Munca, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7737-7762)
1972-10-14 / nr. 7748
„O familie obişnuită de chimişti, asta sintem... Interviu cu Eroul Muncii Socialiste VICHENTE PICA maistru la Combinatul chimic din Fagara. Pe tata, tot VIchente ii chema şi tot combinatul l-a format, mai întii ca muncitor, după aceea ca şef de echipă şi maistru, li urmez destinul profesional, de peste 20 de ani... Ce-i drept, nu sunt singurul: fratele, sora, soţia, unchii, cumnaţii, sunt, de asemenea, chimişti aici. Şi nu am amintit decit rudele apropla■ te... Cineva remarcase odată, în glumă, că dacă ni s-ar da sarcina preluării unei secţii, am avea personalul necesar pentru toate posturile din schemă ! De cînd muncesc, nu o dată, gazetari veniţi la noi, mi-au pus şi această întrebare : ce este familia dumitale, tovarăşe Pică ? Ce să fie, o familie obişnuită de chimişti, din marea familie a combinatului, asta sîntem şi vom fi ! Pe lingă tradiţie şi, implicit, pasiunea pentru această muncă, sădite din tată in fiu, ce altceva a mai contribuit la împlinirea dumneavoastră ? Cred că, in primul rînd, oamenii in mijlocul şi cu ajutorul cărora m-am format, apoi şi faptul că de-a lungul anilor, am trăit citeva premiere profesionale care m-au învăţat multe. Să mă refer la una singură : din 1956 mi-am desfăşurat activitatea în cadrul secţiei de fond. Am fost aici de la bun început, adică de la proiectarea ei şi baterea primului ţăruş, de la obţinerea primelor probe tehnologice şi pînă recent. Spun recent, deoarece, în urma vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderea noastră şi a sarcinilor sporite ce ne revin pentru realizarea cincinalului înainte de termen, fac parte dintr-un colectiv in sarcina căruia revin construl Aurel Codreanu (Continuare In pag. a 5-a) Zimbesta nostalgic aducerilor aminte : Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7748 Sîmbătă 14 octombrie 1972 6 pagini 30 bani In industria braşoveana MUNCA POLITICĂ şi cultural-educativă in sprijinul extinderii iniţiativelor In raportul la Conferinţa Naţională a partidului, din acest an, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU spunea : „...nu trebuie să uităm că cea mai mare bogăţie o reprezintă omul ; el este făuritorul tuturor bunurilor materiale şi spirituale, de el depinde înaintarea cu succes a patriei noastre pe calea societăţii comuniste". O dovadă elocventă a interesului mereu crescind pe care clasa muncitoare il manifestă pentru perfecţionarea permanentă a producţiei, pentru creşterea rentabilităţii întreprinderilor şi îmbunătăţirea necontenită a calităţii produselor, este şi apariţia unor iniţiative valoroase, născute din dorinţa oamenilor muncii de a contribui prin toate mijloacele la îndeplinirea cincinalului înainte de termen, condiţie a ridicării nivelului de trai. În judeţul Braşov, de pildă, există 12 asemenea iniţiative, în 14 variante, care se aplică în 104 întreprinderi, 322 secţii, 2 054 grupe sindicale, antrenind 91 824 de salariaţi de diferite profesii. Patru dintre aceste iniţiative, apărute în unele din cele mai importante uzine din Braşov, au stîrnit un interes deosebit, datorită eficienţei lor economice. Rezultatele concrete obţinute prin aplicarea lor sunt mai mult decit elocvente, fiind un puternic stimulent pentru extinderea iniţiativelor în majoritatea întreprinderilor din oraş. Munca politică şi cultural-educativă desfăşurată de sindicatele din întreprinderile respective s-a dovedit a fi unul din principalele mijloace de popularizare, susţinere şi extindere a iniţiativelor apărute in industria braşoveana. Am întreprins, de curînd, o anchetă în scopul analizării modalităţilor prin care munca politică şi cultural-educativă a acţionat în sprijinul iniţiativelor mai sus-amintite, anchetă ale cărei rezultate le publicăm în rîndurile ce