Munca, februarie 1973 (Anul 29, nr. 7840-7862)

1973-02-01 / nr. 7840

PE ŞANTIERUL ÎNTREPRINDERII DE MATERIALE IZOLATOARE VASLUI RECUPERAREA RESTANŢELOR IMPUNE ACCELERAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAŢII ŞI MONTAJE Judeţului Vaslui i-au fost aloca­te pentru perioada 1971—1975 im­portante fonduri de investiţii. De îndeplinirea exemplară, cu cit mai mult înainte de termenul planifi­cat, a sarcinilor din acest domeniu, depinde în mod hotărîtor realiza­rea înainte de termen a sarcinilor ce revin judeţului în acest cin­cinal. Dintre obiectivele prevăzute a intra în funcţiune în acest an, o pondere importantă o vor avea cele două secţii ale întreprinderii de materiale izolatoare. Este vorba de secţiile de vată minerală şi de carton asfaltat, care, împreună cu secţia de dialit, intrată în funcţiu­ne în vara anului trecut, urmează să asigure şantierelor ţării însem­nate cantităţi de materiale izola­toare. Intrarea în funcţiune, in vara anului trecut, a secţiei de dialit s-a făcut cu mari greutăţi, în ulti­mele zile ale perioadei stabilite prin plan, cu un număr insuficient de probe tehnologice, cu unele uti­laje lipsă, fapt care s-a resimţit puternic în primele luni de produc­ţie. Beneficiarul şi constructorul ar fi trebuit să tragă din acel fapt concluziile cuvenite şi să ia măsuri hotărîte pentru ca ritmul de exe­cuţie al celorlalte două secţii să se realizeze conform graficelor stabilite. Că nu s-a procedat aşa, o dovedesc fără drept de tăgadă indicatorii înregistraţi la sfirşitul anului trecut, cînd planul pe total investiţie a fost realizat in propor­ţie de numai 83,6 la sută. Nereali­­zările aşa cum încearcă să le jus­tifice conducerea Şantierului nr. 4 al Trustului de construcţii indus­triale — Iaşi, antreprenorul gene­ral al lucrării, s-ar datora începerii cu întîrziere a lucrărilor din lipsa documentaţiei de execuţie. Argu­mentul este lipsit total de funda­mentare, pentru că în vara anului trecut o comisie la nivel de mi­nister, analizînd situaţia creată prin neînceperea la timp a lucrări­lor, a stabilit un alt grafic de exe­cuţie, ce pornea de la noile reali­tăţi. Dar noul grafic de lucru, deşi acceptat de constructor, nu a fost respectat. Spre sfîrşitul anului rit­mul lucrărilor a scăzut treptat, cele mai multe nerealizări înregistrîn­­du-se în luna decembrie. Cauza lor a constituit-o lipsa forţei de mun­că, datorată la rîndul ei neasigu­­rării unor condiţii normale de ca­zare, de servire a mesei şi, cel mai important, de realizare a normelor. Situaţia s-a îmbunătăţit întru­­cîtva la începutul acestui an, rit­mul de lucru la partea de cons­trucţii devenind mai alert, asigu­­rîndu-se un front de lucru mai larg pentru montori şi instalatori. Con­tinuă să fie rămase în urmă o se­rie de obiective auxiliare ce nu pot fi încă atacate tot din lipsa forţei de muncă. Avînd în vedere că cele două secţii ale­ întreprinderii de materiale izolatoare constituie pen­tru constructor obiectivul cu cea mai apropiată dată de punere în funcţiune, se impune cu necesitate o concentrare a forţei de muncă şi a mijloacelor mecanizate, aceasta fiind cea mai bună soluţie. Total necorespunzător este modul în care se desfăşoară lucrările de instalaţii şi montaje, efectuate de Şantierul nr. 1 al Trustului de instalaţii şi montaje — Iaşi. Cauzele principa­le sunt trei : lipsa de front de lu­cru, lipsa de utilaje şi lipsa forţei de muncă. Neîncadrarea în grafic a constructorului a dus, în mod au­tomat, la întîrzierea începerii lu­crărilor de instalaţii şi montaje. La secţia de carton asfaltat aceas­tă întîrziere a fost de peste două luni. Acum s-a ajuns la situaţia de a se lucra concomitent cu cons­tructorul, existînd