Munca, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7816-7839)

1973-01-04 / nr. 7816

Ca întotdeauna, la datorie! Colectivele Hidrocentralei de la Moroieni şi Termocentralelor Doi­­ceşti şi Brazi au furnizat peste prevederi, în primele trei zile ale noului an, circa 400 000 kWh e­­nergie electrică şi o însemnată can­titate de energie calorică. Mureş, debut remarcabil * Chimiştii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tirgu Mu­reş, care în ajunul noului an au sărbătorit un deceniu de existenţă a unităţii lor, au obţinut in primele două zile ale anului, peste preve­deri. 153 tone Îngrăşăminte azo­­toase • Muncitorii, inginerii şi tehni­cienii din cadrul Complexului de faianţă şi sticlărie din Sighişoara, au înscris la 1 şi 2 ianuarie, în palmaresul întrecerii, la rubrica peste plan, 8 500 bucăţi sticlărie. • La Fabrica de geamuri din Tir­­năveni s-au realizat peste prevederi 8 000 mp geam tras, 6 000 bu­căţi sticlărie, 2 000 mp geam turnat. Primele cantităţi de produse peste plan au fost realizate aici de for­maţiile de lucru conduse de Gheorghe Turza, Francisc Vegh şi de Cornel Popa.­­VIOREL ME­­GHEŞ, coresp. ziarului „MUNCA“­. Proletari din toate țârile, unifi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7816 • Joi 4 ianuarie 1973 • 4 pagini 30 bani PRIMELE ZILE, PRIMELE SUCCESE CONSACRATE MARELUI ANGAJAMENT CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN — - 4?*1 — O „cupă" cu metal de Baia Mare Prin natura lucrărilor, cuptoare­le de topit concentrate cuproase de la Uzina metalurgică de metale neferoase din Baia Mare nu se o­­presc niciodată. De Anul Nou însă, aceste cuptoare au duduit mai vir­tos ca in alte dăţi pentru a cinsti noul an cu o „cupă“ în plus de ■petal încins. Aşadar, de la 1 şi 2 ianuarie la Uzina metalurgică de metale ne­feroase din Baia Mare s-a muncit mai precis, la secţia de topire unde echipele conduse de Ioan Ce­tăţean III, Erou al Muncii Socia­liste, şi Gheorghe Boldan au înre­gistrat în primele zile ale anului producţii ridicate la instalaţiile de ■opit. Astfel în primele trei zile din an, secţia de topire şi-a depă­şit planul cu 6 la sută, iar cei de la secţia de convertizoare cu a­­proape 2 la sută. De asemenea, ca urmare a acti­vităţii intense a instalaţiilor de to­pit, fabrica de acid sulfuric care prelucrează gazele sulfuroase de la topire şi-a depăşit planul pe pri­mele trei zile cu peste 10 la sută. (CORNEL ARDELEAN, coresp. ziarului „MUNCA“). Foc nestins şi pe platforma buzoiană Vatra industrială „Buzău-Sud” pe care sunt amplasate unităţi de largă reputaţie a cunoscut purpura fo­cului nestins. Avînd asigurate condiţii tehnico-materiale co­respunzătoare, colecti­vul­­ de muncă de la Uzina de sîrmă şi produse din sirmă a consemnat pe agenda primelor trei zile din acest an succese de prestigiu. Astfel, sec­ţia trăgătorie de oţel moale a realizat în perioada 1—3 ianua­rie peste prevederile planului 10,8 tone de sîrmă trasă şi­ sîrmă zincată. In condiţiile focului continuu a lucrat şi vrednicul colectiv al întreprinderii de gea­muri. Aici s-au pro­dus in primele trei zile ale lunii ianuarie 12 000 mp de geam la­minat, 1520 mp de geam securit. Rezulta­te bune a înregistrat şi secţia de şlefuire­­ovalizare. Schimburile conduse de maiştrii Aurel Păduraru şi Va­sile Cosma au realizat cu 18 la sută mai multe geamuri decit In perioada corespun­zătoare a anului tre­cut Nu a fost coborită nici o clipă temperatu­ra evaporatoarelor şi „vacuumurilor“ Fabri­cii de zahăr. Uti­­lizînd la valoarea no­minală maşinile şi instalaţiile din dotare, colectivul de muncă a înscris în primele trei zile ale agendei acestui an o produc­ţie suplimentară de 582 tone de zahăr jos. Comitetul sindicatului de aici sprijină cu e­­nergie hotărîrea de a se reduce cu cinci zile campania de prelucra­re a sfeclei de zahăr. (MIHAIL DORAȘ, co­resp. ziarului „MUN­CA“). Pe vatra bicentenară a Re­­şiţei, Anul cel Nou a fost pri­mit cu jerbele de lumini ale şarjelor — superb curcubeu ce leagă anii sub semnul mun­cii continue. Şi prima zi de muncă din 1973 avea să se în­cheie cu realizări remarcabi­le : Jurnaliştii au obţinut, pes­te sarcinile planificate, 153 tone de fontă, iar oţelarii au elaborat, tot peste prevederi­le planului, 473 tone de oţel. Toast muncitoresc pentru suc­cesele viitoare. Un bun gospodar „nu arată cu degetul“, ci pune umărul Cugetind asupra existenţei sale, OMUL a spus cîndva: „sînt ceea ce fac". Şi poate că niciodată ca acum, cînd întregul nostru popor fău­reşte societatea socialistă multilateral dezvoltată, şi aici, in această ţară al cărei viitor il gindim şi ,­ creăm permanent, această maximă cu putere de definiţie n-a incorporat în ea mai multă evidenţă. Pentru că, acum şi aici, „a face" este suportul unic, şi total, al lui „a fi". Ne justificăm existenţa prin ceea ce făcem şi ne împlinim în actul creaţiei Iar ceea ce ne situează in prezent şi in viitor, ceea ce