Munca, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7816-7839)
1973-01-29 / nr. 7837
Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7837 # Luni 29 ianuarie 1973 # 6 pagini 30 bani Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc tuturor pentru urări şi felicitări, pentru tot ceea ce aţi rostit aici la adresa mea, a politicii partidului şi statului nostru socialist. Mi-e greu să cuprind, in cele ce voi spune, toate domeniile pe care le reprezentaţi dumneavoastră, cei care aţi vorbit aici sau participaţi la această masă. Aş dori, încă o dată, să subliniez rolul important al invăţămintului şi ştiinţei în întreaga activitate de făurire a societăţii noi, a societăţii comuniste , care nu poate fi decit o societate bazată pe cele mai inalte cuceriri ale ştiinţei şi culturii. De aceea, mulţumind incă o dată pentru decernarea titlului de Doctor Honoris Causa, doresc să promit că, împreună cu dumneavoastră, conducerea partidului şi statului nostru va căuta să asigure dezvoltarea ascendentă a invăţămintului şi ştiinţei româneşti, astfel ca acestea să joace un rol tot mai important în întreaga activitate a societăţii noastre şi, totodată, să aducă o contribuţie mai însemnată la ştiinţa şi cultura universală. De asemenea, aş dori să menţionez rolul tot mai important ce revine literaturii, artelor plastice, muzicii, teatrului, cinematografiei, presei, tuturor mijloacelor de educaţie, în formarea omului nou, în înarmarea lui cu cea mai înaltă cultură, cu concepţia materialistdialectică despre lume şi viaţă. Aşa cum am spus în nenumărate rînduri, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune şi formarea unui om cu calităţi deosebite, cu o cultură înaintată, cu o concepţie avansată — şi, in această privinţă, toate domeniile pe care le reprezentaţi dumneavoastră au un rol de mare importanţă. Doresc să-mi exprim convingerea că, în anii ce urmează, împreună cu clasa muncitoare, ţărănimea, cu întreaga intelectualitate, cu toţi oamenii muncii care desfăşoară o intensă activitate pentru edificarea şi dezvoltarea bazei materiale a socialismului, şi dumneavoastră, toţi cei care lucraţi în domeniul culturii şi ştiinţei, al literaturii şi artei, veţi face totul pentru a păşi în rînd cu întregul popor. In felul acesta veţi contribui ca societatea noastră socialistă să-şi întărească şi mai puternic coeziunea, ca omul de miine să fie un om stăpin pe destinele sale, cu o înaltă cultură, cu o înaltă civilizaţie materială şi spirituală. Iată ce doresc să obţinem — şi sunt convins că vom obţine — prin activitatea tuturor acestor sectoare de creaţie. (Aplauze puternice). Umanismul pe care îl creăm noi este un umanism nou, bazat pe concepţia materialistdialectică, care pune mai presus de toate omul, colectivitatea, interesele generale ale întregii naţiuni. Sunt convins că toţi creatorii de cultură vor face totul pentru ca, prin intermediul literaturii, al sculpturii şi picturii, al muzicii, al teatrului şi cinematografiei, al celorlalte arte, să dea expresie acestui nou umanism. In felul acesta, vom putea spune că, intr-adevăr, toţi creatorii de frumos sunt alături de clasa noastră muncitoare, căci păşesc în rind cu clasa conducătoare a societăţii, care este cea mai umanistă şi care făureşte societatea cea mai umanistă din lume. Iată, tovarăşi, ceea ce am dorit să subliniez cu acest prilej. Doresc să vă asigur că, in ce mă priveşte, voi face totul pentru a sprijini, a încuraja şi a imprima această linie şi aceste principii in toată activitatea noastră. Sunt convins că în acest fel servesc cauzei construirii socialismului şi comunismului in România, interesele poporului meu, ale naţiunii noastre socialiste, cauza păcii şi colaborării internaţionale. (Aplauze îndelungate). Doresc