riscul executării unor lucrări pe fundaţii insuficient consolidate şi al avarierii utilaje­lor. O mare greutate o provoacă lipsa unor utilaje. La secţia de vată minerală, trebuiau să înceapă pro­ Ion Filip (coresp. ziarului „MUNCA“) (Continuare in pag. a 2-a) • Ce se Intîmplă cînd beneficiarul şi constructo­rul nu ştiu să tragă şi învăţăminte * „Argumente“ lipsite de... argumentaţie • O veste bună : ritmul de construcţie se înviorează... * ...dar instalatorii şi men­­torii nu prea au răbdare , deci atenţie la fundaţiile maşinilor ! • O întrebare pentru minister: nu aveţi cumva un coordonator care să-i poată ajuta şi pe con­structorii de la Vaslui ? Că trustul din Iași e numai antreprenor general... ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PE ŞANTIERE Cu toate că mercurul termometrelor a coborît mult sub zero grade, pe marile şantiere ale ţării lucrul continuă în ritm susţinut. Datorita asi­gurării din vreme a condiţiilor de muncă în sezonul rece, 10 şantiere ale Trustului de construcţii industriale­ Cluj efectuează montări de utilaje la Fabrica de plăci de azbociment de la Aleşd, la secţia de plăci de faianţă finită de la combinatul din Cluj, la noua hală de la Uzina mecanică de utilaj minier de la Baia Mare etc. Stadiile actuale asigură darea în func­ţiune a acestor obiective înainte de termenele prevăzute în grafice. De asemenea, pe şantierul Combinatului de materiale de construcţii Cimpu­­lung Muscel — ai cărui constructori s-au angajat să realizeze în acest trimestru 32 la sută din planul anual — au început mai devreme mon­tajul instalaţiilor la cuptorul de var. Intr-un stadiu avansat se găsesc şi lucrările de la staţiile de repa­raţii utilaje de construcţii de la Constanţa şi Bacău, unde constructorii au predat de pe acum jumătate din capacităţile de producţie, la Fabrica de piese de schimb pentru autocamioane şi autoturisme de la Miercurea Ciuc, la Fabrica de tricotaje de la Topliţa, ca şi la silozurile şi fabricile de nutreţuri concentrate de la Codlea, Sibiu şi Focşani. Continuă, de asemenea, lucrările pentru deschiderea altor şantiere industriale şi agrozootehnice prevăzute în planul anual de investiţii. De altfel, în 1973, colectivelor marilor şantiere de construcţii le revine sar­cina de a preda beneficiarilor 490 obiective şi capacităţi de producţie in­dustriale şi 46 unităţi agrozootehnice. (Agerpres) Cu planul pe luna ianuarie ÎNDEPLINIT • SUCEAVA Acţionînd cu fermitate pentru valorificarea superioară a lemnului şi sporirea valorii produselor obţinute din fiecare metru cub de buştean ex­ploatat, forestierii din judeţul Suceava au realizat planul lunii ianuarie înainte de termen. Aceasta le va permite ca in bilanţul primei luni din 1973 să înscrie o depăşire de circa 7 000 000 lei la producţia marfă. Depă­şirea se concretizează in mobilă valorind 1,5 milioane lei, 6 000 mc de buşteni de gater, 300 mc cherestea de răşinoase, 50 tone PFL etc. (MIHAI ŢINŢAR, coresp. ziarului„MUNCA"). ORADEA Muncitorii, inginerii şi tehnici­enii din unităţile de exploatare şi industrializare a lemnului care a­­parţin de C.E.I.L. Oradea şi-au o­­norat exemplar sarcinile de plan maximale pe luna ianuarie a.c. Din graficele întrecerii socialiste re­zultă că de la începutul anului a fost obţinut un spor la producţia de mobilă şi cherestea de diverse specii echivalent cu 1 200 000 lei. O contribuţie deosebită a adus-o colectivul noii fabrici de mobilă din oraşul Beiuş, unitate care şi-a atins parametrii proiectaţi la pro­ducţia globală şi productivitatea muncii cu şase luni mai devreme, cit şi fabricile „Alfa“ Oradea şi cea de binare din oraşul Dr. Petru Groza, care au îndeplinit planul pe luna