Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)
1973-03-22 / nr. 7882
Joi 22 martie 1973 Plenare ale comitetelor uniunilor sindicatelor DIN ÎNTREPRINDERILE DE TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII şi în ziua de 21 martie a.c., în Capitală a avut loc Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii. La lucrări au luat parte tovarăşii Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Gheorghe Airim, adjunct al ministrului transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi cadre cu munci de răspundere din ramurile de transporturi pe căile ferate, auto, naval, aerian, poştă şi telecomunicaţii ale ministerului respectiv. Plenara a analizat raportul prezentat de tovarăşul Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului Uniunii, cu privire la sarcinile sindicatelor pentru îndeplinirea planului de transporturi şi telecomunicaţii pe anul 1973 şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor in lumina hotărîrilor Plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi 28 februarie—2 martie a.c., şi ale recentei plenare a Consiliului Central al U.G.S.R. Plenara a dezbătut şi adoptat planul de măsuri privind creşterea contribuţiei sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii la organizarea şi desfăşurarea unei intense activităţi politice de masă în vederea întăririi disciplinei în muncă, în scopul transportării unui volum mai mare de mărfuri şi călători într-o perfectă siguranţă a circulaţiei, îndeplinind astfel în mod exemplar planul maximal pe 1973, an hotărîtor pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Totodată, plenara a analizat Raportul cu privire la execuţia preliminară a bugetului sindicatelor din ramura de activitate în anul 1972 şi a aprobat bugetul Uniunii pe anul 1973. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. Participanţii la plenară au adresat o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, prin care se dă expresie hotărîrii celor peste 500 000 de membri de sindicat din toate sectoarele de activitate ale ramurei respective, de a munci cu abnegaţie şi înalt spirit de răspundere pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce revin în acest an lucrătorilor din transporturile pe căile ferate, auto, naval, aerian precum şi din poştă şi telecomunicaţii. ŞEDINŢA plenară a consiliului ASOCIAŢIEI GENERALE A VÎNĂTORILOR ŞI PESCARILOR SPORTIVI Miercuri, a avut loc şedinţa plenară a Consiliului Asociaţiei generale a vinătorilor şi pescarilor sportivi. Cu acest prilej, a fost analizată activitatea pe primul trimestru al acestui an. Evidenţiindu-se realizările obţinute pînă acum, au fost stabilite, totodată, principalele sarcini care stau în faţa membrilor asociaţiei pentru actuala perioadă, printre care, încheierea grabnică a acţiunii de evaluare a efectivelor de vînat, asigurarea condiţiilor optime pentru repopularea de primăvară a bazinelor piscicole şi organizarea combaterii dăunătorilor vînatului. Plenara a ales ca preşedinte pe tovarăşul Gheorghe Feneşer, inspector general în Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, iar ca vicepreşedinţi pe tovarăşii Tiţă Florea, Gheorghe Pasat şi Paul Bughi. TIMPUL PROBABIL Ioan Bordei Ecaterina, meteorolog de serviciu la Institutul meteorologic ne comunică : astăzi vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil mai mult senin în jumătatea de sud —vest a ţării. