Munca, octombrie 1972 (Anul 28, nr. 7737-7762)

1972-10-14 / nr. 7748

„O familie obişnuită de chimişti, asta sintem­...­­ Interviu cu Eroul Muncii Socialiste VICHENTE PICA maistru la Combinatul chimic din Fagara.­ ­ Pe tata, tot VIchente ii chema şi tot combinatul l-a format, mai întii ca muncitor, după aceea ca şef de echipă şi maistru, li urmez des­tinul profesional, de peste 20 de ani... Ce-i drept, nu sunt singurul: fratele, sora, soţia, unchii, cumnaţii, sunt, de asemenea, chimişti aici. Şi nu am amintit decit rudele apropla­­■ te... Cineva remarcase odată, în­­ glumă, că dacă ni s-ar da sarcina preluării unei secţii, am avea per­sonalul necesar pentru toate postu­rile din schemă ! De cînd muncesc, nu o dată, gazetari veniţi la noi, mi-au pus şi această întrebare : ce este familia dumitale, tovarăşe Pică ? Ce să fie, o familie obişnuită de chimişti, din marea familie a combinatului, asta sîntem şi vom fi !­­ Pe lingă tradiţie şi, implicit, pa­siunea pentru această muncă, sădi­te din tată in fiu, ce altceva a mai contribuit la împlinirea dumnea­voastră ?­­ Cred că, in primul rînd, oamenii in mijlocul şi cu ajutorul cărora m-am format, apoi şi faptul că de-a lungul anilor, am trăit citeva premi­ere profesionale care m-au învăţat multe. Să mă refer la una singură : din 1956 mi-am desfăşurat activita­tea în cadrul secţiei de fond­. Am fost aici de la bun început, adică de la proiectarea ei şi baterea pri­mului ţăruş, de la obţinerea prime­lor probe tehnologice şi pînă re­cent. Spun recent, deoarece, în urma vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderea noastră şi a sarcinilor sporite ce ne revin pentru realizarea cincinalului înainte de termen, fac parte dintr-un colec­tiv in sarcina căruia revin construl­ Aurel Codreanu (Continuare In pag. a 5-a) Zimbesta nostalgic aducerilor a­­minte : Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7748 Sîmbătă 14 octombrie 1972 6 pagini 30 bani In industria braşoveana MUNCA POLITICĂ şi cultural-educativă in sprijinul extinderii iniţiativelor In raportul la Conferinţa Naţională a partidului, din acest an, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU spu­nea : „...nu trebuie să uităm că cea mai mare bo­găţie o reprezintă omul ; el este făuritorul tuturor bunurilor materiale şi spirituale, de el depinde îna­intarea cu succes a patriei noastre pe calea socie­tăţii comuniste". O dovadă elocventă a interesului mereu crescind pe care clasa muncitoare il manifestă pentru perfec­ţionarea permanentă a producţiei, pentru creşterea rentabilităţii întreprinderilor şi îmbunătăţirea necon­tenită a calităţii produselor, este­ şi apariţia unor iniţiative valoroase, născute din dorinţa oamenilor muncii de a contribui prin toate mijloacele la în­deplinirea cincinalului înainte de termen, condiţie a ridicării nivelului de trai. În judeţul Braşov, de pildă, există 12 asemenea iniţiative, în 14 variante, care se aplică în 104 în­treprinderi, 322 secţii, 2 054 grupe sindicale, antre­­nind 91 824 de salariaţi de diferite profesii. Patru dintre aceste iniţiative, apărute în unele din cele mai importante uzine din Braşov, au stîrnit un interes deosebit, datorită eficienţei lor economice. Re­zultatele concrete obţinute prin aplicarea lor sunt mai mult decit elocvente, fiind un puternic stimulent pentru extinderea iniţiativelor în majoritatea între­prinderilor din oraş. Munca politică şi cultural-educativă desfăşurată de sindicatele din întreprinderile respective s-a do­vedit a fi unul din principalele mijloace de popu­larizare, susţinere şi extindere a iniţiativelor apărute in industria braşoveana. Am întreprins, de curînd, o anchetă în scopul analizării modalităţilor prin care munca politică şi cultural-educativă a acţionat în sprijinul iniţiativelor mai sus-amintite, anchetă ale cărei rezultate le publicăm în rîndurile ce urmează. „MICRONUL, GRAMUL ŞI SECUNDA“ • Iniţiativa cu acest nume a