Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)

1973-03-01 / nr. 7864

Proletari din toate tarile, intfi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Ple­nara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregă­tirea condiţiilor necesare îndeplinirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta informări: Consiliul de Miniştri, Secre­tariatul C.C. al P.C.R., precum şi o serie de ministere şi co­mitete judeţene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Control Financiar. 4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi funcţionarea Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dez­voltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprie­tate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. 7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătăţirea orga­nizării şi retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de con­ducere şi îmbunătăţirea structurii organizatorice la ministere, centrale şi organizaţii economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvoltarea con­tinuă a educaţiei fizice şi sportului; informare cu privire la principalele concluzii asupra activităţii de educaţie fizică şi sport. 10. Informare cu privire la activitatea internaţională des­făşurată de Partidul Comunist Român şi statul român in anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C.C. al P.C.R. şi Con­siliul de Miniştri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfir­mată şi de actuala plenară, la lucrări participă ca invitaţi, membrii guvernului şi conducători ai organelor centrale de stat şi obşteşti; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor judeţene de partid; prim-vicepreşedinţii consili­ilor populare judeţene ; directori ai centralelor economice ; directori şi secretari ai comitetelor de partid din mari între­prinderi industriale; directori ai institutelor de cercetări şi proiectări; directori ai întreprinderilor de comerţ exterior; redactori-şefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere Plenarei au fost ana­lizate şi de următoarele comisii permanente ale Comitetului Central al P.C.R. : Comisia pentru problemele economice ; Comisia pentru problemele muncii organizatorice, de cadre, activităţii organelor de stat şi formelor obşteşti de participare a maselor la conducerea societăţii; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură şi industria alimentară ; Comisia pentru relaţii internaţionale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la reali­zarea unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edificarea socialismului in ţara noastră. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central îşi continuă lucrările joi, 1 martie. Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la deschiderea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile momente ale istoriei noas­tre revoluţionare : realizarea uni­tăţii organizatorice şi politice a clasei muncitoare şi crearea parti­dului ei unic, marxist-leninist. Ţi­­nînd seama de importanţa excep­ţională pe care a avut-o pentru lupta politică a proletariatului, a întregului nostru popor, pentru transformarea revoluţionară a so­cietăţii şi victoria socialismului în România, consider potrivit să evo­căm acest eveniment, în mod so­lemn, în cadrul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român a fost rezultatul unui pro­ces istoric obiectiv, al particulari­tăţilor dezvoltării noastre sociale, al luptei revoluţionare a celor ce muncesc din România, al maturi­zării politico-ideologice a clasei muncitoare şi al creşterii rolului ei în viaţa politică a ţării. Lichi­darea sciziunii din rîndurile miş­cării muncitoreşti, realizarea uni­tăţii politice şi organizatorice a proletariatului, crearea unui puter­nic partid politic de avangardă în stare să conducă lupta tuturor ce­lor ce muncesc împotriva exploa­tării şi asupririi, pentru libertate şi dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanţilor revoluţio­nari, al luptătorilor pentru pro­gres