urmează. „MICRONUL, GRAMUL ŞI SECUNDA“ • Iniţiativa cu acest nume a pornit de la grupa sindicală nr. 2 din secţia forjă a uzinei „RULMENTUL“ din Braşov. „Micronul“ reprezintă calitatea produselor pe faze şi operaţii , „Gramul“, consumul specific de metal, iar „Secunda“ sugerează folosirea timpului de muncă. Aceste trei elemente semnifică îndemnul adresat tuturor oamenilor muncii din uzină de a milita pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor, pentru valorificarea superioară a materiilor prime şi a materialelor, în primul rind a metalului şi pentru utilizarea integrală şi raţională a timpului de lucru. « In urma aplicării acestei iniţiative, la uzina „Rulmentul“ s-au realizat, in 8 luni, 150 tone economii de material ; rebuturile au scăzut de la 3,18 la sută, ci era in 1971 pe aceeaşi perioadă, la 2,9 la sută ; indicele fondului de timp este de 93,6 la sută faţă de 94,2 la sută în 1971, iar numărul de om/zi absenţe a scăzut în acest timp de la 3 750 om/zi în 1971, la 2 500 om/zi. • In prezent, această iniţiativă a fost extinsă in întreaga uzină şi a fost preluată de alţi 60 000 de salariaţi din 40 de întreprinderi, 187 secţii şi 1 231 de grupe sindicale. „ Ce rol a avut munca politică şi cultural-educativă în lansarea, susţinerea şi extinderea iniţiativei „Micronul, gramul şi secunda“ ? Ne-a răspuns tehnicianul principal Costinel Chipriotis, responsabil cu activitatea politică şi cultural-educativă de masă in comitetul sindicatului de la uzina „Rulmentul“ . — Cred că nu exagerez afirmînd că a avut un rol hotăritor. In primul rînd, în pregătirea ei. Prin popularizarea şi dezbaterea documentelor Conferinţei Naţionale a partidului, a sarcinilor ce reveneau colectivului nostru in vederea îndeplinirii cincinalului înainte de termen, a fost pregătit „terenul“, dacă ne putem exprima astfel, pentru declanşarea unei asemenea iniţiative, prin faptul că fiecare om a fost stimulat să gindească mai mult şi cu un mai iait simţ de răspundere la felul în care poate contribui la creşterea eficienţei economice a uzinei. Apoi a fost popularizată, prin toate mijloacele de care dispunem, chemarea grupei sindicale nr. 2 din secţia forjă, prin care era lansată iniţiativa. In scurt timp ea a fost îmbrăţişată cu entuziasm de întreaga uzină. Dar reuşita ei era condiţionată de asigurarea unei evidenţe foarte precise pentru fiecare loc de muncă. Organizatorii grupelor sindicale şi maiştrii respectivi au fost ajutaţi să întocmească grafice privind : evoluţia calităţii, evidenţa economiilor de metal şi cea a prezenţei oamenilor şi a disciplinei in producţie. Imediat au fost amenajate, in fiecare secţie, panouri pe care erau înscrişi cu operativitate „prietenii iniţiativei“ şi rezultatele obţinute de ei şi totodată „cei certaţi cu disciplina“ şi pagubele pricinuite. In adunările lunare ale grupelor sindicale se analizează, după evidenţa şi graficele din secţii, experienţa bună, se stabilesc măsuri pentru remedierea deficienţelor manifestate pe parcurs. Cazurile mai reprezentativesau mai dificile sunt dezbătute şi in Anchetă realizată de Lucia Bogdan (Continuare in pag. a 3-a) tr* ÎNFRUNTÎND PUHOAIELE PUTNEI ...Alarma a fost dată la miezul nopții : se revarsă Putna ! Comuniștii din Fabrica de confecții din Focșani au acționat cu energie : fiecare braț trebuia angajat în lupta cu inundația ! S-au adoptat măsuri rapide, eficiente : diguri din baloturi de deșeuri. Dar puhoaiele continuau să înainteze duşmănos. Şi muncitoarele care se oftau acasă, nefiind atunci în tură, şi-au dat seama că fabrica lor este în mare pericol. Nu au mai pregetat nici o clipă şi un pas avîntat s-au îndreptat într-acolo, pentru a pune umărul la stăvilirea apelor şi apărarea avutului lor comun. „Centrala termică era amenințată. Dacă apa pătrundea aici, întreaga producţie ar fi fost paralizată. S-au