pornit de la grupa sindicală nr. 2 din secţia forjă a uzinei „RULMENTUL“ din Braşov. „Micronul“ reprezintă cali­tatea produselor pe faze şi operaţii , „Gramul“, consumul specific de me­tal, iar „Secunda“ sugerează folosi­rea timpului de muncă. Aceste trei elemente semnifică îndemnul adre­sat tuturor oamenilor muncii din uzină de a milita pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor, pentru valorificarea superioară a ma­teriilor prime şi a materialelor, în primul rind a metalului şi pentru utilizarea integrală şi raţională a timpului de lucru. « In urma aplicării acestei ini­ţiative, la uzina „Rulmentul“ s-au realizat, in 8 luni, 150 tone econo­mii de material ; rebuturile au scă­zut de la 3,18 la sută, ci­ era in 1971 pe aceeaşi perioadă, la 2,9 la sută ; indicele fondului de timp este de 93,6 la sută faţă de 94,2 la sută în 1971, iar numărul de om/zi absenţe a scăzut în acest timp de la 3 750 om/zi în 1971, la 2 500 om/zi. • In prezent, această iniţiativă a fost extinsă in întreaga uzină şi a fost preluată de alţi 60 000 de sala­riaţi din 40 de întreprinderi, 187 secţii şi 1 231 de grupe sindicale. „ Ce rol a avut munca politică şi cultural-educativă în lansarea, sus­ţinerea şi extinderea iniţiativei „Mi­cronul, gramul şi secunda“ ? Ne-a răspuns tehnicianul princi­pal Costinel Chipriotis, responsabil cu activitatea politică şi cultural-e­ducativă de masă in comitetul sindi­catului de la uzina „Rulmentul“ . — Cred că nu exagerez afirmînd că a avut un rol hotăritor. In primul rînd, în pregătirea ei. Prin populari­zarea şi dezbaterea documentelor Con­ferinţei Naţionale a partidului, a sarcinilor ce reveneau colectivului nostru in vederea îndeplinirii cinci­nalului înainte de termen, a fost pre­gătit „terenul“, dacă ne putem ex­prima astfel, pentru declanşarea u­­nei asemenea iniţiative, prin faptul că fiecare om a fost stimulat să gin­­dească mai mult şi cu un mai i­ait simţ de răspundere la felul în care poate contribui la creşterea eficien­ţei economice a uzinei. Apoi a fost popularizată, prin toa­te mijloacele de care dispunem, che­marea grupei sindicale nr. 2 din sec­ţia forjă, prin care era lansată ini­ţiativa. In scurt timp ea a fost îm­brăţişată cu entuziasm de întreaga uzină. Dar reuşita ei era condiţionată de asigurarea unei evidenţe foarte precise pentru fiecare loc de muncă. Organizatorii grupelor sindicale şi maiştrii respectivi au fost ajutaţi să întocmească grafice privind : evolu­ţia calităţii, evidenţa economiilor de metal şi cea a prezenţei oamenilor şi a disciplinei in producţie. Imediat au fost amenajate, in fiecare secţie, panouri pe care erau înscrişi cu ope­rativitate „prietenii iniţiativei“ şi re­zultatele obţinute de ei şi totodată „cei certaţi cu disciplina“ şi pagubele pricinuite. In adunările lunare ale grupelor sindicale se analizează, după evidenţa şi graficele din secţii, experienţa bună, se stabilesc măsuri pentru re­medierea deficienţelor manifestate pe parcurs. Cazurile mai reprezentative­­sau mai dificile sunt dezbătute şi in Anchetă realizată de Lucia Bogdan (Continuare in pag. a 3-a) tr* ÎNFRUNTÎND PUHOAIELE PUTNEI ...Alarma a fost dată la miezul nopții : se revarsă Putna ! Comuniștii din Fa­brica de confecții din Focșani au acționat cu energie : fiecare braț tre­buia angajat în lupta cu inundația ! S-au adoptat măsuri rapide, eficiente : diguri din baloturi de de­șeuri. Dar puhoaiele con­tinuau să înainteze duş­mănos. Şi muncitoarele care se oftau acasă, ne­­fiind atunci în tură, şi-au dat seama că fabrica lor este în mare pericol. Nu au mai pregetat nici o clipă şi un pas avîntat s-au îndreptat într-acolo, pentru a pune umărul la stăvili­rea apelor şi apărarea a­­vutului lor comun. „­Centrala termică era amenințată. Dacă apa pă­trundea aici, întreaga pro­ducţie ar fi fost paralizată. S-au demontat pentru orice eventualitate 2 mo­toare pentru a fi puse în funcţiune dimineaţa. Sub cerul