Munca, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7816-7839)
1973-01-04 / nr. 7816
Ca întotdeauna, la datorie! Colectivele Hidrocentralei de la Moroieni şi Termocentralelor Doiceşti şi Brazi au furnizat peste prevederi, în primele trei zile ale noului an, circa 400 000 kWh energie electrică şi o însemnată cantitate de energie calorică. Mureş, debut remarcabil * Chimiştii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tirgu Mureş, care în ajunul noului an au sărbătorit un deceniu de existenţă a unităţii lor, au obţinut in primele două zile ale anului, peste prevederi. 153 tone Îngrăşăminte azotoase • Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din cadrul Complexului de faianţă şi sticlărie din Sighişoara, au înscris la 1 şi 2 ianuarie, în palmaresul întrecerii, la rubrica peste plan, 8 500 bucăţi sticlărie. • La Fabrica de geamuri din Tirnăveni s-au realizat peste prevederi 8 000 mp geam tras, 6 000 bucăţi sticlărie, 2 000 mp geam turnat. Primele cantităţi de produse peste plan au fost realizate aici de formaţiile de lucru conduse de Gheorghe Turza, Francisc Vegh şi de Cornel Popa.VIOREL MEGHEŞ, coresp. ziarului „MUNCA“. Proletari din toate țârile, unifi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7816 • Joi 4 ianuarie 1973 • 4 pagini 30 bani PRIMELE ZILE, PRIMELE SUCCESE CONSACRATE MARELUI ANGAJAMENT CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN — - 4?*1 — O „cupă" cu metal de Baia Mare Prin natura lucrărilor, cuptoarele de topit concentrate cuproase de la Uzina metalurgică de metale neferoase din Baia Mare nu se opresc niciodată. De Anul Nou însă, aceste cuptoare au duduit mai virtos ca in alte dăţi pentru a cinsti noul an cu o „cupă“ în plus de ■petal încins. Aşadar, de la 1 şi 2 ianuarie la Uzina metalurgică de metale neferoase din Baia Mare s-a muncit mai precis, la secţia de topire unde echipele conduse de Ioan Cetăţean III, Erou al Muncii Socialiste, şi Gheorghe Boldan au înregistrat în primele zile ale anului producţii ridicate la instalaţiile de ■opit. Astfel în primele trei zile din an, secţia de topire şi-a depăşit planul cu 6 la sută, iar cei de la secţia de convertizoare cu aproape 2 la sută. De asemenea, ca urmare a activităţii intense a instalaţiilor de topit, fabrica de acid sulfuric care prelucrează gazele sulfuroase de la topire şi-a depăşit planul pe primele trei zile cu peste 10 la sută. (CORNEL ARDELEAN, coresp. ziarului „MUNCA“). Foc nestins şi pe platforma buzoiană Vatra industrială „Buzău-Sud” pe care sunt amplasate unităţi de largă reputaţie a cunoscut purpura focului nestins. Avînd asigurate condiţii tehnico-materiale corespunzătoare, colectivul de muncă de la Uzina de sîrmă şi produse din sirmă a consemnat pe agenda primelor trei zile din acest an succese de prestigiu. Astfel, secţia trăgătorie de oţel moale a realizat în perioada 1—3 ianuarie peste prevederile planului 10,8 tone de sîrmă trasă şi sîrmă zincată. In condiţiile focului continuu a lucrat şi vrednicul colectiv al întreprinderii de geamuri. Aici s-au produs in primele trei zile ale lunii ianuarie 12 000 mp de geam laminat, 1520 mp de geam securit. Rezultate bune a înregistrat şi secţia de şlefuireovalizare. Schimburile conduse de maiştrii Aurel Păduraru şi Vasile Cosma au realizat cu 18 la sută mai multe geamuri decit In perioada corespunzătoare a anului trecut Nu a fost coborită nici o clipă temperatura evaporatoarelor şi „vacuumurilor“ Fabricii de zahăr. Utilizînd la valoarea nominală maşinile şi instalaţiile din dotare, colectivul de muncă a înscris în primele trei zile ale agendei acestui an o producţie suplimentară de 582 tone de zahăr jos. Comitetul sindicatului de aici sprijină cu energie hotărîrea de a se reduce cu cinci zile campania de prelucrare a sfeclei de zahăr. (MIHAIL DORAȘ, coresp. ziarului „MUNCA“). Pe vatra bicentenară a Reşiţei, Anul cel Nou a fost primit cu jerbele de lumini ale şarjelor — superb curcubeu ce leagă anii sub semnul muncii continue. Şi prima zi de muncă din 1973 avea să se încheie cu realizări remarcabile : Jurnaliştii au obţinut, peste sarcinile planificate, 153 tone de fontă, iar oţelarii au elaborat, tot peste prevederile planului, 473 tone de oţel. Toast muncitoresc pentru succesele viitoare. Un bun gospodar „nu arată cu degetul“, ci pune umărul Cugetind asupra existenţei sale, OMUL a spus cîndva: „sînt ceea ce fac". Şi poate că niciodată ca acum, cînd întregul nostru popor făureşte societatea socialistă multilateral dezvoltată, şi aici, in această ţară al cărei viitor il gindim şi , creăm permanent, această maximă cu putere de definiţie n-a incorporat în ea mai multă evidenţă. Pentru că, acum şi aici, „a face" este suportul unic, şi total, al lui „a fi". Ne justificăm existenţa prin ceea ce făcem şi ne împlinim în actul creaţiei