demontat pentru orice eventualitate 2 motoare pentru a fi puse în funcţiune dimineaţa. Sub cerul de catran s-au distins şi chipurile unor salariaţi din întreprinderile megieşe, neamenințate de năvala apelor. Au venit să dea o mînă de ajutor frăţesc. La Intrarea In subsolul pompelor, muncitorii alcătuiesc din piepturile lor un veritabil zid de apărare. Orele trec anevoie, oboseala capătă greutate de plumb. In mijlocul echipelor de salvare se află Alexandra Mocanu, președinta comitetului sindicatului de la Fabrica de confecții, care în momentele aspre, de cumpănă, adresează celor prezente cuvinte de îmbărbătare. Apare de îndată și o subunitate de pompieri. După o muncă istovitoare, cadranele aparaturii de control arată că șuvoaiele de apă, cu mînia înjumătățită, se retrag spre matca rîului Putna. La una din magaziile fabricii discutăm cu Maria Bîtfoi, şefa sectorului de recepție. — Sîntem atei de la miezul nopții, de cînd am fost anunțați că ne amenință primejdia. Este important că apa nu a invadat magazia de mărfuri. Toți știm ce pierderi ar fi putut prinui inundarea acestui sector. Cu chipul brăzdat de osteneală ne întîmpină inginerul Nicolae Lungoci, directorul fabricii focșănene. — De aseară, nimeni dintre noi n-a cunoscut răgazul. Am răzbătut la liman prin eforturi unite. Principal este faptul că motoarele instalate funcţionează perfect şi că fabrica lucrează în ritm normal, ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic. ...Departe, peste acoperişurile oraşului, apare soarele. M. Doraş coresp. ziarului „MUNCA": MINERII DIN BAZINUL BORNELOR RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI ANUAL întregul colectiv de muncă al Exploatării miniere Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea sub semnul unei înalte eficienţe. Folosirea chibzuită a spaţiilor şi capvicităţilor de producţie existente, îmbunătăţirea coeficientului de schimburi de la 1,7 in 1970 la 2,35 în acest an, creşterea numărului de muncitori direct productivi din totalul salariaţilor au determinat creşterea continuă a productivităţii muncii. Pe primele nouă luni din acest an, de exemplu, sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită cu 10,4 la sută, iar faţă de prevederile cincinalului pentru această perioadă — cu 45 la sută. Drept urmare, minerii dorneni au raportat încă de la 1 octombrie a.c., cu 3 luni mai devreme, realizarea sarcinilor de plan pe întregul an 1972 la producţia marfă, preliminînd o depăşire de 13 000 000 lei faţă de planul anual şi de 26,4 milioane lei faţă de prevederile cincinalului pentru 1972, în competiţie cu timpul s-au cîştigat pînă acum peste 5 luni de zile. Depăşirile se vor concretiza în circa 4 000 tone minereu de mangan marfă faţă de planul pe 1972 şi circa 12 000 tone faţă de prevederile cincinalului pe această perioadă De asemenea, vor fi livrate în plus circa 2 000 tone mangan metal, utilaje şi piese de schimb in valoare de 8 milioane lei şi alte produse. O contribuţie deosebită la dobîndirea acestui succes de seamă au adus-o colectivul de muncă de lla secţia Arşiţa, condusă de Valentin Boca, echipele lui Ioan T Sandu, Mihai Bălan, Marin Păduraru, excavatoriştii Vasile Şutea, colectivul atelierului metanic Iacobeni, in frunte cu Eugen Ţiflea, maistrul Paul Pauliner şi alţii (MIHAI TINŢAR, coresp. ziarului „MUNCA“). Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In ziua de 13 octombrie a.c., a avut loc Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La lucrările plenarei, din însărcinarea conducerii partidului, tovarăşul Emil Bodnaraș a supus spre aprobare Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Virgil Trofin din funcţia de preşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. şi din Comitetul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., in legătură cu noile însărcinări primite in cadrul guvernului. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a aprobat în unanimitate această propunere. La recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., plenara a hotârit alegerea tovarășului Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., ca membru al Consiliului Central al U.G.S.R., al Comitetului Executiv, şi in funcţia de preşedinte al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. De asemenea, plenara a ales in funcţia de secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. pe tovarăşul Constantin Mîndreanu, preşedintele Consiliului pentru activitatea politică şi cultural-educativă de masă al Consiliului Central al U.G.S.R. In încheierea lucrărilor, a luat cuvintul tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Romă- EMBLEMELE PUTERII BISTRIŢĂ -la ora vie Pînă acum ciţiva ani, cind a devenit reşedinţă de judeţ, activitatea economică din Bistriţa era reprezentată îndeosebi de unităţi cu caracter meşteşugăresc. Nu este de mirare faptul că Dicţionarul Enciclopedic Român din 1962 i-a consacrat numai citeva cuvinte. De fapt, in urmă cu zece ani, Bistriţa nu dispunea decit de o fabrică de brinzeturi şi o veche întreprindere de teracote. Astăzi Bistriţa este un oraş al marilor şantiere industriale. Aproape peste tot întîlneşti schele, excavatoare, buldozere. Numeroşi muncitori constructori tonifiază atmosfera înnoitoare a acestui străvechi oraş transilvănean. Cine trăieşte cel puţin citeva zile aici nu poate să nu simtă acest puls al muncii creatoare care transformă oraşul intr-un frumos centru civic, cu o industrie reprezentativă, cu o bogată viaţă socială şi culturală. Impresionante sunt eforturile în domeniul industrializării. Cu câţiva ani în urmă s-a conturat aici o zonă industrială care va cuprinde în actualul cincinal mai multe fabrici cu profil diferit, unde vor lucra mii de oameni, angajaţi îndeosebi din localităţile judeţului. Prima unitate de pe această platformă industrială produce deja de citeva luni. Este vorba de Fabrica de textile neţesute „NETEX" - unitate care prin profilul producţiei constituie şi o premieră a industriei noastre. Din deşeuri textile, care nu aveau nici o întrebuinţare pînă acum, noua întreprindere bistriţeană realizează produse cu multiple utilităţi în economie. Inginerul Dumitru Mocănescu, directorul fabricii, ne-a arătat citeva mostre de produse, ne-a vorbit despre materialul de polisat - alb şi colorat - şi vata termo sudabilă pentru izolarea termică şi fonică a automobilului românesc. Unităţilor producătoare de mobilă li se livrează vată de tapiţerie, iar constructorii vor primi cantităţi importante de material-suport hidroizolant. Întregul colectiv este hotârit ca în întrecerea socialistă ce se desfăşoară în cinstea celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii să atingă înainte de termen parametrii proiectaţi la liniile tehnologice. Această hotărîre este certificată de sporurile de producţie obţinute pină acum, care se ridică la 41 000 metri pătraţi textile neţesute. În timp ce specialiştii „Netexului" caută să asigure o funcţionare ireproşabilă a instalaţiilor şi să diversifice producţia de textile neţesute, constructorii se pregătesc pentru intrarea în funcţiune a noii fabrici de mobilă, unde lemnul exploatat din munţii Rodnei şi Călimanului va fi prelucrat „la el acasă", de meşteri iscusiţi. Forţele constructorilor şi montorilor sunt concentrate şi pe alte obiective - Fabrica de sticlă pentru menaj, Uzina de utilaje pentru materiale de construcţii şi refractare, aflate in diferite faze de execuţie. Ce înseamnă pentru Bistriţa aceste plusuri industriale ? Producţia va cunoaşte în actualul cincinal un ritm mediu anual de creştere de 20 la sută. La sfirşitul anului 1975 producţia industrială va fi de peste 2,5 ori mai mare decit în 1970. Mîndri