de catran s-au dis­tins şi chipurile unor sa­lariaţi din întreprinderile megieşe, neamenințate de năvala apelor. Au venit să dea o mînă de ajutor fră­ţesc. La Intrarea In subso­lul pompelor, muncitorii alcătuiesc din piepturile lor un veritabil zid de apărare. Orele trec ane­voie, oboseala capătă greutate de plumb. In mijlocul echipelor de salvare se află Alexandra Mocanu, președinta comi­tetului sindicatului de la Fabrica de confecții, care în momentele aspre, de cumpănă, adresează celor prezente cuvinte de îmbăr­bătare. Apare de îndată și o subunitate de pom­pieri. După o muncă isto­vitoare, cadranele apara­turii de control arată că șuvoaiele de apă, cu mînia înjumătățită, se retrag spre matca rîului Putna. La una din magaziile fabricii dis­cutăm cu Maria Bîtfoi, şefa sectorului de recep­ție. — Sîntem atei de la miezul nopții, de cînd am fost anunțați că ne ame­nință primejdia. Este im­portant că apa nu a inva­dat magazia de mărfuri. Toți știm ce pierderi ar fi putut pri­nui inundarea acestui sector. Cu chipul brăzdat de osteneală ne întîmpină in­ginerul Nicolae Lungoci, directorul fabricii focșă­­nene. — De aseară, nimeni dintre noi n-a cunoscut răgazul. Am răzbătut la liman prin eforturi unite. Principal este faptul că motoarele instalate func­ţionează perfect şi că fa­brica lucrează în ritm nor­mal, ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic. ...Departe, peste acope­rişurile oraşului, apare soarele. M. Doraş coresp. ziarului „MUNCA": MINERII DIN BAZINUL BORNELOR RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PLANULUI ANUAL întregul colectiv de muncă al Exploatării miniere Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea sub sem­nul unei înalte eficienţe. Folosirea chibzuită a spaţiilor şi capvicităţilor de producţie existen­te, îmbunătăţirea coeficientului de schimburi de la 1,7 in 1970 la 2,35 în acest an, creşterea numărului de muncitori direct productivi din totalul salariaţilor au determinat creşterea continuă a productivită­ţii muncii. Pe primele nouă luni din acest an, de exemplu, sarci­na de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită cu 10,4 la sută, iar faţă de prevederile cin­cinalului pentru această perioadă — cu 45 la sută. Drept urmare, minerii dorneni au raportat încă de la 1 octombrie a.c., cu 3 luni mai devreme, rea­lizarea sarcinilor de plan pe între­gul an 1972 la producţia marfă, preliminînd o depăşire de 13 000 000 lei faţă de planul anual şi de 26,4 milioane lei faţă de prevederile cincinalului pentru 1972, în competiţie cu timpul s-au cîş­­tigat pînă acum peste 5 luni de zile. Depăşirile se vor concretiza în circa 4 000 tone minereu de mangan marfă faţă de planul pe 1972 şi circa 12 000 tone faţă de prevederile cincinalului pe această perioadă De asemenea, vor fi livrate în plus circa 2 000 tone mangan me­tal, utilaje şi piese de schimb in valoare de 8 milioane lei şi alte produse. O contribuţie deosebită la dobîndirea acestui succes de seamă au adus-o colectivul de muncă de lla secţia Arşiţa, condusă de Va­lentin Boca, echipele lui Ioan T Sandu, Mihai Bălan, Marin Pădu­­raru, excavatoriştii Vasile Şutea, colectivul atelierului metanic Ia­­cobeni, in frunte cu Eugen Ţiflea, maistrul Paul Pauliner şi alţii (MIHAI TINŢAR, coresp. ziarului „MUNCA“). Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România In ziua de 13 octombrie a.c., a avut loc Plenara Consiliului Central al U­­niunii Generale a Sindicatelor din România. La lucrările plenarei, din însărci­narea conducerii partidului, tovarăşul Emil Bodnaraș a supus spre aproba­re Plenarei Consiliului Central al U.G.S.R. recomandarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarăşului Virgil Trofin din funcţia de preşedinte al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. şi din Comite­tul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., in legătură cu noile însărci­nări primite in cadrul guvernului. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. a aprobat în unanimitate a­­ceastă propunere. La recomandarea Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., plenara a hotârit alegerea tovarășului Mihai Dalea, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., ca membru al Consiliului Central al U.G.S.R., al Comitetului Executiv, şi in funcţia de preşedinte al Consiliu­lui Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. De asemenea, plenara a ales in funcţia de secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. pe tovarăşul Constantin Mîndreanu, preşedintele Consiliului pentru activitatea politică şi cultural-educativă de masă al Consiliului Central al U.G.S.R. In încheierea lucrărilor, a luat cu­­vintul tovarăşul Mihai Dalea, pre­şedintele Consiliului Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din Romă- EMBLEMELE PUTERII BISTRIŢĂ -la ora vie Pînă acum ciţiva ani, cind a deve­nit reşedinţă de judeţ, activitatea economică din Bistriţa era reprezen­tată îndeosebi de unităţi cu caracter meşteşugăresc. Nu este de mirare faptul că Dicţionarul Enciclopedic Român din 1962 i-a consacrat numai citeva cuvinte. De fapt, in urmă cu zece ani, Bistriţa nu dispunea decit de o fabrică de brinzeturi şi o veche întreprindere de teracote. Astăzi Bistriţa este un oraş al ma­rilor şantiere industriale. Aproape peste tot întîlneşti schele, excava­toare, buldozere. Numeroşi munci­tori constructori tonifiază atmosfera înnoitoare a acestui străvechi oraş transilvănean. Cine trăieşte cel puţin citeva zile aici nu poate să nu simtă acest puls al muncii creatoare care transformă oraşul intr-un frumos centru civic, cu o industrie repre­zentativă, cu o bogată viaţă socială şi culturală. Impresionante sunt eforturile în do­meniul industrializării. Cu câţiva ani în urmă s-a conturat aici o zonă industrială care va cuprinde în actualul cincinal mai multe fabrici cu profil diferit, unde vor lucra mii de oameni, angajaţi îndeosebi din localităţile judeţului. Prima unitate de pe această plat­formă industrială produce deja de citeva luni. Este vorba de Fabrica de textile neţesute „NETEX" - unitate care prin profilul producţiei consti­tuie şi o premieră a industriei noas­tre. Din deşeuri textile, care nu a­­veau nici o întrebuinţare pînă acum, noua întreprindere bistriţeană reali­zează produse cu multiple utilităţi în economie. Inginerul Dumitru Mocănescu, directorul fabricii, ne-a arătat citeva mostre de produse, ne-a vorbit despre materialul de po­­lisat - alb şi colorat - şi vata ter­­mo sudabilă pentru izolarea termică şi fonică a automobilului românesc. Unităţilor producătoare de mobilă li se livrează vată de tapiţerie, iar constructorii vor primi cantităţi im­portante de material-suport hidroizo­­lant. Întregul colectiv este hotârit ca în întrecerea socialistă ce se desfă­şoară în cinstea celei de a XXV-a aniversări a proclamării Republicii să atingă înainte de termen para­metrii proiectaţi la liniile tehnolo­gice. Această hotărîre este certifi­cată de sporurile de producţie obţi­nute pină acum, care se ridică la 41 000 metri pătraţi textile neţesute. În timp ce specialiştii „Netexului" caută să asigure o funcţionare ire­proşabilă a instalaţiilor şi să diversi­fice producţia de textile neţesute, constructorii se pregătesc pentru intrarea în funcţiune a noii fabrici de mobilă, unde lemnul exploatat din munţii Rodnei şi Călimanului va fi prelucrat „la el acasă", de meşteri iscusiţi. Forţele constructorilor şi monto­­rilor sunt concentrate şi pe alte obiective - Fabrica de sticlă pentru menaj, Uzina de utilaje pentru ma­teriale de construcţii şi refractare, aflate in diferite faze de execuţie. Ce înseamnă pentru Bistriţa aceste plusuri industriale ? Producţia va cu­noaşte în actualul cincinal un ritm mediu anual de creştere de 20 la sută. La sfirşitul anului 1975 produc­ţia industrială va fi de peste 2,5 ori mai mare decit în 