Iar ceea ce ne situează in prezent şi in viitor, ceea ce ne defineşte ca membri ai Cetăţii, este poziţia noastră faţă de actul creaţiei, foia de etica muncii, de etica şi echitatea noastră socialistă - indispensabil climat spiritual pentru izbînda faptei, in ultimă instanţă pentru Viitorul Cetăţii. lată de ce, ziarul nostru deschide astăzi o rubrică permanentă prin intermediul căreia îşi propune o cît mai profundă, şi necesară, ancorare în realitatea imediată a unui concept fundamental pentru existenţa noastră ca indivizi şi ca societate: Etica Muncii. I ^ Blocul de locuinţe V 11 —zona ■ V „Ozana'' din Capitală — se află I Din faza Unaiă In faţa lui, mun- I \citorii de la IC H F execută şan- I Ktul pentru conducta termică Se r fl excavează pămîntul, se transportă cu camioanele, timp umed şi, totuşi, curăţenie pe şantier. Pentru a nu-şi stingheri tovarăşii de lucru, constructorii blocului au depozitat cu grijă materialele trebuincioase lingă pereţii clădirii, cărămizile fiind stivuite şi ele la îndemîna zidarilor. Da, oamenii maistrului Lucian Nastasin mult la prestigiul lor de buni gospodari, chiar şi în condiţiile in care îşi desfăşoară activitatea paralel cu echipele de la instalaţii termice sau canalizare... Traversăm Bucureştiul oprindu-ne la un alt bloc : este vorba de Z 132, din Drumul Taberei. Şi aici lucrările sînt spre sfîrşit, numai că, de la intrarea pe şantier, te întimpinăm ca o nedorită carte de vizită — mortarul scurs din camioane („Lăsaţi că îl recuperăm noi...") şi grămada mare de cărămizi — sparte ori întregi " — depozitate o parte în... apă, grămadă din care muncitoa Aurel Codreanu (Continuare in pag. a 3-a) Pentru siderurgie Numeroasele măsuri tehnice şi de organizare aplicate în procesele de fabricaţie au permis colectivelor de muncă din unităţile industriale aparţinînd Grupului de fabrici de produse refractare, cu sediul la Braşov, să obţină încă din primele zile ale anului succese prestigioase. Menţionăm doar că pînă ieri s-au înscris pe graficele întrecerii socialiste o producţie suplimentară de 50 tone cărămizi refractare şi alte cantităţi de produse necesare siderurgiei. Contribuţia cea mai însemnată au adus-o harnicele colective de la fabricile „Samota“ din Azuga şi „Răsăritul“ din Braşov. (ILIE MIHALEA, coresp. ziarului „MUNCA“) Produse ale lui 1973 — livrate beneficiarilor Colectivul uzinei de maşini agricole „Semănătoarea“ din Capitală n .livrat-nn, prima, zi ,dein veni din 1973, primele 10 combine din producţia noului an, în aceeaşi zi, a fost onorată şi o comandă de 30 de semănători „SPC-6“ pentru Uniunea Sovietică. De asemenea, a fost realizată o însemnată cantitate de piese turnate pentru autoturisme, care urmează a fi expediate uzinelor de la Pitești și Cîmpulung Muscel. Sticlă de... Suceava Noaptea Revelionului 1972— 1973 a fost cinstită în Lunca Sucevei şi cu o jerbă de scintei înălţată de primii sticlari suceveni. Aici a intrat în funcţiune încă din ziua de 30 decembrie 1972 o secţie de sticlărie a întreprinderii de industrie locală „Producţia“, care, cu cele două cuptoare a 40 tone capacitate fiecare, va produce într-o primă etapă 1 000 000 bucăţi butelii de un litru. (MIHAI ŢINŢAR, coresp. ziarului „MUNCA“). Curatarea tovarăşului NIcOLAE CIAUŞISCU rostită la posturile de cu prilejul Anului Nou Cetăţeni ai Republicii Socialiste România. Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate in România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de activitate. In industrie, planul producţiei a fost depăşit, iar în agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţămîntul, ştiinţa, arta, cultura, s-a îmbuanătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. în acest an, Conferinţa Naţională a partidului a luat hotărîri de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea dezvoltării economicosociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi menite să perfecţioneze în continuare relaţiile de producţie, organizarea societăţii noastre socialiste. Zilele trecute am sărbătorit împlinirea unui sfert de secol de la proclamarea Republicii — victorie epocală ce a încununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru libertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oamenilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în această clipă solemnă cele mai calde felicitări eroicilor făuritori ai vieţii noastre noi , clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor liber şi stăpîn pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic avînt în industrie şi agricultură, ridicarea calităţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bunăstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza în cele mai bune condiţii planul pe anul viitor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cît