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura maximă va înregistra o creştere uşoară oscilînd între 5 şi 15 grade, local mai ridicată în Banat, Oltenia şi sudul Crişanei. Seara şi dimineaţa local se va produce ceaţă. (Urmare din pag. a 1-a) — Undele electromagnetice, razele ultrascurte, ionizante, emise de televizor se pierd la o distanţă de circa 2 m de ecran. Ele nu sunt periculoase pentru om, atît prin faptul că reprezintă cantităţi de microdoze, cit şi pentru că telespectatorii se aşează la o depărtare mai mare ne relatează medicul primar de boli interne GH. STOICESCU de la spitalul „Victor Babeş“ din Capitală. —* Cu o precizare ! — adaugă conf. dr. docent V. PETRESCU-COMAN. La vîrste mici, sensibilitatea faţă de aceste unde e mai mare, astfel încît pentru copii, totuşi, o distanţă de peste trei metri este obligatorie, iar durata vizionării să fie limitată. In continuare, doctorul Stoicescu ne împărtăşeşte citeva constatări interesante din experienţa unei îndelungate practici de spital. Aflăm, astfel, că şederea prelungită şi repetată în faţa televizorului într-o poziţie vicioasă (pe un scaun obişnuit, înalt şi cu spătar mai mult sau mai puţin drept) poate fi costisitoare pentru sănătate. — Această poziţie dereglează circulaţia sanguină venoasa din picioare şi stimulează apariţia varicelor, a tromboflebitelor, la persoanele cu predispoziţie. Totodată, favorizează discopatiile, crizele de lumbago cu sau fără sciatică. Dar să nu uităm că şi în cazul cînd poziţia spectatorului e corectă, „excesul de televizor“ (dacă nu e contrabalansat de sport sau de o activitate zilnică în plină mişcare) predispune la îngroşare excesivă. Iar de aici porneşte un întreg cortegiu de neplăceri pentru inimă şi vasele de sînge, pentru ficat şi celelalte organe... — Există şi boli care impun anumite restricţii in vizionarea programelor de televiziune ? — In cazul bolnavilor care au suferit sau suferă de crize comiţiale sub diferite forme (de la tulburările motorii cunoscute sub numele „epilepsie“ pînă la pierderile de cunoştinţă cu durată de un minut şi fără cădere) durata vizionării neîntrerupte trebuie să fie de cel mult o oră se ştie că imaginea de televiziune este, în realitate, o succesiune de imagini separate, pe care nu o sesizăm în mod conştient, dar care poate precipita recidivă la cei ce au avut această boală. Televiziunea în culori — cea mai sănătoasă pentru ochi Am solicitat apoi părerea oftalmologilor, deoarece programul de televiziune pătrunde în noi — spre a ne informa, instrui sau emoţiona — prin intermediul ochilor, al văzului. — Trebuie să dezmint categoric părerea unor oameni neavizaţi, care cred că vizionările la televizor ar dăuna vederii. Imaginea de televiziune, urmărită chiar mai multe ore în şir, nu lezează cu nimic ochii sănătoşi şi centrii vederii din creier — afirmă prof. dr. docent PETRE VANCEA. Aţi remarcat, desigur, stimaţi cititori, precizarea „ochi sănătoşi". Medicul primar MIRCEA POPESCU,de la clinica de oftalmologie a spitalului Colţea, ne vine cu amănunte in această privinţă: — Nu înseamnă că cei ce suferă de miopie, astigmatism sau alte maladii ale vederii trebuie să se lipsească de plăcerea vizionării reportajului săptămînii, cinematecii, serii pentru tineret sau celorlalte emisiuni de televiziune. Dar ei au îndatorirea — faţă de sănătatea lor — să urmeze tratamentul acestor boli şi să facă corecţiile de vedere necesare, prin ochelari corespunzători. Altfel, vizionarea va intensifica suferinţa (vor apare rapid oboseala oculară, senzaţia de clipire, durerile de cap) şi va accelera evoluţia bolii. Aş vrea să recomand în mod special celor ce suferă de boli ale fundului de ochi, retinei, coroidei să consulte neapărat oculistul, care le va face prescripţii concrete, individualizate, privind posibilitatea, durata şi condiţiile de vizionare a teleprogramelor. — Suntem în pragul introducerii televiziunii în culori la noi în țară. Ce griji, din punct de vedere oftalmologic, ne rezervă ? — Nici un fel de „grijă“ ! Televiziunea în culori este cea mai fiziologică, mai sănătoasă pentru ochi, deoarece se apropie mult mai mult de vederea normală şi directă a lucrurilor decît imaginea In alb-negru. In plus, ea cuprinde şi culoarea sau tenta de verde, care este odihnitoare pentru retină. Atenţie, cardiaci ! Discuţiile pe care le-am purtat pe tema implicaţiilor televiziunii asupra sănătăţii au pus în evidenţă necesitatea de a cere şi opinia unui specialist cardiolog. De aceea, l-am solicitat pe medicul primar GH. BUNGHEZ de la ASCAR, doctor în ştiinţe: — In cinci