Munca, ianuarie 1973 (Anul 29, nr. 7816-7839)

1973-01-29 / nr. 7837

Proletari din toate țările, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7837 # Luni 29 ianuarie 1973 # 6 pagini 30 bani Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc tuturor pentru urări şi felicitări, pentru tot ceea ce aţi rostit aici la adresa mea, a politicii partidului şi statului nostru socialist. Mi-e greu să cuprind, in cele ce voi spune, toate domeniile pe care le reprezentaţi dum­neavoastră, cei care aţi vorbit aici sau parti­cipaţi la această masă. Aş dori, încă o dată, să subliniez rolul im­portant al invăţămintului şi ştiinţei în întreaga activitate de făurire a societăţii noi, a socie­tăţii comuniste , care nu poate fi decit o so­cietate bazată pe cele mai inalte cuceriri ale ştiinţei şi culturii. De aceea, mulţumind incă o dată pentru decernarea titlului de Doctor Honoris Causa, doresc să promit că, împreună cu dumneavoastră, conducerea partidului şi statului nostru va căuta să asigure dezvoltarea ascendentă a invăţămintului şi ştiinţei româ­neşti, astfel ca acestea să joace un rol tot mai important în întreaga activitate a societăţii noastre şi, totodată, să aducă o contribuţie mai însemnată la ştiinţa şi cultura universală. De asemenea, aş dori să menţionez rolul tot mai important ce revine literaturii, artelor plastice, muzicii, teatrului, cinematografiei, presei, tuturor mijloacelor de educaţie, în for­marea omului nou, în înarmarea lui cu cea mai înaltă cultură, cu concepţia materialist­­dialectică despre lume şi viaţă. Aşa cum am spus în nenumărate rînduri, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune şi formarea unui om cu calităţi deosebite, cu o cultură înaintată, cu o concepţie avansată — şi, in această privinţă, toate domeniile pe care le reprezentaţi dumneavoastră au un rol de mare importanţă. Doresc să-mi exprim convin­gerea că, în anii ce urmează, împreună cu clasa muncitoare, ţărănimea, cu întreaga inte­lectualitate, cu toţi oamenii muncii care des­făşoară o intensă activitate pentru edificarea şi dezvoltarea bazei materiale a socialismului, şi dumneavoastră, toţi cei care lucraţi în do­meniul culturii şi ştiinţei, al literaturii şi artei, veţi face totul pentru a păşi în rînd cu între­gul popor. In felul acesta veţi contribui ca societatea noastră socialistă să-şi întărească şi mai puternic coeziunea, ca omul de miine să fie un om stăpin pe destinele sale, cu o înaltă cultură, cu o înaltă civilizaţie materială şi spi­rituală. Iată ce doresc să obţinem — şi sunt convins că vom obţine — prin activitatea tu­turor acestor sectoare de creaţie. (Aplauze pu­ternice). Umanismul pe care îl creăm noi este un umanism nou, bazat pe concepţia materialist­­dialectică, care pune mai presus de toate omul, colectivitatea, interesele generale ale întregii naţiuni. Sunt convins că toţi creatorii de cultură vor face totul pentru ca, prin intermediul literaturii, al sculpturii şi picturii, al muzicii, al teatrului şi cinematografiei, al celorlalte arte, să dea expresie acestui nou umanism. In felul acesta, vom putea spune că, intr-adevăr, toţi creatorii de frumos sunt alături de clasa noastră muncitoare, că­ci păşesc în rind cu clasa conducătoare a socie­tăţii, care este cea mai umanistă şi care fău­reşte societatea cea mai umanistă din lume. Iată, tovarăşi, ceea ce am dorit să subliniez cu acest prilej. Doresc să vă asigur că, in ce mă priveşte, voi face totul pentru a spri­jini, a încuraja şi a imprima această linie şi aceste principii in toată activitatea noastră. Sunt convins că în acest fel servesc cauzei construirii socialismului şi comunismului in România, interesele poporului meu, ale naţiu­nii noastre socialiste, cauza păcii şi colaboră­rii internaţionale. (Aplauze îndelungate). Doresc ca, la rindul meu, mulţumind incă o dată pentru felicitările şi urările ce mi le-aţi