ca, la rindul meu, mulţumind incă o dată pentru felicitările şi urările ce mi le-aţi adresat, să vă urez dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, succese tot mai mari in înfăptuirea aspiraţiilor partidului şi poporului nostru. Multă sănătate şi fericire ! (Aplauze îndelungate). Doresc ca ultimul pahar să-l bem pentru minunatul nostru popor, pentru poporul român — căruia să-i dorim viaţă fără de moarte — pentru naţiunea noastră socialistă, căreia să-i urăm să trăiască în milenii. (Aplauze îndelungate, puternice). Felicitări de peste hotare adresate tovarășului Nicolae Ceaușescu îN PAGINA A 2-A: DRAGOSTE FIERBINTE, RECUNOŞTINŢĂ, ÎNALTĂ STIMĂ ŞI PREŢUIRE PENTRU CONDUCĂTORUL IUBIT AL PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU! Oamenii de ştiinţă, artă şi cultură au adus un cald omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu împărtăşind simţămintele de însufleţită dragoste, preţuire şi recunoştinţă cu care întregul popor sărbătoreşte pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, la aniversarea a 55 de ani de viaţă şi 40 de ani de activitate în mişcarea muncitorească şi în rîndurile partidului, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură l-au omagiat, sîmbătă, pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, în cadrul dejunului oferit de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri, cu prilejul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, eveniment primit cu deosebită satisfacţie de intelectualitatea românească, de întreaga noastră naţiune. La dejun au participat tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretarii C.C. al P.C.R., împreună cu soţiile. In marea sală de recepţii a Consiliului de Miniştri se aflau rectorii institutelor de învăţămînt superior din Bucureşti şi din ţară, membri ai senatului Universităţii din Capitală, preşedinţii Academiei Republicii Socialiste România, Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Academiei de ştiinţe medicale, membri ai conducerii Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului, Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, academicieni şi alţi reputaţi savanţi, profesori universitari, reprezentanţi ai unor importante institute de cercetare, scriitori, muzicieni şi artişti plastici, slujitori ai teatrului şi cinematografiei, ziariştii intelectuali din toate generaţiile, care îşi consacră talentul, pa(Continuare in pag. a 3-a) Felicitări din partea oamenilor de ştiinţă La Casa Centraliza Armatei, ofiţerii prezintă onorul Armata populară transmite comandantului suprem urări de fericire şi sănătate Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne au oferit, sîmbătă seara, un dineu, la Casa Centrală a Armatei, în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forţelor armate, cu prilejul celei de-a 55-a aniversări a zilei de naştere şi împlinirii a 40 de ani de la intrarea sa in mişcarea muncitorească şi în rîndurile partidului. La dineu au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi de tovarăşii general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale, şi Ion Stănescu, ministru de interne, cu soţiile. Trompeţii au intonat onorul la comandant. In sunetul marşului de întîmpinare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu urcă scările monumentale, străjuite de ofiţeri reprezentînd toate armele, care dau onorul comandantului suprem. Ca un simbol al tradiţiilor străbune ale luptei poporului român pentru libertate, pentru independenţă şi apărarea patriei, alături de ofiţerii armatei noastre populare sunt ostaşi în ţinuta luptătorilor daci, oştenilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, militarilor primei armate pămîntene româneşti, dorobanţilor de la Plevna şi Griviţa, eroilor de la Mărăşeşti şi Oituz şi din războiul antihitlerist. In marea sală de marmură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi cu puternice aplauze, cu urarea „Mulţi ani trăiască !