cazuri din 6 infarctul miocardic apare după un efort stressant. Iar un asemenea efort îl poate constitui un program nepotrivit pentru bolnavul de cord — o emisiune cu scene de mare tensiune şi emoţie, de puternică solicitare afectivă, un film de groază sau in care sunt bătuţi copii etc. La vizionarea unei astfel de emisiuni creşte numărul bătăilor cardiace pe minut, la fel şi tensiunea arterială, se stimulează fabricarea în organism a unor substanţe numite catecolamine care pot produce spasme coronariene. De asemenea, în astfel de împrejurări sunt mai dese crizele anginoase precordiale, cu durere in partea superioară a pieptului, lipsă de aer şi stări de teamă... „Vreau Mannix!“ Avem o populaţie infantilă numeroasă. Copiii se află printre cei mai asidui telespectatori. Pina aici nimic rău — programele de televiziune stimulează dezvoltarea lor intelectuală, afectivă şi comportamentală, îi ajută în activitatea şcolară. Se pare, însă, că în multe familii a apărut la copii ceea ce am putea numi „patima televizorului". Lipsiţi de discernămint şi de preocupări selective, dar dotaţi cu o curiozitate fără sfîrşit, ei privesc orice, oncit şi nu se mai satură. Un cunoscut îmi relata, de curînd, că la el în casă copilul, de 11 ani, este cel care închide aparatul la terminarea emisiunii (părinţii, fiind obosiţi după o zi de muncă, se culcă mai devreme!). Această situaţie prezintă pericole, iar pediatrul — în cazul de faţă conf. dr. docent V. PETRESCU-COMAN — dă alarmat — Creierul copilului este mult mai fragil decît al adultului. Emisiunile speciale pentru copii de diferite vîrste ţin seamă de acest lucru. Ele au tin caracter instructiv-educativ şi odihnitor, fără să suprasolicite. Dar Vizionarea altor emisiuni care nu a pentru copii, de lungă durată şi încă la ore nepotrivite, este de natură să-i supună la o încordare nervoasă, exagerată, cu consecinţe dăunătoare. îmi vine la consultaţie cîte un copil de 4—5 ani şi, atunci cînd aduc vorba de televizor, ţipă: „Vreau Mannix !“ Iar părinţii mi se pling că are un somn superficial, neliniştit, întrerupt de strigăte şi crize de spaimă.. Cu atît mai neplăcute şi dăunătoare sînt aceste urmări, atunci cînd e vorba de copii constituţional nervoşi şi agitaţi. Pe de altă parte, vizionarea prelungită a programelor de televiziune reţine copiii în casă, în loc ca ei să petreacă mai mult timp în aer liber, să facă sport... Pedagogii ar putea adăuga la cele de mai sus randamentul scăzut al copiilor obosiţi de vizionările prelungite la ore tîrzii, al copiilor cărora nu le mai rămîne timp pentru pregătirea şcolară. Şi cîte ceva pentru toţi... Ca o concluzie la ancheta noastră, e cazul să ne punem întrebarea: „EXISTA O PATOLOGIE A TELEVIZORULUI ?“ Răspunsul este, hotărît: „NU !“. Televizorul „nu naşte boli". Sînt, însă, oameni cu sănătatea precară, care trebuie să ţină seama de anumite recomandări speciale atunci cînd vizionează programele de televiziune. Şi mai sunt o serie de reguli cu caracter general, pe care trebuie să le ştie oricine. • Telespectatorul să se afle la o distanţă de cel puţin 3 m de aparat (cînd distanţa e prea nucă, pe lingă alte neplăceri, se menţine o cantitate prea mare de sînge în globul ocular). • Ecranul să fie la mn lăţimea ochilor. • In încăpere să se păstreze o lumină de fond, slabă, difuză, de la veioză cu bec mat, plasată în spatele spectatorilor ca să nu bată un ochi, dar cu grijă să nu se reflecte pe ecran. • Spectatorul să stea relaxat, într-o poziţie înclinată, în fotoliu şi cu picioarele întinse. • Se recomandă din cînd în cînd întreruperi de vizionare de cîte un sfert de oră, la un program de mai multe ore. • Televizorul să fie bine întreţinut şi reparat. Dar lucrul cel mai important rămîne, totuşi, încadrarea acestei activităţi cultural-distractive într-un regim raţional de viaţă, care să prevadă utilizarea echilibrată, variată şi sănătoasă a timpului. Oricît de tentanta ar fi în întregul lor programele de televiziune, să selecţionăm din