşteam de mult. Nu după nume, ci după o parte din roadele muncii lor — hîrtia ziarului. Şi nu numai după ea, ci şi după veştile constant bune asu­pra realizărilor în producţie. Nu am să le reiau. Notez numai ceea ce au obţinut oamenii fabricii în cele 9 luni din acest an. Pasiunea cu care ei desfăşoară întrecerea socia­listă, aflată sub semnul mobiliza­toarelor sarcini stabilite de Confe­rinţa Naţională a partidului, s-a concretizat într-o depăşire a pla­nului producţiei globale cu 5 370 000 lei, iar a celui de producţie marfă cu 3 786 000 lei. In acelaşi timp, printr-o mai judicioasă folosire a materiei prime, s-a obţinut o redu­cere a consumurilor speciale pe tona de produs, egală valoric cu 375 801 lei. Date. Poate puţin cam seci în în­şiruirea lor, care exprimă însă în mod exact personalitatea creatori­lor de hirtie din Buşteni. I-am pri­vit atent în clipa solemnă a citirii Decretului prin care Consiliul de Stat a conferit Fabricii de hîrtie din Buşteni Ordinul Muncii clasa I, interiorizau o emoţie aparte. Ca şi cum şi-ar fi retrăit întreaga lor istorie de muncă. I-am privit apoi, mai cu seamă pe cei 81 de muncitori, maiştri, tehnicieni, ingi­neri şi funcţionari, care au primit înalte distincţii ale Republicii. Prin­tre ei se aflau maiştrii Vasile Sprinceană, Petre Tudor şi Ion Aldescu şi şeful de serviciu Nicolae Crivăţ, directorul fabricii Nicolae Blaga, maistrul principal Nicolae Şerbănoiu. Şi, paralel cu emoţia, le-am citit în ochi hotărîrea de a munci şi mai bine, pe măsura înal­tei preţuiri cu care le-au fost răs­plătite, eforturile. Era aceeaşi hotă­­rire care a determinat colectivul să transforme ziua sărbătorească a aniversării celor 90 de ani de exis­tenţă a fabricii într-o zi de­ produc­ţie record. Primele rezultate sunt semnificative : la maşina nr. 8, de pildă, schimbul maistrului Octavian Pavel a produs peste plan 4 tone de hîrtie. Este poate cel mai frumos omagiu adus de muncă, muncii, tuturor celor care au făcut din Fabrica de hîrtie din Buşteni o uni­tate industrială puternică, modernă, împletindu-şi propria lor viaţă cu viaţa intreprinderii. Substanţa certi­tudinii îndeplinirii angajamentului pe care Nicolae Blaga, directorul întreprinderii, în numele întregu­lui colectiv, l-a repetat solemn la adunarea festivă, spunind : "....asi­gurăm Comitetul Central al Parti­dului Comunist Român, pe tovarășul secretar general, Nicolae Ceaușescu, că noi, colectivul de oameni ai muncii din cadrul fa­bricii, în frunte cu comuniștii, vom continua cu eforturi spo­rite activitatea de pină acum, pentru a realiza angajamentul luat de a ne îndeplini sarcinile ce ne revin în cadrul planului cincinal în 4 ani şi jumătate !“ Şi oamenii Fabricii de hirtie din Buşteni au dovedit de atitea ori că ştiu să se ţină de cuvînt. C. Mihai CULTUL MESERIEI „...ştii ce se făcea înainte, aici, la noi ? N-ai de unde şti, nu-ţi bag vină, că nu ai fost pe aici acum, să zicem, cu numai 20 de ani în urmă. Farfurii se făceau. Şi „nimicuri'1 din ceramică glazurată policrom. De astea se făceau !”. Sînt atent poate nu atît la ton, cit la felul posesiv cu care aparent sprijină, dar în fapt mîngîie discret, nespus de calm­, o construcţie de ceramică, înaltă cam de trei metri. Hi, omul care îmi vor­bea, părea scund pe lingă acel izolator de 220 000 de volţi, deşi nu s-ar putea zice că Nicolae Crişan, tehnicianul de la „Electroceramica" din Turda, nu este un bărbat înalt. Dar, ciudat piesa nu domina, ci el, omul care o mîngîia involuntar, dîn­­du-i parcă un tuşeu al desăvîrşirii după ce fusese coborîtă de pe plat­forma strungului vertical cu copiere automată, umplea spaţiul. Iar apro­pierea dintre om şi rezultatul mun­cii sale nu se afla sub semnul fe­tişizării obiectului ci sub cel al con­vingerii că a transferat în el o păr­ticică din inima sa, că prin el se simte realizat exact, cu tot ceea ce a acumulat de-a lungul anilor - experienţa. Şi se constituia ca un simbol al capacităţii oamenilor în­treprinderii de a realiza produse de cea mai mare complexitate. „...singura noastră certitudine, cînd am pornit pe profilul actual al întreprinderii, adică