“. (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să mulţumesc ministrului apărării naţionale, ministrului de interne, care, dînd glas simţămintelor armatei noastre şi ale personalului din Ministerul de Interne, mai-au adresat felicitări şi urări. Ei au exprimat sentimente de preţuire la adresa mea, a politicii partidului şi statului. Nu am de gind să vorbesc prea mult. Cu două zile în urmă m-am referit la unele probleme și nu este locul în acest moment să vorbesc despre activitatea şi sarcinile acestor două ministere care au un rol deosebit de important în statul nostru socialist. După cum ştiţi, partidul şi statul nostru acordă o înaltă preţuire forţelor armate, fac totul şi vor face şi în viitor eforturi pentru dotarea lor, pentru ridicarea nivelului pregătirii de luptă şi politică al militarilor. Este adevărat, întreaga politică a partidului şi statului nostru este îndreptată spre o politică de colaborare, de prietenie cu toate statele lumii. Depunem eforturi susţinute pentru dezarmarea generală şi, in primul rind, pentru dezarmarea nucleară. Salutăm paşii înregistraţi pe calea destinderii, a lichidării conflictelor militare. Acţionăm cu toată fermitatea pentru o politică de cooperare internaţională, dar, totodată, suntem conştienţi că nu trebuie să ne facem iluzii că toate lucrurile vor merge de la sine, că este necesar să acţionăm în continuare pentru accentuarea destinderii in viaţa internaţională, pentru securitatea europeană, pentru înţelegere in Balcani, pentru o politică de pace şi cooperare între popoare. Cit timp nu se va trece în mod hotărît la dezarmare, noi sintem obligaţi să facem totul pentru a întări capacitatea de apărare a patriei noastre. Aceasta este o obligaţie patriotică, o obligaţie faţă de viitorul poporului nostru şi, privind mai larg, faţă de cauza socialismului în general, şi până la urmă, faţă de cauza promovării unei noi politici în viaţa internaţională. Apreciem eforturile care se fac pentru ridicarea nivelului pregătirii de luptă şi politice a forţelor armate şi aş dori să adresez şi cu acest prilej calde felicitări tuturor ostaşilor armatei noastre şi să le urez succese tot mai mari in întreaga lor activitate (îi aplauze). Desigur, trebuie să depunem in continuare eforturi — şi vreau să vă asigur, in numele conducerii de partid şi de stat, in numele meu personal, că vom face totul pentru a ridica nivelul de dotare al armatei noastre populare. Nu doresc să vorbesc mai mult, dar fiţi siguri că nu există moment — aş putea spune, — nu există zi în care conducerea noastră de partid să nu se preocupe, să nu se gindească ce trebuie făcut pentru a avea garanţia că vom putea apăra, dacă va fi nevoie, independenţa, suveranitatea, viaţa liberă a poporului nostru, cuceririle sale revoluţionare. (Aplauze puternice). Apreciem, de asemenea, activitatea lucrătorilor din Ministerul de Interne. Aşa cum nici în legătură cu Forţele Armate nu am vorbit de fiecare armă, nu voi vorbi nici in ce priveşte Ministerul de Interne pe diferite sectoare de activitate : fiecare îşi are rolul, importanţa şi misiunea sa — şi toate sunt la fel de importante. Trebuie să spun că dăm o apreciere înaltă felului în care diferite compartimente ale Ministerului de Interne îşi îndeplinesc misiunea. Facem totul pentru a crea condiţiile cele mai corespunzătoare pentru ca fiecare compartiment să-şi îndeplinească in cele mai bune condiţii sarcinile pe care le are. Desigur, organele Ministerului de Interne au un rol deosebit în apărarea proprietăţii socialiste, a vieţii paşnice