1970. Mîndri de perspectiva oraşului lor, bistriţenii acţionează cu hotărîre ca noile întreprinderi să producă mai devreme, să realizeze cu mult înain­te de termen sarcinile cincinalului. ★ Bistriţa este, în acelaşi timp, şi un cunoscut centru de cercetări po­micole. Staţiunea experimentală de aici, cu mulţi doctori şi doctoranzi în ştiinţe agricole, se bucură de un prestigiu deosebit în ţară şi peste hotare. Aici au fost realizate noi soiuri de cireş, măr, pâr, coacăz. Plantaţiile pomicole ce acoperă dealuri întinse în judeţ, altădată neroditoare, sunt in prezent una din bogăţiile de seamă ale acestor ţinu­turi ale pomicultorilor staţiunii. Activitatea productivă a oraşului este pregnant întregită de o bogată viaţă spirituală şi socială. Bistriţa îşi completează an de an zestrea de instituţii sociale, construindu-se aici, pe lingă fabrici şi frumoasele car­tiere de locuinţe Viişoara şi Decebal, spitale, creşe, şcoli, un modern hotel turistic. In numai ciţiva ani au­­ fost construite aici blocuri de­­ locuinţe cu circa 1 800 de aparta-­­ mente.­­ Sunt conservate in acelaşi timp­­ vestigiile trecutului istoric al ac­estor­­ meleaguri, sunt puse în valoare tra-­­ diţiile artistice. Un ansamblu folclo- ’ ric cum este „Cununa de pe Someş",­­ deţinător al mai multor premii inter-­­ naţionale, poartă tot mai des peste , hotare mesajul de frumos al poporu-­­ lui nostru. în timpul recentului tur- ^ neu întreprins în Franţa, unde peste­­ tot a cules aplauzele spectatorilor, » grupul folcloric bistriţean avea să fie­­ cotat de către presa de specialitate­­ franceză cu calificativul de „Vedetă " a anului 1972". Preocupările oame-­­ nilor muncii din acest oraş pentru ^ promovarea culturii şi artei, concre- , tizate şi de recitalurile corului Casei­­ de cultură a sindicatelor, participant­e la fazele superioare ale concursului , „Cîntare patriei", de manifestările­­ organizate de această tînără insti- g tuţie culturală a oraşului, cum sînt­­ expoziţiile de artă plastică ale ama-­­ torilor, simpozioanele ştiinţifice,­­ festivalurile formaţiilor artistice, dez-­­ baterile etice. , Oamenii Bistriţei trăiesc din plin, » sărbătoresc aceste înnoiri ale o- g rasului lor circumscris în marile­­ prefaceri economice şi sociale pe­­ care le cunoaşte ţara întreagă. Ei­­ acţionează cu toate posibilităţile­­ pentru dezvoltarea cit mai intensă , a oraşului. Edilii se gîndesc la o­­ amplă dezvoltare a Bistriţei astfel­­ incit ansamblurile de clădiri vechi să­­ fie integrate armonios în ceea ce se­­ construieşte in prezent, păstrîn-­­ du-se elementele istorice caracteris- t tice ale acestei aşezări. Arhitecţi din­­ întreaga ţară sunt chemaţi, după­­ cum am aflat de la arhitectul şef al , judeţului, Ion Mocanu, la un concurs­­ pentru cele mai bune soluţii de sis-­­ tematizare a zonei centrale a oraşu-­­ lui.­­ Tot ce se înalţă aici — în zona in- ţ dustrială, în cartierele de locuit, in­­ centrul oraşului, dominat de noile , instituţii culturale şi administrative - , este expresia gîndirii şi creaţiei a- ^­cestor oameni care vor ca oraşul lor­­ să fie o expresie a noului, să ocupe­­ un loc demn, prin ceea ce are fru­­ţ mos, semnificativ, prin realizările­­ economice şi social-culturale, in rin-­­ dul marilor oraşe ale patriei. ţ Marin Oprea \ coresp. ziarului „MUNCA“ ţ \ Denumirea Mintia-Deva a Intrat in circuitul valorilor noastre socialiste prin existenţa uneia dintre cele mai mari termocentrale electrice ale ţârii. Cu cei circa 1 000 MW putere instalată ai săi, ea se situează, ca pro­porţii, la ora actuală pe locul doi in ţară. lN numărul DE AZI :­­: • ŞTIINŢĂ • ARTĂ • LITERATURĂ (pag. 2-a) ‡; • TIMPUL ESTE PRIELNIC, CU TOATE FORŢELE îi LA RECOLTAT ŞI ÎNSĂMÎNŢAT ! (pag. 3-a) | • DE TOATE PENTRU TOŢI (pag. 4-a) | • DIN CARNETUL CORESPONDENTULUI ¡; VOLUNTAR | • SPORT (pag. 5-a) • SĂPTĂMÎNA POLITICĂ INTERNAŢIONALĂ | • DIN PATRU PUNCTE CARDINALE (pag. 6-a) |

Next