ianuarie cu şapte zile mai devreme. (CONSTANTIN SERAC, coresp. ziarului „MUNCA“). • CRAIOVA Colectivul de la Combinatul chimic Craiova a anunţat realizarea pla­nului producţiei globale şi marfă pe prima lună a anului cu 4 zile mai devreme. Toate instalaţiile şi fabricile au lucrat la parametrii superiori celor stabiliţi prin plan. Realizarea înainte de termen a prevederilor de plan pe luna ianuarie, permite harnicului colectiv craiovean să expedieze suplimentar unităţilor agricole socialiste peste 5 000 tone îngrăşăminte azotoase. (ELENA ŢUICU, coresp. ziarului „MUNCA"). Profesori din foaie furile,­­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7840 • Joi 1 februarie 1973 # 6 pagini 30 bani O nouă zi de muncă. După primirea datelor furnizate de calculatorul electronic, şeful de echipă Dumitru Vădeanu şi ajutorul său, Aurel Şerban, fruntaşi în întrecerea socialis­tă, de la laminorul de benzi la rece din cadrul Combinatului siderurgic din Galaţi, pregă­tesc ciclul de producţie. IN NUMĂRUL DE astăzi: CAIRIMET CULTURAL (In pagina a ll-a) Pagina femeii (Pagina a lll-a) B­­ (în pagina a V-a) Instantaneul nostru a surprins un aspect din munca avintată a constructorilor de pe plat­forma industrială a Tirgoviş­­tei. (Fabrica de var a Uzinei de oţeluri aliate). Foto : P. COZIA F­ELI­X-BĂI, o floare de lotus Nu ştiu dacă staţiunea „Felix" ar putea fi invidiată pentru pito­rescul inedit al aşezării sale sau pentru ceea ce îndeobşte se nu­meşte sufletul comerţului, adică re­clama. Dar ştiu că a auzi aici in plin ianuarie orăcăitul broaştelor şi a vedea floarea de lotus înflo­rită, cînd împrejur, sub acelaşi cer, s-au aşternut zăpezile, este o rea­litate care „face toţi banii". Că aşezarea suferă în general de lipsa veşmintului modern care să se insinueze in edificii zvicnite pe cele mai curioase dimensiuni ale arhitecturii, este un fapt parţial adevărat deoarece numai una din clădirile care au dat staţiunii „des­chidere", Complexul sanatorial al U.G.S.R., este o realizare pe care părerile comune n-au cum s-o preţuiască la valoarea sa estetică şi funcţională reală. In acest com­plex, din relatările directorului Va­­sile Motoc şi ale colaboratorilor săi, proiectat iniţial cu 950 locuri, însă prin reorganizări ajungindu-se la 1 050 de locuri, au beneficiat de tratament peste 30 000 de oameni ai muncii numai intr-un an şi ju­mătate de la darea sa în funcţi­une. Acest oraş in miniatură, timp de cite 18 zile, stă la dispoziţia sanatorizaţilor oferindu-le posibili­tăţi de însănătoşire şi deconectare intr-o varietate calculată ştiinţific, pe care personalul se străduieşte nu numai s-o menţină la nivelul preconizat, dar s-o şi îmbunătă­ţească. Despre cîteva lăudabile iniţiative ale conducerii acestui complex, sprijinite de Consiliul Central al U.G.S.R. aş vrea să vorbesc şi ar fi poate expresivă pentru în­ceput această imagine : cînd i-am găsit, Covacs Gheorghe, locţiito­rul secretarului organizaţiei de bază P.C.R., şeful serviciului tehnic, Gheorghe Gomboş, contabil şef, şi Ioan Popa, preşedintele comitetului sindicatului, tocmai studiau reparti­zarea orelor de muncă patriotică, pe acţiuni, dintre care amintesc: amena­jarea terenurilor sportive, săpatul gropilor şi plantarea arborilor orna­mentali. Dintre realizările din resurse proprii am văzut sera de flori care aduce circa 34 000—40 000 lei econo­mii şi terasa de vară, amenajată tot pentru a rezolva necesităţile ex­terne (ale sanatorizaţilor, mai pre­cis ale celor care-i însoţesc pe a­­ceştia) şi cele interne, respectiv re­alizarea unor beneficii care ulterior urmează, după cum mi s-a preci­zat, să fie investite raţional in alte acţiuni de satisfacere a cerinţelor