ne defineşte ca membri ai Cetăţii, este poziţia noastră faţă de actul crea­ţiei, foia de etica muncii, de etica şi echitatea noastră socialistă - in­dispensabil climat spiritual pentru izbînda faptei, in ultimă instanţă pen­tru Viitorul Cetăţii. lată de ce, ziarul nostru deschide astăzi o rubrică permanentă prin intermediul căreia îşi propune o cît mai profundă, şi ne­cesară, ancorare în realitatea imediată a unui concept fundamental pentru existenţa noastră ca indivizi şi ca societate: Etica Muncii. I ^ Blocul de locuinţe V 11 —zona ■ V „Ozana'' din Capitală — se află I Din faza Unaiă In faţa lui, mun- I \citorii de la IC H F execută şan- I Ktul pentru conducta termică Se r fl excavează pămîntul, se transpor­­tă cu camioanele, timp umed şi, totuşi, curăţenie pe şantier. Pen­tru a nu-şi stingheri tovarăşii de lucru, constructorii blocului au depozitat cu grijă materialele trebuincioase lingă pereţii clădi­rii, cărămizile fiind stivuite şi ele la îndemîna zidarilor. Da, oame­­nii maistrului Lucian Nasta­sin mult la prestigiul lor de buni gos­podari, chiar şi în condiţiile in care îşi desfăşoară activitatea pa­ralel cu echipele de la instalaţii termice sau canalizare... Traversăm Bucureştiul oprin­­du-ne la un alt bloc : este vorba de Z 132, din Drumul Taberei. Şi aici lucrările sînt spre sfîrşit, nu­mai că, de la intrarea pe şantier, te întimpină­m ca o nedorită carte de vizită — mortarul scurs din camioane („Lăsaţi că îl recu­perăm noi...") şi grămada mare de cărămizi — sparte ori între­gi " — depozitate o parte în... apă, grămadă din care muncitoa­ Aurel Codreanu (Continuare in pag. a 3-a) Pentru siderurgie Numeroasele măsuri tehnice şi de organizare aplicate în procesele de fabricaţie au permis colective­lor de muncă din unităţile indus­triale aparţinînd Grupului de fa­brici de produse refractare, cu se­diul la Braşov, să obţină încă din primele zile ale anului succese prestigioase. Menţionăm doar că pînă ieri s-au înscris pe graficele întrecerii socia­liste o producţie suplimentară de 50 tone cărămizi refractare şi alte cantităţi de produse necesare side­rurgiei. Contribuţia cea mai însem­nată au adus-o harnicele colective de la fabricile „Samota“ din Azu­­ga şi „Răsăritul“ din Braşov. (ILIE MIHALEA, coresp. ziarului „MUN­CA“) Produse ale lui 1973 — livrate beneficiarilor Colectivul uzinei de maşini agri­cole „Semănătoarea“ din Capitală n .livrat-nn, prima, zi ,de­in veni din 1973, primele 10 combine din pro­ducţia noului an, în aceeaşi zi, a fost onorată şi o comandă de 30 de semănători „SPC-6“ pentru Uniu­nea Sovietică. De asemenea, a fost realizată o însemnată cantitate de piese turnate pentru autoturisme, care urmează a fi expediate uzine­lor de la Pitești și Cîmpulung Muscel. Sticlă de... Suceava Noaptea Revelionului 1972— 1973 a fost cinstită în Lunca Su­cevei şi cu o jerbă de scintei înălţată de primii sticlari suce­veni. Aici a intrat în funcţiune încă din ziua de 30 decembrie 1972 o secţie de sticlărie a între­prinderii de industrie locală „Producţia“, care, cu cele două cuptoare a 40 tone capacitate fie­care, va produce într-o primă etapă 1 000 000 bucăţi butelii de un litru. (MIHAI ŢINŢAR, coresp. ziarului „MUNCA“). Curatarea tovarăşului NIcOLAE CIAUŞISCU rostită la posturile de cu prilejul Anului Nou Cetăţeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării societăţii socia­liste multilateral dezvoltate in România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de activitate. In industrie, planul producţiei a fost depăşit, iar în agricultură am obţi­nut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţămîn­­tul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbu­­a­nătăţit nivelul de trai, a crescut­­ gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. în acest an, Conferinţa Naţională a partidului a luat hotărîri de cea mai mare însemnătate pentru acce­lerarea dezvoltării economico­­sociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţio­neze în continuare relaţiile de pro­ducţie, organizarea societăţii noas­tre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea Republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comu­nist Român, pentru libertate naţio­nală şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuzias­mul oamenilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edifi­cării socialismului, doresc să adre­sez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuri­tori ai vieţii noastre noi , clasei muncitoare, ţărănimii, intelectuali­tăţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în­tregului nostru popor liber şi stăpîn pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agri­cultură, ridicarea calităţii şi efi­cienţei întregii activităţi econo­mice, în vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bunăstării în­tregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cît mai mari în activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, In anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate inter­naţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit, şi dezvoltat relaţiile noastre de prie­tenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu celelalte ţări, în spiritul coexisten­ţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţii poli­ticii promovate de România, au de­monstrat încă o dată realismul a­­precierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările răz­boiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni acţionează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvol­tarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi amenin­ţare cu forţa, pentru promovarea în relaţiile interstatale a princi­piilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proce­selor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţio­narea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei euro­pene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni. Împreună cu toate po­poarele iubitoare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea răz­boiului din Vietnam şi în întreaga Indochină, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii internaţio­nale. România intră în noul an hotărîtă să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului internaţio­nal, la instaurarea păcii şi secu­­rităţii în lume. Considerăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşmarul răz­boaielor, ale unei lumi în care fie­care naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă po­porului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socia­list, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce muncesc Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobile­lor idealuri de pace şi colaborare­­ înaintea ultimelor bătăi de orolo­giu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetă­ţeni ai României socialiste — mun­citori, ţărani, intelectuali, bărbaţi, şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucurii depli­ne, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! Dragi tovarăşi şi prieteni, începutul anului 1­973 coincide pentru colectivul uzinei „Elec­tromagnetica" din Capitală, cu realizarea „seriei zero" a noului tip de telefon conceput intr-o schemă constructivă nouă, care în­truneşte performanţe tehnice a celor mai bune aparate pe plan european. In clişeu , aspect de la linia de montaj al noului tip de aparat telefonic. PE TEME DE CONTROL OBŞTESC Politeţe clujeană • COMERŢ ÎNSEAMNĂ : AMABILITATE, INIŢIATI­VA, BUNA APROVIZIONARE, METODE MODERNE • EXPOZIŢIE PERMANENTĂ A NOUTĂŢILOR • CON­TROLUL OBŞTESC, BUN SFĂTUITOR AL LUCRATORI­LOR DIN COMERŢ. Clujul şi-a cîştigat de-a lungul timpului un bun renume în dome­niul activităţii comerciale. Am vi­zitat şi noi, ca simpli cumpărători, cîteva unităţi. Rafturi şi gondo­le pline. Sortimente variate şi a­­tractiv aranjate. Curăţenie exem­plară şi, ceea ce ni s-a părut esen­ţial, foarte multă solicitudine faţă de cumpărător. Vinzători calmi, a­­mabili, competenţi. Ştiu să primeas­că şi să servească clienţii. Politeţe înseamnă aici nu numai cuvinte frumoase şi ambianţă plăcută, ci şi educarea gustului, îndrumarea competentă a cumpărătorului in aşa fel incit acesta să aibă încre­dere în calitatea produselor, să de­vină client permanent al unităţii. Politeţea e o trăsătură de carac­ter fundamentală a lucrătorului din unităţile comerciale clujene. Indi­ferent, cum e vînzătorul abordat de cumpărător, acesta ştie să imprime dialogului, cu tact şi înţelegere o­­menească, o nuanţă civilizată. Vîn­zătorul clujean porneşte de la ide­­ea că meseria pe care o practică e complexă şi grea, că presupune deopotrivă pregătire profesională, cultură generală şi educaţie. Şi poate de aceea peste 60 la sută din lucrătorii comerţului clujean sunt tineri absolvenţi de liceu sau şcoli profesionale de specialitate. In afară de aceasta, organele comer­ciale locale şi organele sindicale au organizat, sub diferite forme, la Universitatea populară sau la clu­bul sindicatelor lecţii şi cursuri săptămînale teoretice şi practice de pregătire şi educaţie profesională. Unul dintre aceste cursuri, cel de la Universitatea populară, este con­dus de Ioan Bodocan, director ad­junct al Direcţiei comerciale ju­deţene. Participanţii , şefii marilor magazine şi vînzători din munici­piile Cluj, Turda şi Dej. Pe de altă parte, în mod con­stant, la şedinţele grupelor sindica­le se discută în afară de problemele curente, de specialitate, şi compor­tările necivilizate, incorecte, sau se aduc la cunoştinţa salariaţilor ca­zurile de indisciplină manifestate în perioada respectivă în unităţile din oraş, măsurile care au fost luate. în acelaşi timp, sindica­tele din comerţ editează­ o foaie vo­lantă prin care sunt popularizaţi lu­crătorii cu cele mai bune rezultate şi sunt criticaţi cei care au săvîrşit Luminiţa Doja (Continuare in pag. a 3-a)

Next