social din România. Intrînd în arena luptelor sociale împotri­va regimului burghezo-moşieresc, clasa muncitoare a simţit încă de la început nevoia de a-şi strînge rîndurile şi de a acţiona unită pen­tru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea noului destin al poporului român. Aspi­raţia spre unitate s-a afirmat cu deosebită tărie în special în mo­mentele grele ale luptei revoluţio­nare, în perioadele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgardarea libertăţilor şi drepturilor vitale ale celor ce mun­cesc, pentru interesele supreme ale naţiunii. In numeroase acţiuni de clasă, în marile lupte sociale şi politice împotriva patronilor, a regimului burghezo-moşieresc, s-a înfăptuit frontul unic de jos, s-a realizat o colaborare strînsă între comunişti şi socialişti, între organizaţiile sin­dicale, pe o platformă politică co­mună. Această colaborare s-a ac­centuat în preajma celui de al doilea război mondial, în lupta antifascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a înrobirii ţării de către Germania nazistă şi a războ­iului anti­sovietic. Lupta împotriva războiului, rezistenţa împotriva po­liticii fasciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acţiunilor unite ale mişcării muncitoreşti, conlu­crarea tot mai strînsă a Partidu­lui Comunist cu Partidul Socialist şi Social-Democrat, în condiţiunile dezvoltării acti­vităţii revoluţionare, ale luptei patriotice, antifasciste din Româ­nia, în momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de importanţă istorică în viaţa po­porului nostru, cînd erau la ordinea zilei pregătirea şi organizarea in­surecţiei armate naţionale antifas­ciste în vederea răsturnării dicta­turii militaro-fasciste, pentru ieşi­rea României din războiul antiso­­vietic, întoarcerea armelor împo­triva Germaniei fasciste şi alătu­rarea ţării de forţele aliate anti­fasciste s-a pus cu o deosebită stringenţă realizarea mai fermă a unităţii de acţiune a clasei munci­toare. Tocmai această necesitate imperioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie realizat Frontul Unic Muncitoresc între Partidul Comu­nist Român şi Partidul Social-De­mocrat, în jurul căruia s-au coali­zat apoi, într-un timp extrem de scurt, toate forţele democratice, patriotice, antifasciste ale întregu­lui popor, în vederea asaltului de­cisiv împotriva dictaturii militare­­fasciste şi a cotropitorilor germani, pentru salvarea naţională. Reali­zarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa munci­toare unită, a fost condiţia sine qua non a victoriei actului istoric de la 23 August 1944, premisa eli­berării ţării în condiţiile favorabile ale victoriilor strălucite obţinute de Armata Sovietică, de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a con­tinuat să joace un rol esenţial şi­ în perioada care a urmat eliberării ţării, în unirea eforturilor clasei muncitoare, ale întregului­­ popor pentru participarea la războiul antihitlerist, în vederea eliberării totale a României şi zdrobirii de­finitive a Germaniei hitleriste, pentru desfăşurarea victorioasă a marilor bătălii politice în vederea democratizării ţării, înfrîngerii îm­potrivirii claselor exploatatoare şi izolării partidelor politice reacţio­nare, pentru cucerirea puterii în stat şi transformarea pe cale re­voluţionară a societăţii româneşti. In focul acestor lupte aprige s-a întărit şi consolidat tot mai puter­nic unitatea de acţiune a clasei muncitoare, a comuniştilor şi so­­cial-democraţilor. Această unitate se manifesta atit în marile acţiuni politice de masă care au avut loc în perioada respectivă, cît şi în cadrul guvernului democratic in­staurat la 6 Martie 1945, în care clasa muncitoare avea rolul con­ducător. Pe măsura adîncirii procesului revoluţionar, a cuceririi de noi poziţii de către masele populare, de către forţele democratice, a de­venit tot mai imperioasă necesi­tatea realizării unităţii organizato­rice şi politice a clasei muncitoare — forţă socială de bază a socie­tăţii. Aceasta condiţiona însăşi