adresat, să vă urez dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, oamenilor de ştiinţă, artă şi cultură, succese tot mai mari in înfăptuirea aspiraţiilor partidului şi poporu­lui nostru. Multă sănătate şi fericire ! (Aplauze înde­lungate). Doresc ca ultimul pahar să-l bem pentru minunatul nostru popor, pentru poporul român — căruia să-i dorim viaţă fără de moarte — pentru naţiunea noastră socialistă, căreia să-i urăm să trăiască în milenii. (Aplauze îndelun­gate, puternice). Felicitări de peste hotare adresate tovarășului Nicolae Ceaușescu îN PAGINA A 2-A: DRAGOSTE FIERBINTE, RECUNOŞTINŢĂ, ÎNALTĂ STIMĂ ŞI PREŢUIRE PENTRU CONDUCĂTORUL IUBIT AL PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU! Oamenii de ştiinţă, artă şi cultură au adus un cald omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu împărtăşind simţămintele de însufleţită dragoste, preţuire şi recunoştinţă cu care între­gul popor sărbătoreşte pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidu­lui, preşedintele Consiliului de Stat, la aniversarea a 55 de ani de viaţă şi 40 de ani de ac­tivitate în mişcarea muncito­rească şi în rîndurile parti­dului, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură l-au omagiat, sîm­bătă, pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, în cadrul dejunului oferit de Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român, Consi­liul de Stat şi Consiliul de Miniştri, cu prilejul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti, eveniment primit cu deosebită satisfacţie de in­telectualitatea românească, de întreaga noastră naţiune. La dejun au participat tova­răşa Elena Ceauşescu, tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, se­cretarii C.C. al P.C.R., îm­preună cu soţiile. In marea sală de recepţii a Consiliului de Miniştri se a­­flau rectorii institutelor de în­­văţămînt superior din Bucu­reşti şi din ţară, membri ai senatului Universităţii din Capitală, preşedinţii Acade­miei Republicii Socialiste România, Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, Academiei de ştiinţe medi­cale, membri ai conducerii Ministerului Educaţiei şi în­­văţămîntului, Consiliului Na­ţional pentru Ştiinţă şi Tehno­logie, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, academi­cieni şi alţi reputaţi savanţi, profesori universitari, repre­zentanţi ai unor importante institute de cercetare, scrii­tori, muzicieni şi artişti plas­tici, slujitori ai teatrului şi cinematografiei, ziarişti­i in­telectuali din toate generaţiile, care îşi consacră talentul, pa­(Continuare in pag. a 3-a) Felicitări din partea oamenilor de ştiinţă La Casa Centraliza Armatei, ofiţerii prezintă onorul Armata populară transmite comandantului suprem urări de fericire şi sănătate Ministerul Apărării Naţio­nale şi Ministerul de Interne au oferit, sîmbătă seara, un dineu, la Casa Centrală a Ar­matei, în cinstea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat, comandantul su­prem al forţelor armate, cu prilejul celei de-a 55-a ani­versări a zilei de naştere şi împlinirii a 40 de ani de la intrarea sa in mişcarea mun­citorească şi în rîndurile partidului. La dineu au luat parte to­varăşa Elena Ceauşescu, to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi de tovarăşii general de armată Ion Ioniţă, ministrul apărării naţionale, şi Ion Stănescu, mi­nistru de interne, cu soţiile. Trompeţii au intonat onorul la comandant. In sunetul marşului de în­­tîmpinare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu urcă scările monu­mentale, străjuite de ofiţeri reprezentînd toate armele, care dau onorul comandantului su­prem. Ca un simbol al tradi­ţiilor străbune ale luptei po­porului român pentru liberta­te, pentru independenţă şi a­­părarea patriei, alături de ofi­ţerii armatei noastre populare sunt ostaşi în ţinuta luptători­lor daci, oştenilor lui Şte­fan cel Mare şi Mihai Vitea­zul, militarilor primei ar­mate pămîntene româneşti, dorobanţilor de la Plevna şi Griviţa, eroilor de la Mără­­şeşti şi Oituz şi din războiul antihitlerist. In marea sală de marmură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt întîmpinaţi cu puternice a­­plauze, cu urarea „Mulţi ani trăiască !