ele ceea ce este mai util şi mai interesant pentru fiecare dintre noi şi să ne rezervăm timpul cuvenit şi pentru mişcare în aer liber, pentru excursii, sport.. TELEVIZORUL şi SĂNĂTATEA DIN INDUSTRIA LEMNULUI ŞI SILVICULTURĂ 9 Ieri 21 martie a.c. a avut loc Plenara Comitetului Uniunii sindicatelor din industria lemnului şi silvicultură. Desfăşurată într-o pronunţată atmosferă de lucru, plenara a analizat, pe baza raportului prezentat de tovarăşul Árpád Orbán, preşedintele Comitetului Uniunii, activitatea sindicatelor din ramură în anul precedent, precum şi sarcinile ce revin acestora pentru înlăturarea unor deficienţe semnalate şi îndeplinirea planului de dezvoltare economică şi socială din sectoarele respective pe acest an, în lumina hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 28 februarie—2 martie a.c. și a planului de măsuri adoptat de Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. din 8—9 martie 1973. O deosebită atenție s-a acordat, atit în cursul luărilor de cuvînt cit și în planul de măsuri adoptat direcţiilor principale privind sporirea contribuţiei Comitetului Uniunii, a sindicatelor, , la folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, la generalizarea experienţelor pozitive în diferite domenii de activitate. In cursul lucrărilor plenarei, s-au făcut cunoscute rezultatele obţinute în întrecerea dintre sindicatele din ramură, pe linia reducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale în anul 1972. Cu această ocazie comitetelor sindicatelor de la Combinatul de celuloză şi hirtie — Călăraşi, U.E.I.L. Comăneşti, Fabrica de mobilă „Libertatea“ Cluj şi U.M.T.C.F. Baia Mare, li s-au acordat premii şi diplome de onoare. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarăşul Paul Nagy, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Participanţii la plenară au adresat o scrisoare Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, prin care se dă expresie hotărîrii celor peste 300 000 membri de sindicat din toate sectoarele de producţie ale Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, de a-şi consacra întreaga energie pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate pe 1973. INFORMAŢII O delegaţie economică guvernamentală din Tanzania, condusă de dr. VV. Chagula, ministrul afacerilor economice şi dezvoltării industriale, a sosit miercuri în Capitală pentru a participa la cea de a doua sesiune a Comisiei mixte romano-tanzaniene de cooperare economică şi tehnică. Delegaţia a fost întîmpinată pe aeroportul internaţional Otopeni de Nicolae M. Nicolae, ministru secretar de stat la Ministerul Comerţului Exterior.* La Sinaia, s-au deschis, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii Consiliului Societăţii europene de fizică, la care participă specialişti de renume din peste 20 de țări din Europa. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL Nr. 12 DIN 21 MARTIE 1973 EXTRAGEREA I : 36 13 23 44 4 26 EXTRAGEREA a II-a : 21 27 32 45 38 MUNKA MIŞCAREA PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN ROMĂNIA 7 SPRIJINĂ ACORDAREA PREMIULUI NOBEL PENTRU PACE PREŞEDINTELUI I. B. TITO . Prof. univ. dr. Tudor D. Ionescu, preşedintele Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din Republica Socialistă România, a trimis Comitetului pentru acordarea premiilor Nobel pentru pace, la Oslo, o telegramă, în care se arata că Mişcarea pentru apărarea păcii din Republica Socialistă România sprijină cu căldură propunerile făcute de militanţi pe tărîm obştesc şi oameni de ştiinţă din diferite ţări, ca preşedintelui R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să i se acorde Premiul Nobel pentru pace pe anul 1973. In telegramă este relevată activitatea lui Iosip Broz Tito de militant eminent pentru aşezarea relaţiilor între state pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, de participant activ la lupta împotriva fascismului, de promotor neobosit pentru realizarea securităţii europene, a înţelegerii şi