oamenilor muncii . Nu lipsesc nici proiectele mai în­drăzneţe. In acest complex - şi mă refer îndeosebi la construcţie, la confort, la strălucita realizare a arhitectului Ioan Tripa, „se respi­ră" în voie. Repet, este un oraş în miniatură şi numărul mare de ce­rinţe ale pacienţilor, la care trebuie să răspundă, ar da impresia unui neavizat că este imposibil să-l faci pe om să nu iasă afară 18 zile (dacă nu vrea) şi să-l tratezi, să-l distrezi, să-l hrăneşti, să-l odihneşti în condiţii ireproşabile. Aici, iată că se poate. „Este un loc în care me­rită să vii. Organizarea este foarte bună...". (Georgeta Teodorescu, pensionară Bucureşti). „Sunt în pri­mul an la tratament, după cum ve­deţi sunt foarte tânăr şi aş remarca unele fapte : serile dansante, spec­tacolele date aici, posibilitatea de a viziona programul la televizor, de a juca şah. Fetele, cele care ser­vesc sau fac menajul aşa or fi în toate sanatoriile, drăguţe (Şte­fan Moise, lăcătuş - Reşiţa). „Con­diţiile de aici sunt incomparabile cu restul staţiunii, care de altfel acum ia startul spre modernizare gene­rală. Aici s-a reuşit un lucru for­midabil in satisfacerea cerinţelor omului, privit nu numai ca bol­nav". (Walter Popa - director I.V.C.P.N.C. - Ploieşti) etc. etc. Spuneam despre iniţiative mai Silvia Zabarcencu (Continuare in pag. a 2-a) __________________________________ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ Aglomeraţia din policlinici şi „risipa“ de asistenţă medicală • Uzanţe social-administrative care cer (fără raţiune) girul medicului • Cînd unii medici nu-şi exercită cu fermitate prerogativele profesiei, iar unii pa­cienţi sunt prea risipitori , asistenţa medicală are de suferit * Se impun soluţii pentru protejarea acestui bun social. — Cum vă explicaţi faptul că, în pofida creşterii numă­rului medicilor, cu fiecare pro­moţie nouă de absolvenţi şi in contradicţie cu îmbunătăţirea neîncetată a stării de sănătate a populaţiei, sălile de aşteptare ale unităţilor medico-sanitare sunt pline, pacienţii trebuie să treacă cîteodată prin purgato­riul aşteptării îndelungate, ia­r medicii sunt puşi adesea în si­tuaţia de a acorda consultaţii „contra-cronometru“ ? — Ceea ce vedeţi dv. în sălile de aşteptare este de fapt O FALSA AGLOMERAŢIE, consumul de con­sultaţii depăşind cu mult necesită­ţile reale. Pot afirma cu toată con­vingerea CA LA NOI SE FACE RI­SIPĂ DE ASISTENŢA MEDICALĂ, DATORITA UNUI COMPLEX ÎN­TREG DE ÎMPREJURĂRI. Voi porni de la ceea ce îl depă­şeşte, atît pe medic, cit şi pe pa­cient, adică de la unele condiţio­nări exterioare. In momentul de faţă, timpul afectat consultaţiilor realmente necesare­ îndrumării te­ritoriului şi dispensarelor de între­prindere, este ştirbit în mod arti­ficial de o serie de ocupaţii şi sar­cini, care — după mine — sunt de­parte de a avea un caracter indis­pensabil. De ce trebuie noi să con­sultăm şi să eliberăm certificate pentru asigurarea întiietăţii la cum­părarea unor produse industriale? Este o uzanţă stabilită, cu de la sine putere, de organele comerciale şi care nu are nici o raţiune medicală! De ce este necesar să întocmim cer­tificate cu multe vize, spre a se putea cumpăra lemne fără cărbuni? Mult mai logic ar fi să se recurgă Convorbire cu medicul primar MARCEL MELICESCU directorul Policlinicii Batiste — Sectorul 1 din București la o simplă recomandare medicală sau să se stimuleze consumul de căr­buni pentru încălzire printr-o poli­tică mai diferenţiată a preţurilor în domeniul Combustibilului. O mare risipă de timp medical se face şi cu întocmirea certificatelor pentru spaţiul locativ suplimentar. Refera­tul doctorului curant este supus discutării şi avizării de către o