“. (Continuare în pag. a 3-a) Cuvintul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc să mulţumesc ministrului apărării naţionale, ministrului de interne, care, dînd glas simţămintelor armatei noastre şi ale personalului din Ministerul de Interne, mai-au adresat felicitări şi urări. Ei au exprimat sen­timente de preţuire la adresa mea, a politicii partidului şi statului. Nu am de gind să vorbesc prea mult. Cu două zile în urmă m-am referit la unele pro­bleme și nu este locul în acest moment să vorbesc despre activitatea şi sarcinile acestor două ministere care au un rol deosebit de im­portant în statul nostru socialist. După cum ştiţi, partidul şi statul nostru a­­cordă o înaltă preţuire forţelor armate, fac totul şi vor face şi în viitor eforturi pentru dotarea lor, pentru ridicarea nivelului pregă­tirii de luptă şi politică al militarilor. Este adevărat, întreaga politică a partidului şi sta­tului nostru este îndreptată spre o politică de colaborare, de prietenie cu toate statele lumii. Depunem eforturi susţinute pentru dezarma­rea generală şi, in primul rind, pentru dezar­marea nucleară. Salutăm paşii înregistraţi pe calea destinderii, a lichidării conflictelor mili­tare. Acţionăm cu toată fermitatea pentru o politică de cooperare internaţională, dar, tot­odată, suntem­ conştienţi că nu trebuie să ne facem iluzii că toate lucrurile vor merge de la sine, că este necesar să acţionăm în con­tinuare pentru accentuarea destinderii in viaţa internaţională, pentru securitatea europeană, pentru înţelegere in Balcani, pentru o politică de pace şi cooperare între popoare. Cit timp nu se va trece în mod hotărît la dezarmare, noi sintem­ obligaţi să facem totul pentru a întări capacitatea de apărare a patriei noastre. Aceasta este o obligaţie patriotică, o obligaţie faţă de viitorul poporului nostru şi, privind mai larg, faţă de cauza socialismului în gene­ral, şi până la urmă, faţă de cauza promovării unei noi politici în viaţa internaţională. Apreciem eforturile care se fac pentru ridi­carea nivelului pregătirii de luptă şi politice a forţelor armate şi aş dori să adresez şi cu acest prilej calde felicitări tuturor ostaşilor armatei noastre şi să le urez succese tot mai mari in întreaga lor activitate (îi­ aplauze). Desigur, trebuie să depunem in continuare eforturi — şi vreau să vă asigur, in numele conducerii de partid şi de stat, in numele meu personal, că vom face totul pentru a ridica nivelul de dotare al armatei noastre populare. Nu doresc să vorbesc mai mult, dar fiţi si­guri că nu există moment — aş putea spune, — nu există zi în care conducerea noastră de partid să nu se preocupe, să nu se gindească ce trebuie făcut pentru a avea garanţia că vom putea apăra, dacă va fi nevoie, indepen­denţa, suveranitatea, viaţa liberă a poporului nostru, cuceririle sale revoluţionare. (Aplauze puternice). Apreciem, de asemenea, activitatea lucră­torilor din Ministerul de Interne. Aşa cum nici în legătură cu Forţele Armate nu am vorbit de fiecare armă, nu voi vorbi nici in ce priveşte Ministerul de Interne pe diferite sectoare de activitate : fiecare îşi are rolul, importanţa şi misiunea sa — şi toate sunt la fel de importante. Trebuie să spun că dăm o apreciere înaltă felului în care dife­rite compartimente ale Ministerului de In­terne îşi îndeplinesc misiunea. Facem totul pentru a crea condiţiile cele mai corespunză­toare pentru ca fiecare compartiment să-şi în­deplinească in cele mai bune condiţii sarcinile pe care le are. Desigur, organele Ministerului de In­terne au un rol deosebit în