colaborării între popoare, a progresului şi păcii. In încheiere, se exprimă convingerea că acordarea Premiului Nobel pentru pace pe 1973 lui Iosip Broz, Tito va fi întîmpinată cu satisfacţie deosebită de forţele iubitoare de pace şi progres din întreaga lume. Adunarea festivă consacrată aniversării a 25 de ani de la apariţia revistei „Probleme economice" In aula Academiei Republicii Socialiste România a avut loc, miercuri după-amiază, o adunare festivă, consacrată aniversării a 25 de ani de la apariţia revistei „Probleme economice". La festivitate au luat parte conducători ai unor cotidiene, reviste şi publicaţii din Capitală, academicieni, cadre didactice din învăţămîntul economic superior, specialişti din institute de cercetări, reprezentanţi ai unor ministere, centrale economice şi întreprinderi, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice, redactori şi colaboratori ai revistei sărbătorite. Luînd cuvîntul, redactorul şef al revistei „Probleme economice“, tovarăşul Vasile Rausser, a subliniat că, alături de întreaga presă comunistă, colectivul de redacţie în cei 25 de ani de activitate, s-a străduit să facă din această publicaţie un instrument activ în lupta pentru înfăptuirea politicii economice a Partidului Comunist Român, pentru transpunerea în viaţă a programului său de construire şi dezvoltare a României socialiste, să contribuie la dezvoltarea gindirii economice româneşti. Apoi tovarăşul Nestor Ignat, preşedintele Uniunii ziariştilor, Roman Moldovan, vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Alexandru Ionescu, redactorul şef al ziarului „Scînteia“, Tudorel Postolache, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“ şi Gheorghe Dolgu, redactor şef al revistei „Viaţa economică“, au adresat colectivului revistei „Probleme economice“ şi colaboratorilor săi, calde felicitări, urări de noi succese, în activitatea pe care o desfăşoară. In încheierea adunării, s-a dat citire telegramei pe care participanţii la adunare au adresat-o Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Spiritul novator al Congreselor al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R., contribuţia originală adusă de dumneavoastră, tovarăşe secretar general, la progresul economico-social naţional, la promovarea cu consecvenţă a concepţiilor şi metodelor moderne de conducere, organizare şi planificare a economiei socialiste — se arată în telegramă — au constituit şi constituie pentru noi o sursă continuă de inspiraţie, de reflecţie creatoare şi acţiune. Preţioasele indicaţii date de dumneavoastră cu prilejul decorării revistei, referitoare la abordarea problemelor de fond ale acţiunii legilor economice, ale proporţiilor dintre diferitele ramuri ale economiei naţionale şi a altor probleme esenţiale ale economiei, reprezintă un bogat program de acţiune şi un impuls pentru întărirea exigenţei şi a combativităţii revoluţionare. Cu prilejul „Zilei internaţionale pentru eliminarea discriminărilor rasiale“ Cu prilejul „Zilei internaţionale pentru eliminarea discriminărilor rasiale“, în Capitală şi alte centre universitare din ţară, miercuri au avut loc adunări festive, organizate de Liga română de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, Asociaţia de drept internaţional şi relaţii internaţionale, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului. La adunarea care a avut loc în Capitală, la Facultatea de drept, au luat parte reprezentanţi ai unor organizaţii obşteşti, cadre didactice universitare, cercetători din domeniul ştiinţelor sociale şi politice, studenţi, tineri din ţări africane aflaţi la studii în ţara noastra, un numeros public. Printre cei prezenţi se afla, de asemenea, Alexander H. Rotival, reprezentantul permanent la Bucureşti al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Despre semnificaţia internaţională a evenimentului a conferenţiat prof. dr. doc. Mihail Ghelmegeanu, vicepreşedinte al Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, preşedinte