de zi cu zi a fiecărui cetăţean. Aşa cum am spus şi în alte împrejurări, dorim ca lucrătorii din Ministerul de Interne să aibă permanent in faţă politica generală a partidului nostru, care urmăreşte fericirea şi bunăstarea omului, a întregului popor. Deci in întreaga lor activitate ele trebuie să facă totul pentru a asigura viaţa paşnică a poporului, pentru a garanta legalitatea socialistă şi a face ca fiecare om, fiecare cetăţean al patriei noastre să se simtă pe deplin în siguranţă, să ştie că nimeni şi (Continuare in pag. a 3-a) ! [ LA EXPLOATAREA MINIERĂ SĂSAR ! -------------------------------| De la o decadă la alta, I rezultate ascendente pe graficele întrecerii ! Cu vreo două luni înainte de sfîrşitul anului trecut consem- 1 nam în coloanele ziarului că mii fierţi de la Săsar îşi realizaseră planul pe 1972. lată-ne din nou la Săsar, ţinîndu-ne de promisiu-nea făcută minerilor, în special celor din formaţia condusă de Victor Mureşan. —Ne aflam la sfîrşitul primei decade din ianuarie în subtera- nele Exploatării miniere Săsar, pe filonul 25 al brigăzii lui Victor Mureşan. Nu am putut sta prea mult aici, pentru că pur şi simplu artificierii ne-au fugărit. Urma puşcarea... Una din puşcările de sfirşit de decadă, hotărîtoare pentru îndeplinirea planului pe ianuarie 1973. ... Ne-am refugiat undeva intr-o firidă, săpată în stîncă, aşteptînd cu încordare tunetele explo- ziilor. Dar pînă la explozie mai aveam timp. Şi astfel, am intrat în vorbă cu minerii. Desigur am vorbit despre noul an, despre muncă și despre ce vor face in viitor. I — Stăm bine cu planul pe ianuarie, ne spunea Victor Mure- 1 şan. Sintem siguri că stăm birne, deşi încă nu s-a făcut recepţia lucrărilor. Apoi Mureşan şi-a scos din buzzunar un carnet cu scoarţe tari pe care a început să-l răsfoiască la lumina încrucişată a lămpilor de miner. Se opri pentru un moţment, apoi continuă: I — Cît o rupe împuşcătura de azi şi cît vor face ortacii lui Ho- 1 rincar, vom realiza, numai in alceastă decadă, peste plan la capi- tolul excavaţii, aproape 100 tone de minereu. Ce simplu pare „100 tone în plus“. Să excavezi însă peste 100 de tone de minereu în plus nu este uşor. Cele 100 de tone de milnereu au presupus efort fizic şi de gîndire imens. Mureşan însă rezumă totul în cîteva cuvinte. \ simple : \ — Am hotărît ca în acest an să \ muncim mai aspru, lucru pe care l l-am și făcut. Dar mai este încă ceva. ' A doua zi am încercat să pă- \ trundem semnificaţia acelui „mai este incă ceva“, legînd o discuţie cu inginerul Mihai Ienculescu, şeful sectorului 11, din care face parte şi brigada lui Mureşan. Putem spune că am început , bine anul. Sectorul nostru şi-a realizat planul de minereu excatvat. Avem locuri de muncă unde depăşirile decadale reprezintă în- tre 30 şi 41 la sută din volumul planului. Să vă spun sincer, aces- te rezultate le-am anticipat, le-am calculat şi ne-am organizat, încă de anul trecut, în vederea obţi- , fterii lor. Aşadar, un început bun în pri- ma lună a lui 1973. De fapt nu este vorba de un început, ci de a- plicarea în continuare a unor măsuri tehnice şi organizatorice, luate încă de la sfîrşitul anului , trecut. Cu toate acestea, am fost tentaţi să credem că cele 100 de tone extrase peste plan în prima zi decadă reprezintă un record în- tîmplător. Ne-am întors, aşadar, din nou, după alte 10 zile la Ex-ploatarea minieră Săsar. Am aflat că brigada de mineri condusă de Victor Mureşan a realizat peste plan, după primele două decade ale lunii, 250 tone de minereu excavat, iar secţia a ll-a şi-a reaţlizat planul pe aceeaşi perioadă în proporţie de 102,5 la sută. Se vede deci că minerii de la Săsar ştiu să muncească bine, să-şi mobilizeze în mod judicios forţele, pentru a da viaţă zi cu