apărarea pro­prietăţii socialiste, a vieţii paşnice de zi cu zi a fiecărui cetăţean. Aşa cum am spus şi în alte împrejurări, dorim ca lucrătorii din Mi­nisterul de Interne să aibă permanent in faţă politica generală a partidului nostru, care urmăreşte fericirea şi bunăstarea omului, a întregului popor. Deci in întreaga lor activitate ele trebuie să facă totul pentru a asigura viaţa paşnică a poporului, pentru a garanta legali­tatea socialistă şi a face ca fiecare om, fie­care cetăţean al patriei noastre să se simtă pe deplin în siguranţă, să ştie că nimeni şi (Continuare in pag. a 3-a) ! [ LA EXPLOATAREA MINIERĂ SĂSAR ! -------------------------------­| De la o decadă la alta, I rezultate ascendente pe graficele întrecerii ! Cu vreo două luni înainte de­­ sfîrşitul anului trecut consem- 1 nam în coloanele ziarului că mi­­i fierţi de la Săsar îşi realizaseră­­ planul pe 1972. lată-ne din nou­­ la Săsar, ţinîndu-ne de promisiu­­-­nea făcută minerilor, în special­­ celor din formaţia condusă de­­ Victor Mureşan.­­ —Ne aflam la sfîrşitul primei­­ decade din ianuarie în subtera-­­ nele Exploatării miniere Săsar,­­ pe filonul 25 al brigăzii lui Vic­­­­tor Mureşan. Nu am putut sta­­ prea mult aici, pentru că pur şi­­ simplu artificierii ne-au fugărit.­­ Urma puşcarea... Una din puşcări­­l­­e de sfirşit de decadă, hotărî­­­­toare pentru îndeplinirea planu­­­­lui pe ianuarie 1973.­­ ... Ne-am refugiat undeva in­­tr-o firidă, săpată în stîncă, aştep­­­­tînd cu încordare tunetele explo­­- ziilor. Dar pînă la explozie mai­­ aveam timp. Şi astfel, am intrat­­ în vorbă cu minerii. Desigur am­­ vorbit despre noul an, despre­­ muncă și despre ce vor face in­­ viitor. I — Stăm bine cu planul pe ia­­­­nuarie, ne spunea Victor Mure- 1 şan. Sintem­ siguri că stăm birne,­­ deşi încă nu s-a făcut recepţia lu­­­­crărilor.­­ Apoi Mureşan şi-a scos din bu­­z­zunar un carnet cu scoarţe tari­­ pe care a început să-l răsfoiască la lumina încrucişată a lămpilor­­ de miner. Se opri pentru un mo­­ţ­ment, apoi continuă: I — Cît o rupe împuşcătura de­­ azi şi cît vor face ortacii lui Ho- 1 rincar, vom realiza, numai in a­­l­ceastă decadă, peste plan la capi-­­ tolul excavaţii, aproape 100 tone­­ de minereu.­­ Ce simplu pare „100 tone în­­ plus“. Să excavezi însă peste 100 de tone de minereu în plus nu­­ este uşor. Cele 100 de tone de mi­­l­nereu au presupus efort fizic şi­­ de gîndire imens. Mureşan însă­­ rezumă totul în cîteva cuvinte. \ simple : \ — Am hotărît ca în acest an să \ muncim mai aspru, lucru pe care l l-am și făcut. Dar mai este încă­­ ceva. ' A doua zi am încercat să pă- \ trundem semnificaţia acelui „mai­­ este incă ceva“, legînd o discuţie­­ cu inginerul Mihai Ienculescu,­­ şeful sectorului 11, din care face­­ parte şi brigada lui Mureşan.­­­­ Putem spune că am început , bine anul. Sectorul nostru şi-a­­ realizat planul de minereu exca­­t­vat. Avem locuri de muncă unde­­ depăşirile decadale reprezintă în-­­ tre 30 şi 41 la sută din volumul­­ planului. Să vă spun sincer, aces-­­ te rezultate le-am anticipat, le-am­­ calculat şi ne-am organizat, încă­­ de anul trecut, în vederea obţi- , fterii lor.­­ Aşadar, un început bun în pri-­­ ma lună a lui 1973. De fapt nu­­ este vorba de un început, ci de a-­­ plicarea în continuare a unor­­ măsuri tehnice şi organizatorice,­­ luate încă de la sfîrşitul anului , trecut. Cu toate acestea, am fost­­ tentaţi să credem că cele 100 de­­ tone extrase peste plan în prima zi decadă reprezintă un record în-­­ tîmplător. Ne-am întors, aşadar,­­ din nou, după alte 10 zile la Ex-­­­ploatarea minieră Săsar. Am aflat­­ că brigada de mineri condusă de­­ Victor Mureşan a realizat peste­­ plan, după primele două decade­­ ale lunii, 250 tone de minereu­­ excavat, iar secţia a ll-a şi-a rea­­ţ­lizat planul pe aceeaşi perioadă în­­ proporţie de 102,5 la sută.