co­misie formată din trei medicii — Aceste solicitări de certi­ficate reprezintă chiar aşa un număr, incit să conteze in cheltuirea fondului de timp medical ? — In fiecare dimineaţă se adună la mine pe birou uri număr sufi­cient de certificate ca să fiu ne­voit a strînge zilnic comisia res­pectivă, adică a scoate trei medici pentru cel puţin o jumătate de oră din cabinetele lor. In momentul de faţă, cînd s-a extins mult, construc­ţia de apartamente proprietate per­sonală şi nu mai sîntem într-aşa o criză acută de spaţiu locativ ca în urmă cu ani, cred că această ches­tiune se poate rezolva mult mai bine pe cale extramedicală, printr-o diferenţiere mai accentuată a chi­riei pentru spaţiul locativ prevă­zut în norma sanitară generală şi pentru cel excedentar. In concluzie, la cele arătate de mine pină acum, cred că trebuie SA MERGEM PE LINIA DE A REZOLVA ACESTE PROBLEME SOCIAL-ADMINIS­TRATIVE SI ALTELE DE ACE­LAŞI FEL PE CALE ADMINIS­TRATIVA, FARA ANTRENAREA MEDICULUI. — Desigur, lucrurile mai pot fi discutate şi nu vrem să ab­solutizăm. Este evident, însă, că medicii sunt antrenaţi ex­cesiv la soluţionarea unor ches­tiuni cum ar fi cele amintite.­­ Putem vorbi şi de excesul de consultaţii datorat unor instrucţiuni şi reglementări rigide. Chiar ieri mi s-a prezentat un asemenea caz. Muncitorul M.B., în vîrstă de 57 de ani, a făcut o hemiplegie (para­lizie). După o lună de spitalizare și altă lună de tratament ambula­toriu, comisia de specialitate a po­liclinicii (formată din doi neurologi și un psihiatru) a ajuns la convin­gerea fermă că nu se mai poate recupera capacitatea de muncă a numitului. Normal ar fi să-l tri­mitem la comisia de expertiză în vederea pensionării de invaliditate. In realitate, însă, lucrurile se petrec altfel. Şeful comisiei de expertiză, fără a fi în măsură să infirme con­cluzia specialiştilor noştri, pe baza instrucţiunilor pe care le are, re­fuză să primească dosarul cu pro­punerea de pensionare înainte de împlinirea a 180 de zile de conce- Alexandru Conu (Continuare in pag. a 2-a) . TELEGRAME DE FELICITARE ADRESATE iTOVARASUIUI I NICOLAE I CEAUȘESCU (Pagina a IV-a) | ziiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaimiR _ __________________I I MORTAR 1 1 SI EMOŢIE­­ Ş I­­ 5 GHEORGHE TOMOZEI 2 Tot respectul nostru pentru arhitecţii care fac din Bucu­reştii anilor din urmă o adevă­rată izbindă a geometriei. Ad­miraţie pentru slujitorii rigorii, pentru duşmanii neîmpăcaţi al cartierelor vetuste, conglomera­te ale hazardului. Dar pină ce uriaşele cvartale­­orăşele să primească o consa­crare supremă, pină ca inimile noastre să fie împăcate, mai e un drum lung. Cine e cel care semnează „recepţia" caselor de beton ? Putem să-l influenţăm, îi putem corecta decizia ? Nu, fiindcă el, el e timpul. Aşadar, să mai aşteptăm să se nască mii de prunci, pe a­­coperişurile plane să încolţeas­că­­ din seminţe aduse de vini - ierburi bizare, să trăim toate anotimpurile cu convinge­rea că sîntem martorii anonimi ai unor îndrăzneţe începuturi. Să aşteptăm pină ce mobilele din case îşi vor mai pierde ceva din nesuferitul lor lustru festiv şi vor căpăta semnele vieţii (zgîrieturi, decolorări, pre­faceri) să aşteptăm să imbătrî­­nească uşile de lemn şi trep­tele de piatră. Abia atunci, după ani şi ani, vom avea o mai exactă măsură a ceea ce s-a făcut. Ştim, în ciuda orică­ror rezerve, truda constructorilor justifică generos laudele una­nime ale tuturor celor ce iubesc noul. Ne simţim obligaţi însă să le reamintim autorilor de oraşe citeva lucruri. Fraţilor, pe lume, pe lingă granit, sticlă şi vinilin mai există şi arbori ! Şi ape, şi flori! De ce in planurile noas­(Continuare in pag. a 2-a)

Next