de perspectiva oraşului lor, bistriţenii acţionează cu hotărîre ca noile întreprinderi să producă mai devreme, să realizeze cu mult înainte de termen sarcinile cincinalului. ★ Bistriţa este, în acelaşi timp, şi un cunoscut centru de cercetări pomicole. Staţiunea experimentală de aici, cu mulţi doctori şi doctoranzi în ştiinţe agricole, se bucură de un prestigiu deosebit în ţară şi peste hotare. Aici au fost realizate noi soiuri de cireş, măr, pâr, coacăz. Plantaţiile pomicole ce acoperă dealuri întinse în judeţ, altădată neroditoare, sunt in prezent una din bogăţiile de seamă ale acestor ţinuturi ale pomicultorilor staţiunii. Activitatea productivă a oraşului este pregnant întregită de o bogată viaţă spirituală şi socială. Bistriţa îşi completează an de an zestrea de instituţii sociale, construindu-se aici, pe lingă fabrici şi frumoasele cartiere de locuinţe Viişoara şi Decebal, spitale, creşe, şcoli, un modern hotel turistic. In numai ciţiva ani au fost construite aici blocuri de locuinţe cu circa 1 800 de aparta- mente. Sunt conservate in acelaşi timp vestigiile trecutului istoric al acestor meleaguri, sunt puse în valoare tra- diţiile artistice. Un ansamblu folclo- ’ ric cum este „Cununa de pe Someş", deţinător al mai multor premii inter- naţionale, poartă tot mai des peste , hotare mesajul de frumos al poporu- lui nostru. în timpul recentului tur- ^ neu întreprins în Franţa, unde peste tot a cules aplauzele spectatorilor, » grupul folcloric bistriţean avea să fie cotat de către presa de specialitate franceză cu calificativul de „Vedetă " a anului 1972". Preocupările oame- nilor muncii din acest oraş pentru ^ promovarea culturii şi artei, concre- , tizate şi de recitalurile corului Casei de cultură a sindicatelor, participante la fazele superioare ale concursului , „Cîntare patriei", de manifestările organizate de această tînără insti- g tuţie culturală a oraşului, cum sînt expoziţiile de artă plastică ale ama- torilor, simpozioanele ştiinţifice, festivalurile formaţiilor artistice, dez- baterile etice. , Oamenii Bistriţei trăiesc din plin, » sărbătoresc aceste înnoiri ale o- g rasului lor circumscris în marile prefaceri economice şi sociale pe care le cunoaşte ţara întreagă. Ei acţionează cu toate posibilităţile pentru dezvoltarea cit mai intensă , a oraşului. Edilii se gîndesc la o amplă dezvoltare a Bistriţei astfel incit ansamblurile de clădiri vechi să fie integrate armonios în ceea ce se construieşte in prezent, păstrîn- du-se elementele istorice caracteris- t tice ale acestei aşezări. Arhitecţi din întreaga ţară sunt chemaţi, după cum am aflat de la arhitectul şef al , judeţului, Ion Mocanu, la un concurs pentru cele mai bune soluţii de sis- tematizare a zonei centrale a oraşu- lui. Tot ce se înalţă aici — în zona in- ţ dustrială, în cartierele de locuit, in centrul oraşului, dominat de noile , instituţii culturale şi administrative - , este expresia gîndirii şi creaţiei a- ^cestor oameni care vor ca oraşul lor să fie o expresie a noului, să ocupe un loc demn, prin ceea ce are fruţ mos, semnificativ, prin realizările economice şi social-culturale, in rin- dul marilor oraşe ale patriei. ţ Marin Oprea \ coresp. ziarului „MUNCA“ ţ \ Denumirea Mintia-Deva a Intrat in circuitul valorilor noastre socialiste prin existenţa uneia dintre cele mai mari termocentrale electrice ale ţârii. Cu cei circa 1 000 MW putere instalată ai săi, ea se situează, ca proporţii, la ora actuală pe locul doi in ţară. lN numărul DE AZI :: • ŞTIINŢĂ • ARTĂ • LITERATURĂ (pag. 2-a) ‡; • TIMPUL ESTE PRIELNIC, CU TOATE FORŢELE îi LA RECOLTAT ŞI ÎNSĂMÎNŢAT ! (pag. 3-a) | • DE TOATE PENTRU TOŢI (pag. 4-a) | • DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI ¡; VOLUNTAR | • SPORT (pag. 5-a) • SĂPTĂMÎNA POLITICĂ INTERNAŢIONALĂ | • DIN PATRU PUNCTE CARDINALE (pag. 6-a) |