al secţiei de drept internaţional al Asociaţiei de drept internaţional şi relaţii internaţionale. ★ La adunarea organizată la Universitatea din Cluj cu prilejul Zilei internaţionale pentru eliminarea discriminării rasiale a luat cuvîntul Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de informare al O.N.U., la Bucureşti, care a făcut o expunere asupra rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în lupta pentru eliminarea definitivă din viaţa popoarelor a discriminărilor rasiale, indiferent sub ce formă s-ar manifesta. Vorbitorul a subliniat aportul deosebit al României la creşterea prestigiului O.N.U., la respectarea Cartei, a Declaraţiei drepturilor omului, la crearea unui climat de destindere în lume. A vorbit apoi conf. univ. dr. Marţian Niciu, de la Facultatea de drept, care a subliniat poziţia fermă a ţării noastre de condamnare a politicii de apartheid şi discriminare rasială, de sprijinire şi solidaritate cu popoarele care luptă pentru eliberare naţională. Adunări consacrate „Zilei internaţionale pentru eliminarea discriminărilor rasiale“ au mai avut loc şi în centrele universitare Craiova şi Iaşi. Astăzi începe: CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI (GRUPĂ 8) • DOUĂ PARTIDE PE MICUL ECRAN Oraşul austriac Graz găzduieşte, începînd de astăzi, campionatul mondial de hochei pe gheaţă grupa B, la care participă opt echipe : S.U.A., R.F. Germania, Elveţia, Italia, România, Iugoslavia, Japonia şi Austria. Principala favorită a turneului este echipa S.U.A. Pentru locurile imediat următoare candidează cu şanse aproximativ egale selecţionatele R.F. Germaniei, Iugoslaviei, României şi Elveţiei. Echipa României va susţine primul meci in compania selecţionatei Austriei. Telespectatorii din ţara noastră vor putea urmări pe micul ecran două din partidele programate astăzi. LA ORA 11, MECIUL S.U A.— JAPONIA (transmisie directă) şi la ONA 23.30, MECIUL ROMANIA — AUSTRIA (înregistrare). Pagina a 3-a SPORT ÎN „CUPA CUPELOR“ LA FOTBAL Rapid—Leeds Nu ştim care altă echipă continentală în afară de Ajax, după cite ştim, ar putea emite, la această dată, pretenţii de victorie asupra unei formaţii ca Leeds United ! Pentru că, bănuim, veţi fi în asentimentul nostru că englezii de la Leeds şi-au onorat, ieri, în jocul cu Rapid, cartea de vizită şi, credem, nu au rămas cu nimic datori publicului, demonstrindu-ne că tot ce am citit şi auzit despre ei este viu şi natural in... carne şi oase ! Adică, practică un joc atletic de rezistenţă şi insistenţă in lupta pentru balon, stăpinesc tot spaţiul gazonului prin demascări continue, iar cind intră in posesia mingei, trei, patru jucători se află în poziţii libere pentru a o primi şi a o expedia, fără nici un artificiu, pe direcţia cea mai potrivită jucătorului care poate crea o fază de gol. Ieri, îndeosebi în prima repriză am asistat la cîteva zeci de atacuri de acest gen după scheme repetate, cu siguranţă, de sute şi sute de ori la antrenamente. Nu intenţionăm să intrăm în amănunte tehnice de joc, asta-i treaba antrenorilor. Ceea ce, însă, am reţinut cu toţii, de la acest Leeds (fără să fim specialişti) este conştiinciozitatea jucătorilor faţă de fotbal, în general ideea ofensivă în care acţionează pentru inscrierea golurilor. Şi cu asta, credem, am spus tot ce se putea spune despre oaspeţi, care, un treacăt fie, zis, au avut în Rapid un adversar puţin reprezentativ al fotbalului nostru. Şi dacă, in meciul de ieri, nu se punea problema refacerii handicapului de către giuleşteni, echipa în ansamblu avea datoria unei comportări mai bune, chiar de la începutul jocului şi nu abia din repriza secundă cînd scorul general era... 7—0 ! Nimeni dintre cei prezenţi la stadion sau în faţa televizoarelor n-a avut, de asemenea, pretenţia ca echipa noastră să se califice, dar, după ce a primit primul gol, prin surprindere, în minutul 2, înscris de Bateş, cu toţii am avut pretenţia ca Neagu să înscrie măcar din 11 metri ! In Sfîrşit, cînd scorul a mai fost