de a produce piese electroizolante din ceramică, era voinţa de a te face..." îşi con­tinuă gindul comunistul Crişan. Ex­plicaţia lui reduce realitatea la e­­senţă. Pentru că nu a existat nici o corespondenţă intre structura veche a producţiei şi cea actuală. Decit numai, poate, faptul că ma­teria primă este, în linii generale, aceeaşi. Mi se părea însă prea sim­plist să pui totul pe seama „voin­ţei". „Drept. Dar trebuie să înţelegi că ea avea un temei — cunoaşterea profesiei de ceramist. Că asta nu-i o meserie oarecare. Aproape aş zice că trebuie să te naşti pentru ea...". IlUIIIIlIlilIllIilililIUIIIIIllItllIIlllilUlllUUllI TRADIŢII MUNCITOREŞTI illUIllilUllllllilIIIIIIMUJUIUIIllUIlUillUIIIII Tresar. Mi se oferă posibilitatea descifrării mecanismului opţiunii. De unde ştiu oamenii că sunt „făcuţi" pentru o meserie anume? Stau de vorbă cu Vasile Paşca, muncitor ce­ramist, şi-l întreb de ce şi-a ales, acum mai bine de 20 de ani, aceas­tă profesie. Rămine, pentru un mo­ment, pe gînduri. „Ştiaţi ceva despre ea?" încerc să-l ajut. „Nu prea multe... auzisem...“. „De unde ?". „Păi tata, el povestea de meseria asta. Nu aş zice în mod deosebit o făcea ori de cite ori eram de faţă. Dar modelatul­ lutului şi al caolinei­ era „subiectul" lui de vor­bă. Era atunci alt om. E drept că nu-l înțelegeam prea bine de ce spunea că pasta are un fel de su­flet de care trebuie să te apropii blind, altfel nu-ți dă ascultare. Ba chiar îmi ziceam : „...ce-o fi cu bă­­trînul ? Ce, parcă pămîntul are su­flet ?". Dar, uite acum zic ca el. Are. Dacă ai şi tu inimă pentru el. Altfel, e rece, e rău, şi nu-ţi iese nimic din el, oricît i-ai frămînta...". Legăna cuvintele aşa cum o fac mai toţi moţoganii, făcea pauză în­tre ele intr-un fel dulce. Dar nu asta mă atrăgea din relatarea lui, ci subtila pedagogie a unui tată care a ştiut, fără hotărîri tăioase, greu de acceptat pentru pretenţiile de independenţă ale oricărui ado­lescent, să insufle fiului dragostea şi respectul său pentru profesie. „V-a zis, vreodată, vino la fa­brică ?". „Nu. Dar cînd m-am ridicat şi eu şi am ajuns să mă gîndesc „la ce-o să fiu", din tot ce-mi spunea, parcă numai asta auzeam „vino la noi, este meserie grea, dar este fru­moasă. Nu te lasă să te plictiseşti de ea. Este mereu nouă, neaştep­tată. Iar cînd ţi-e greu, sînt la noi oameni care ştiu să-ţi întindă o mină de ajutor...". Vezi, asta m-a făcut să-mi iubesc meseria încă îna­inte de a începe s-o învăţ. Te miră? Să nu te mire ! Aşa trebuie...". Desprind cîteva adevăruri. Şi cel mai important dintre ele e că o meserie, de care te apropii cu tot sufletul, „nu te lasă să te plicti­seşti". Nu sînt vorbe în vînt. „Mai cu seamă acum, cînd pro- Mihai Colesiu (Continuare în pag. a 5-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎNSĂRCINATUL CU AFACERI A. I. AL U. R. S. S. LA BUCUREŞTI Vineri, 6 octombrie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a primit pe V.S. Tihunov, însărcinatul cu afa­ceri a. i. al Uniunii Sovietice la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convor­bire tovărășească. O DELEGAŢIE DE MINERI DIN ZAMBIA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a primit vineri după-amiază o delegaţie de mineri din Zambia. Delegaţia, din care fac parte R. V. C. Burls, director miner la Divizia Chingola, I.D. Mac­Donald, superintendent metalurg la Divi­zia Chingola, Paul Chibulu, super­intendent al personalului la divizia Chibuluma, Edward Simbeye, şef de schimb la Divizia Roka’na, se află în ţara noastră la invitaţia adre­sată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei făcute in Zambia in primăvara acestui an. La primire a fost de faţă Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolu­lui şi geologiei. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu membrii delega­ţiei de mineri zambieni. Oaspeţii au exprimat calde mulţumiri pentru in­vitaţia de a vizita România. In timpul convorbirii s-a evidenţiat utilitatea contactelor şi schimburilor de expe­rienţă dintre colective de mineri din cele două ţări, ca o contribuţie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întă­rirea prieteniei româno-zambiene, a cooperării internaţionale. SAYED ABBAS CHEDID, DIRECTORUL CENTRULUI DE INFORMARE AL O.N.