îndeplinirea de către clasa munci­toare a măreţului rol pe care era chemată să-l joace în România, rolul de clasă conducătoare în lupta pentru lichidarea definitivă a exploatării omului de către om, în marea operă de edificare a noii orînduiri sociale — orînduirea socialistă. Mersul ferm al poporu­lui pe acest drum făcea absolut necesară crearea unui partid unic al clasei muncitoare, ca detașa­ment de avangardă, revoluţionar, capabil să unească în jurul său toate forţele naţiunii în noua pe­rioadă istorică în care avea să in­tre România. . După cum se cunoaşte, în proce­sul desfăşurării luptei revoluţio­nare, al conlucrării dintre parti­dele comunist şi social-democrat, dintre reprezentanţii acestora, au avut loc largi contacte şi, în prac­tică, s-a trecut la constituirea şi realizarea unor organizaţii politice unice ale clasei muncitoare, cu conducere unică. Aceasta s-a con­cretizat pînă la urmă, într-o hotă­rîre comună a conducerii celor două partide şi în elaborarea unei platforme care a fost dezbătută şi adoptată în cadrul organizaţiilor partidelor respective şi în proce­sul constituirii, jos, în organizaţiile unice. In aceste condiţiuni a avut loc, la 21 februarie 1948, Congresul de unificare, care a consfinţit de fapt realitatea din ţară, revenindu-i sarcina de a proclama în mod pu­blic şi solemn unificarea celor două partide într-un partid unic, pe baza concepţiei revoluţionare ma­­terialist-dialectice despre lume şi viaţă, creîndu-se astfel partidul unic al clasei muncitoare, căruia i-a revenit sarcina conducerii lup­tei poporului român de transfor­mare socialistă a ţării. Aceasta a constituit o măreaţă victorie poli­tică a proletariatului, a maselor muncitoare din România, care a avut repercusiuni profunde asupra întregii desfăşurări ulterioare a e­­venimentelor, a luptei pentru în­făptuirea măreţelor transformări revoluţionare. In cei 25 de ani care au trecut de la unificare, partidul nostru şi-a îndeplinit cu cinste misiunea pe care şi-a asumat-o în faţa clasei muncitoare, a întregului nostru popor. Călăuzindu-se neabătut de principiile fundamentale ale teo­riei revoluţionare a proletariatu­lui, aplicînd în mod creator ade­vărurile generale ale socialismu­lui la condiţiile concrete ale ţării noastre, punînd mai presus de orice interesele vitale ale întregu­lui popor, aspiraţiile sale de li­bertate, dreptate socială, indepen­denţă, bunăstare şi fericire, Parti­dul Comunist Român a desfăşurat o vastă activitate organizatorică, politică şi ideologică, asigurînd în­făptuirea, pas cu pas, a ţelurilor refacerii şi modernizării economiei naţionale, aşezării ei pe baze so­cialiste, făuririi relaţiilor socialiste de producţie, organizării întregii societăţi pe principii noi, ridicării continue a nivelului de trai mate­rial şi cultural al tuturor celor ce muncesc. Convingîndu-se prin pro­pria experienţă că politica Parti­dului Comunist este expresia fi­delă a intereselor sale supreme, poporul a urmat neabătut partidul nostru, înfăptuind cu devotament şi abnegaţie programul său de zi­dire a socialismului pe pămîntul României. Justeţea politicii partidului este demonstrată în modul cel mai e­­locvent de marile victorii obţinute în acest sfert de veac de­­ România în toate domeniile vieţi economice şi sociale, de succesele istorice do­­bîndite pe calea progresului şi ci­vilizaţiei noi, socialiste. Luptînd fără preget pentru dez­voltarea patriei, pentru înflorirea multilaterală a societăţii noastre socialiste, Partidul Comunist Ro­mân a dezvoltat şi întărit necon­tenit solidaritatea internaţionalistă cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, şi-a făcut întotdeau­ (Continuare In pag. a 3-a) ! Anul XXIX Nr. 7864 Joi 1 martie 1973 V 6 pagini 30 bani I ÎN NUMĂRUL DE AZI: j ) • CARNET CULTURAL | • AGENDA COTIDIANĂ |­­ (Pagina a II-a) ' ! • DREPTURILE PERSONALULUI PE TIMPUL PAR- \ TICIPARII LA UNELE FORME DE PERFECȚIO-­­ NARE A PREGĂTIRII PROFESIONALE ^ \ • COMERȚUL ÎN CENTRELE MUNCITOREȘTI \ l (Pagina a IV-a) \ • SPORT­­ ^ (Pagina a V-a) ^ Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Na­ţional al Frontului Unităţii So­cialiste prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al P.C.R., preşedintele Consi­liului Naţional al F.U.S. Plenara a dezbătut şi aprobat hotărîrea privind perfecţionarea activităţii şi creşterea rolului con­siliilor Frontului Unităţii Socialiste în viaţa social-economică a ţării. Hotărîrea adoptată va fi dată pu­blicităţii. Plenara a aprobat cererile de a­­derare la Frontul Unităţii Socia­liste a Consiliului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei gene­rale a vînătorilor şi pescarilor sportivi şi Asociaţiei crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în conducerea unor organizaţii care alcătuiesc Frontul Unităţii Socia­liste, pe baza recomandărilor fă­cute de organizaţiile respective, plenara a aprobat următoarele schimbări în componenţa Consiliu­lui Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi a Biroului Executiv : „ Au fost cooptaţi ca membri ai Consiliului Naţional următorii to­varăşi : Dumitru Bălan, preşedin­tele Consiliului judeţean Brăila al Frontului Unităţii Socialiste, Şte­fan Mocuţa, preşedintele Consiliu­lui judeţean Cluj al Frontului Uni­tăţii Socialiste, Iulian Ploştinaru, preşedintele Consiliului judeţean Mehedinţi al Frontului Unităţii Socialiste, Ion Catrinescu, preşedin­tele Consiliului judeţean Pra­hova al Frontului Unităţii Socia­liste, Aldea Militaru, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie, Corne­­liu Mănescu, preşedintele Grupului român al Uniunii Interparlamen­tare. — Plenara a hotărît eliberarea tovarăşilor Ilie Alexe, Dan Mar­ţian, Gheorghe Petrescu şi Miu Dobrescu din Biroul Executiv, care au primit alte sarcini. — Tovarăşul Mihai Dalea a fost eliberat din funcţia de secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, în urma ale­gerii sale ca preşedinte al Consi­liului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România.­­ Plenara a ales în Biroul Execu­tiv pe următorii tovarăşi : Florian Dănălache, preşedintele UCECOM, Oliviu Rusu, preşedintele Consi­liului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, Aurel Duca, şeful Secţiei propagandă a C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu şi Aldea Militaru. — Avînd în vedere aderarea la Frontul Unităţii Socialiste a Com­i­­tetului Naţional pentru Apărarea Păcii, Asociaţiei generale a vînă­torilor şi pescarilor sportivi şi A­­sociaţiei crescătorilor de albine, plenara a hotărît ca reprezentanţii acestor organizaţii — tovarăşii Sanda Rangheţ, secretar al C.N.A.P., Tiţă Florea, preşedintele A.G.V.P.S., şi Viaceslav Harnaj, preşedintele A.C.A., să fie cooptaţi în Consiliul Naţional şi aleşi în Biroul Executiv.­­ Tovarăşul Corneliu Mănescu a fost ales în funcţia de vicepreşe­dinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La discuţii, în cadrul plenarei, au participat tovarăşii Ion Ichim, preşedintele Consiliului municipal Bacău al F.U.S., Ludovic Fazekas, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Eleonora Măr­­culescu, membră a Biroului Execu­tiv al Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S., preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Marin Ena­­che, preşedintele Consiliului F.U.S. al sectorului III din municipiul Bucureşti, Constantin Drăgoescu, membru al Biroului Executiv al Consiliului judeţean Gorj al F.U.S. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU După cum este cunoscut, de la constituirea B­rontului Unităţii So­cialiste au fost luate un şir de mă­suri în vederea lărgirii atribuţiilor organismelor sale, astfel încît con­siliile Frontului să-şi poată înde­plini în condiţiuni cît mai bune ro­lul şi sarcinile ce le revin în viaţa noastră socială şi politică. S-au obţinut, desigur, o serie de rezultate bune în activitatea desfă­şurată de F.U.S. Dar, trebuie să spu­nem deschis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura aşteptărilor şi a posibilităţilor pe care le au con­siliile Frontului