zi, , decadă de decadă, lună de lună, ’ hotărîrii lor, angajamentului lor de-a înfăptui cincinalul înainte de termen. Cornel Ardelean coresp. ziarului „MUNCA" Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l - a primit pe preşedintele firmei Snias, Henri Ziegler Sîmbătă la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Henri Ziegler, preşedinte-director general al firmei Snias, una din personalităţile marcante ale industriei aviatice din Franţa. La primire au participat Gheorghe Boldur, ministrul industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electrotehnicii, şi Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliului de Stat. In cursul convorbirii care a avut loc au fost discutate probleme privind dezvoltarea relaţiilor de cooperare între întreprinderi româneşti şi firma Snias în fabricarea de elicoptere. ETICA MUNCII Destin in porţelan Aş începe cu propunerea sau, mai mult, cu rugămintea de a vizita şi dumneavoastră expoziţia de sticlărie şi ceramică fină din strada Soarelui, undeva, în vecinătatea Hanului Manuc. Printre exponatele ce te obligă să umbli cu atenţie şi să devii deodată mai graţios, asemenea formelor răsucite pe idei suave, îmbrăcate în străluciri şi culori de transparenţa vitraliilor, veţi afla pe o poliţă, sub o cană şi o familie de pahare, o tăbliţă cu un nume: Victor Iclozon. La Complexul de sticlărie şi faianţă din Sighişoara veţi ajunge mai greu şi, deocamdată, vă invit la expoziţie ca să-l cunoaşteţi pe Victor Iclozan. Organizată de Ministerul Industriei Uşoare în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, expoziţia adună cele mai valoroase creaţii din industria românească de ceramică fină. Se înţelege, iniţiativa a declanşat o strînsă competiţie între unităţile participante: Porţelanul-Cluj, Porţelanul-Alba lulia, Faianţa-Sighişoara... Selecţia pieselor — exigentă şi riguroasă. Creaţia modelorului sighişorean fiind insă aleasă fără ezitare. „Ideea organizării unei asemenea expoziţii are o mare importanţă pentru întreaga ramură din industria ceramicei fine, dar şi pentru fabrica noastră. Cu acest prilej au fost antrenaţi mai mulţi muncitori modelari decit de obicei, cînd noile creaţii sunt realizate în exclusivitate în laboratorul serviciului de creaţie. Rezultatul ne-a demonstrat că există multe talente în fabrică. V-aş recomanda să staţi de vorbă mai mult cu cel mai bun modeler al nostru"... a conchis Victor Coconea, preşedintele comitetului sindicatului de la Faianţa-Sighişoara. Aşa am făcut cunoştinţă cu Victor Iclozan. De trei luni lucrează la atelierul de prototipuri. Bineînţeles, ideea legăturii ce trebuie să existe între creator şi executor (modelor) a fost abordată la începutul discuţiei noastre. În cîteva vorbe, Victor Iclozan şi-a expus concepţia despre interdependenţa celor două procese — cel de creaţie şi cel de execuţie - principiu fundamental in această meserie. „Oricît de interesantă ar fi ideea unui creator, valoarea ei va scădea dacă modelarul nu va şti să o transpună în forma materială a unui nou produs. La prima vedere s-ar părea că este simplu: ai schiţa în faţă şi deci poţi trece la execuţie. Porţelanul suferă însă mai multe transformări de la turnare, la ardere şi pină la uscare, au loc procese chimice complexe şi intervin modificări neprevăzute de creatori în masa porţelanului. Aici trebuie să-şi dovedească un modeler priceperea şi cunoştinţele, ca să evite toate aceste eventuale modificări şi să execute noul produs întocmai după schiţă". Despre procesele complexe şi lucrurile complicate, Victor Iclo- Alina Popovici (Continuare în pag. a 5-a) âiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii^ I PAGINA A 6-A I SPORT I E • Note * Comentarii • Ultimele ştiri din ţară şi E de peste hotare