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit, în după-amiaza zilei de 6 octombrie, pe Sayed Abbas Chedid, directorul Cen­trului de Informare al Organizaţiei Naţiunilor Unite la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convor­bire, desfăşurată într-o atmosferă cordială. ÎN JUDEŢUL MUREŞ O problemă centrală: grăbirea recoltatului şi transportul rapid al sfeclei de zahăr In aproape toate cele 140 de uni­tăţi agricole de producţie din judeţul Mureş, cultivatoare de sfeclă de za­hăr, există în acest an o recoltă bo­gată. Campania de strîngere şi prelu­crare a acestei valoroase plante se desfăşoară in majoritatea unităţilor în rimt alert. Drept urmare s-a re­coltat sfecla de zahăr de pe peste 40 la sută din suprafaţa însămînţată cu această cultură. Comparînd, însă, cantităţile de sfeclă de zahăr recoltate, cu cele transportate la fabricile de zahăr din Tirgu Mureş şi Luduş, precum şi in bazele de recepţie, rezultă că -s-a creat un decalaj mare intre aceste două lucrări. Ca urmare se află sto­cate în grămezi, pe tarlale, peste 70 000 tone sfeclă de zahăr. Este drept că în unităţi ca cele din Şăulia, Bal­da, Batoş, Gorneşti, Bogata, Sin Paul, Tăureni, Grebeniş şi Crăciuneşti, s-au concentrat astfel forţele şi atelajele incit transportul sfeclei se face in acelaşi ritm cu recoltatul. In alte co­operative agricole,­­insă, deşi există condiţii aproape asemănătoare cu a­ Viorel Megheş coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare în pag. a 5-a) Tovarăşului ERICH HONECKER prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania Tovarăşului WALTER ULBRICHT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane Tovarăşului WILLI­STOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane Dragi tovarăşi, Berlin In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al po­porului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Comitetu­lui Central al Partidului Socialist Unit din Germania, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, precum şi tuturor cetăţenilor Republicii Democrate Germane, cele mai cordiale felicitări şi un salut frăţesc cu ocazia celei de-a XXIII-a aniversări a Republicii Democrate Germane. Poporul român se bucură sincer de succesele importante obţinute de oamenii muncii din Republica Democrată Germană, sub conducerea Parti­dului Socialist Unit din Germania, în îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al VIII-lea al P.S.U.G., în vederea făuririi societăţii socialiste dezvoltate. Partidul Comunist Român, guvernul ţării noastre se pronunţă cu toată hotărîrea pentru participarea nestingherită a R. D. Germane la viaţa in­ternaţională, pentru recunoaşterea ei de către toate statele, pentru admite­rea ei în O. N .U. şi în celelalte organisme internaţionale. Constatînd cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi solidaritate frăţească statornicite între P. C. R. şi P. S U. G., între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, cunosc o evoluţie ascendentă, ne expri­măm convingerea că raporturile tovărăşeşti, de colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre, se vor dezvolta şi adinei continuu, pe baza Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat anul acesta la Bucureşti. P. C. R. şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona şi în viitor pentru întărirea prieteniei şi alianţei dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, în interesul celor două popoare, al uni­tăţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, al cauzei păcii în Europa şi în lume. Cu ocazia sărbătorii naţionale, vă urăm dumneavoastră, stimaţi tova­răşi, tuturor oamenilor muncii din Republica Democrată Germană, noi suc­cese în opera de construire a socialismului, de înflorire multilaterală a patriei. NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER Secretar General Preşedintele al Partidului Comunist Consiliului de Miniştri al Român Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next