­­ Se vede deci că minerii de la­­ Săsar ştiu să muncească bine,­­ să-şi mobilizeze în mod judicios­­ forţele, pentru a da viaţă zi cu zi, , decadă de decadă, lună de lună, ’ hotărîrii lor, angajamentului lor­­ de-a înfăptui cincinalul înainte de­­ termen.­­ Cornel Ardelean coresp. ziarului „MUNCA" Tovarăşul Nicolae Ceauşescu l - a primit pe preşedintele firmei Snias, Henri Ziegler Sîmbătă la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Henri Ziegler, preşedinte-director general al firmei Snias, una din personalităţile marcante ale indus­triei aviatice din Franţa. La primire au participat Gheor­ghe Boldur, ministrul industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electrotehnicii, şi Gheorghe Oprea, consilier al preşedintelui Consiliu­lui de Stat. In cursul convorbirii care a avut loc au fost discutate probleme pri­vind dezvoltarea relaţiilor de cooperare între întreprinderi româ­neşti şi firma Snias în fabricarea de elicoptere. ETICA MUNCII Destin in porţelan Aş începe cu propunerea sau, mai mult, cu rugămintea de a vizita şi dumneavoastră expoziţia de sticlărie şi ceramică fină din strada Soare­lui, undeva, în vecinătatea Hanu­lui Manuc. Printre exponatele ce te obligă să umbli cu atenţie şi să devii deodată mai graţios, aseme­nea formelor răsucite pe idei suave, îmbrăcate în străluciri şi culori de transparenţa vitraliilor, veţi afla pe o poliţă, sub o cană şi o familie de pahare, o tăbliţă cu un nume: Victor Iclozon. La Complexul de sti­clărie şi faianţă din Sighişoara veţi ajunge mai greu şi, deocamdată, vă invit la expoziţie ca să-l cunoaşteţi pe Victor Iclozan. Organizată de Mi­nisterul Industriei Uşoare în colabo­rare cu Uniunea Artiştilor Plastici, expoziţia adună cele mai valoroase creaţii din industria românească de ceramică fină. Se înţelege, iniţiativa a declanşat o strînsă competiţie în­tre unităţile participante: Porţela­­nul-Cluj, Porţelanul-Alba lulia, Fa­­ianţa-Sighişoara... Selecţia pieselor — exigentă şi riguroasă. Creaţia modelorului sighişorean fiind insă aleasă fără ezitare. „Ideea organizării unei asemenea expoziţii are o mare importanţă pentru întreaga ramură din industria ceramicei fine, dar şi pentru fa­brica noastră. Cu acest prilej au fost antrenaţi mai mulţi muncitori modelari decit de obicei, cînd noile creaţii sunt realizate în exclusivi­tate în laboratorul serviciului de creaţie. Rezultatul ne-a demonstrat că există multe talente în fabrică. V-aş recomanda să staţi de vorbă mai mult cu cel mai bun modeler al nostru"... a conchis Victor Co­conea, preşedintele comitetului sin­dicatului de la Faianţa-Sighişoara. Aşa am făcut cunoştinţă cu Victor Iclozan. De trei luni lucrează la a­­telierul de prototipuri. Bineînţeles, ideea legăturii ce trebuie să existe între creator şi executor (modelor) a fost abordată la începutul discu­ţiei noastre. În cîteva vorbe, Vic­tor Iclozan şi-a expus concepţia despre interdependenţa celor două procese — cel de creaţie şi cel de execuţie - principiu fundamental in această meserie. „Oricît de intere­santă ar fi ideea unui creator, va­loarea ei va scădea dacă modela­­rul nu va şti să o transpună în forma materială a unui nou pro­dus. La prima vedere s-ar părea că este simplu: ai schiţa în faţă şi deci poţi trece la execuţie. Porţe­lanul suferă însă mai multe transfor­mări de la turnare, la ardere şi pină la uscare, au loc procese chimice complexe şi intervin modificări ne­prevăzute de creatori în masa por­ţelanului. Aici trebuie să-şi dove­dească un modeler priceperea şi cunoştinţele, ca să evite toate a­­ceste eventuale modificări şi să exe­cute noul produs întocmai după schiţă". Despre procesele complexe şi lucrurile complicate, Victor Iclo- Alina Popovici (Continuare în pag. a 5-a) âiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii^ I PAGINA A 6-A I SPORT I E • Note * Comentarii • Ultimele ştiri din ţară şi E de peste hotare

Next