Unităţii Socialiste. Consiliile reuşesc încă în insufi­cientă măsură să coordoneze şi să unească eforturile tuturor organi­zaţiilor componente. Din această cauză există încă multe paralelis­me, se desfăşoară aceleaşi activităţi pe diferite linii, în timp ce unele probleme rămîn nesoluţionate. De aceea, în proiectul de hotărîre pre­zentat plenarei Consiliului Naţi­onal al Frontului Unităţii Socialis­te se are în vedere lărgirea în continuare a atribuţiilor şi creşte­rea rolului Consiliului Naţional, al consiliilor Frontului Unităţii Socia­liste de la toate nivelele. In primul rînd, se are în vedere creşterea a­­cestui rol în direcţia coordonării, pe diferite domenii, a activităţii desfăşurate de organizaţiile compo­nente ale Frontului. In momentul de faţă trebuie să punem îndeosebi accentul pe soluţionarea unor pro­bleme obşteşti, a unor probleme e­­dilitare, a problemelor legate de ri­dicarea nivelului de trai. Se impu­ne o folosire mai bună a forţelor organizaţiilor componente pentru înfăptuirea programului trasat de Conferinţa Naţională a partidului în vederea dezvoltării generale a economiei şi ridicării bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii­în al doilea rînd, se are în vede­re o mai bună coordonare a con­trolului obştesc. Există acum, în a­­ceastă privinţă, o hotărîre, s-au constituit şi comisii care şi-au în­ceput activitatea. Probabil, in cursul acestui an va trebui să fa­cem o analiză a rezultatelor obţi­nute în această privinţă, stabilind ce trebuie făcut în continuare pen­tru ca organismele din domeniul controlului obştesc să-şi îndepli­nească în mai bune condiţiuni ro­lul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activităţii educative şi culturale de masă, ţinînd seama că: (Continuare în pag. a 3-a) /-----------------------------------------------------­* CONSTRUCTORII DE PO­DURI DIN PITEŞTI au livrat Direc­ţiei regionale C.F.R. Cluj primul transtainer pentru încărcarea şi descărcarea transcontainerelor — produs realizat pentru prima dată în ţară. Unitatea va livra anul a­­cesta diferiţilor beneficiari , ase­menea utilaje a căror fabricaţie se află în avans cu 30 de zile. (DUMITRU BURCEA, coresp. zia­rului „MUNCA“) • COLECTIVELE DE MUNCA ALE ÎNTREPRINDERILOR DE IN­DUSTRIE LOCALA DIN JUDEŢUL PRAHOVA, şi-au îndeplinit înainte de termen planul pe primele 2 luni ale anului la producţia marfă şi la export, realizînd peste preve­deri însemnate cantităţi de produse din lemn, metalurgice, alimentare şi materiale de construcţii. (LU­CIAN BĂRBIERI, coresp. ziarului „MUNCA“) • în cele două luni care au tre­cut din acest an COLECTIVUL COMBINATULUI CHIMIC CRAIO­VA a depăşit planul de livrări, atît la export cît şi către beneficiarii interni. Au fost, astfel, expediate suplimentar beneficiarilor impor­tante cantităţi de uree, azotat de amoniu, acid acetic şi alte produse. (ELENA TUICU, coresp. ziarului „MUNCA“) • LA CASA AGRONOMULUI DE LA DIOSIG, s-a desfăşurat faza finală a celei de a 5-a ediţii a Olimpiadei mecanizatorilor din ju­deţul Bihor, ediţie la care au par­ticipat peste 800 de tractorişti. Pe locul I s-a clasat Petru Cătană de la S.M.A. Vadu Crişului, pe locul II Florian Meszaroş de la S.M.A. Tileagd, iar pe locul III Zoltán Mrasz de la S.M.A. Cefa. (CON­STANTIN SERAC, coresp. ziarului „MUNCA“) nologie proprie originală. în acest an producţia Combinatului va creşte cu 30 la sută faţă de anul 1972 obţinîndu-se un spor de producţie de peste 150 de milioane lei numai la gama de răşini sin­tetice. In clişeu: aspect din sala autoclavelor a fabricii de mase plastice. Foto : AGERPRES V______________________ In nomenclatorul produselor chimice fabricate în ţară, Făgăraşul — întîiul nostru pilon al indus­triei chimice româneşti — ocupă unul din primele locuri. Peste 70 la sută din producţia Combinatu­lui reprezintă unicate pe economie. Recent, colec­tivul de aici a raportat un nou succes, prin darea în funcţiune înainte de termen, la capacitatea fi­nală a noii fabrici de anilină, realizată după o teh­

Next