mai mari în activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii în viaţă a măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, In anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba destinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit, şi dezvoltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colaborarea multilaterală cu celelalte ţări, în spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi confirmări justeţii politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată realismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evoluţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin surse de conflict şi încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni acţionează pentru realizarea unor schimbări progresiste în dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi ameninţare cu forţa, pentru promovarea în relaţiile interstatale a principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care confruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi important pas înainte pe calea conlucrării rodnice între naţiuni. Împreună cu toate popoarele iubitoare de pace, dorim ca noul an să ducă la încetarea războiului din Vietnam şi în întreaga Indochină, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii internaţionale. România intră în noul an hotărîtă să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului internaţional, la instaurarea păcii şi securităţii în lume. Considerăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, ale unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta liber, bucurîndu-se nestingherit de roadele muncii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socialist, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce muncesc Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi, şi femei, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucurii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspiraţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni ! Dragi tovarăşi şi prieteni, începutul anului 1973 coincide pentru colectivul uzinei „Electromagnetica" din Capitală, cu realizarea „seriei zero" a noului tip de telefon conceput intr-o schemă constructivă nouă, care întruneşte performanţe tehnice a celor mai bune aparate pe plan european. In clişeu , aspect de la linia de montaj al noului tip de aparat telefonic. PE TEME DE CONTROL OBŞTESC Politeţe clujeană • COMERŢ ÎNSEAMNĂ : AMABILITATE, INIŢIATIVA, BUNA APROVIZIONARE, METODE MODERNE • EXPOZIŢIE PERMANENTĂ A NOUTĂŢILOR • CONTROLUL OBŞTESC, BUN SFĂTUITOR AL LUCRATORILOR DIN COMERŢ. Clujul şi-a cîştigat de-a lungul timpului un bun renume în domeniul activităţii comerciale. Am vizitat şi noi, ca simpli cumpărători, cîteva unităţi. Rafturi şi gondole pline. Sortimente variate şi atractiv aranjate. Curăţenie exemplară şi, ceea ce ni s-a părut esenţial, foarte multă solicitudine faţă de cumpărător. Vinzători calmi, amabili, competenţi. Ştiu să primească şi să servească clienţii. Politeţe înseamnă aici nu numai cuvinte frumoase şi ambianţă plăcută, ci şi educarea gustului, îndrumarea competentă a cumpărătorului in aşa fel incit acesta să aibă încredere în calitatea produselor, să devină client permanent al unităţii. Politeţea e o trăsătură de caracter fundamentală a lucrătorului din unităţile comerciale clujene. Indiferent, cum e vînzătorul abordat de cumpărător, acesta ştie să imprime dialogului, cu tact şi înţelegere omenească, o nuanţă civilizată. Vînzătorul clujean porneşte de la ideea că meseria pe care o practică e complexă şi grea, că presupune deopotrivă pregătire profesională, cultură generală şi educaţie. Şi poate de aceea peste 60 la sută din lucrătorii comerţului clujean sunt tineri absolvenţi de liceu sau şcoli profesionale de specialitate. In afară de aceasta, organele comerciale locale şi organele sindicale au organizat, sub diferite forme, la Universitatea populară sau la clubul sindicatelor lecţii şi cursuri săptămînale teoretice şi practice de pregătire şi educaţie profesională. Unul dintre aceste cursuri, cel de la Universitatea populară, este condus de Ioan Bodocan, director adjunct al Direcţiei comerciale judeţene. Participanţii , şefii marilor magazine şi vînzători din municipiile Cluj, Turda şi Dej. Pe de altă parte, în mod constant, la şedinţele grupelor sindicale se discută în afară de problemele curente, de specialitate, şi comportările necivilizate, incorecte, sau se aduc la cunoştinţa salariaţilor cazurile de indisciplină manifestate în perioada respectivă în unităţile din oraş, măsurile care au fost luate. în acelaşi timp, sindicatele din comerţ editează o foaie volantă prin care sunt popularizaţi lucrătorii cu cele mai bune rezultate şi sunt criticaţi cei care au săvîrşit Luminiţa Doja (Continuare in pag. a 3-a)