redus de Dumitriu III, am sperat într-o egalare şi nu la asistarea unei greşeli stupide ce a permis oaspeţilor să majoreze diferenţa pe tabela de marcaj. Dacă ar fi să ne oprim chiar numai asupra acestor două momente critice din jocul disputat ieri, tot ar fi suficient să putem trage o concluzie... cel puţin sub raportul conştiinciozităţii. Prezenţa lui Leeds United la Bucureşti a constituit pentru marele public un eveniment remarcabil. Credem că specialiştii şi antrenorii noştri din acest domeniu au deschis bine ochii pentru a imprima echipelor noastre un stil de joc cit mai apropiat de cel oferit de cea mai în formă echipă engleză care ne-a vizitat ţara în ultimii ani. Cristian Mantu Arbitrul suedez Ove Dahlberg a condus următoarele formaţii : LEEDS UNITED : Harvey — Reaney, McQueen, Hunter, Madeley, Bates (Jorath din min. 4), Giles, Lorimer, Jones, Jordan, Gray. RAPID BUCUREȘTI : Răducanu, Pop, Mușat, Grigoraș, Codrea, Savu, M. Stelian, Năsturescu, Dumitriu II, (Dumitriu III min. 46), Neagu, Pebreanu.* BELGRAD — Miercuri, la Niksici, în „Cupa balcanică“ la fotbal, echipa locală Sutjeska a învins cu 1—0 (0—0) pe A.S.A. Tg. Mureș. Unicul punct a fost marcat in minutul 88 de Samatovici. JUNIORII ÎNVINGĂTORI ATENA — Peste 5 000 de spectatori au urmărit miercuri la Atena meciul internaţional de fotbal din preliminariile turneului U.E.F.A. pentru juniori, în care s-au întilnit echipele Greciei şi României. Fotbaliştii români au terminat învingători cu scorul de 1—0 (0—0), prin punctul marcat în minutul 61 de Crișan. Jocul retur va avea loc la 1 aprilie la București. DIN TOATE SPORTURILE ALGER — Numeroşi spectatori au urmărit, la Alger, meciul internaţional de box dintre echipele Algeriei şi R. D. Germane. Pugiliştii oaspeţi au terminat învingători cu scorul de 9—2. CARACAS — Campionul mondial de box la categoria „super-uşoară“ (versiunea W.B.A.), Antonio Cervantes (Columbia) și-a păstrat centura. In gala desfășurată la Maracay, el l-a învins prin abandon in repriza a 10-a pe argentinianul Nicolino Lecche. TOKIO — Echipele de tenis de masă ale Japoniei (masculin si feminin) au plecat, pe calea aerului, in Iugoslavia pentru a participa la campionatele mondiale, care vor începe la 5 aprilie în oraşul Sarajevo. MOSCOVA — „Palatul Sporturilor“ din Tbilisi a găzduit un concurs internaţional la care au participat unele din cele mai bune săritoare în înălţime din Europa. Pe primul loc s-a clasat recordmana mondială, atleta bulgară Iordanka Blagoeva (Bulgaria), cu performanța de 1,88 m. Ea a fost urmată de Natalia Kozeeva (U.R.S.S.) — 1,74 m. BONN — Echipa vest-germană de fotbal Borussia Moenchengladbach s-a calificat pentru semifinalele „Cupei U.E.F.A.“. In meci retur, Borussia a surclasat cu scorul de 7—1 echipa F.C. Kaiserlautern. * In cursul meciului echipei sale Nîmes cu Reims, jucătorul Ion Pircălab a suferit un accident. In urma unei ciocniri cu Krawczyc, el a suferit ruptura tendonului lui Achille. Pîrcălab a fost operat de prof. Picard. DRUMUL MELANEI ROMÂNEŞTI (Urmare din pag. a 1-a) fabrica denumită „RIFIL“, destinată prelucrării superioare a fibrei acrilice, marca „Melana“ şi realizării de fire pentru industria de tricotaje, l Preţul încasat pe tona de fire vînduta va fi de patru ori mai mare faţă de cel de azi, realizat în condiţiile actuale de fabricaţie. — înţeleg că a fost un larg proces de afirmare, o luptă pentru a cîştiga încrederea beneficiarilor, o bătălie pentru perfecţionare. Cu cine ne comparăm astăzi ? — Ca sortimente, ne comparăm cu marile firme producătoare de fibre acrilice. Cererile, atît pentru producţia internă, cit mai ales la export, sunt foarte mari. — Intre producţia destinată exportului şi beneficiarilor interni există deosebiri calitative? — Nici una. Nici nu s-ar putea. Procesul tehnologic de producere este acelaşi. Tot ce am „învăţat“ de la alţii folosim pentru a asigura o calitate din ce in ce mai bună produselor destinate beneficiarilor din ţară. — Desigur, in realizarea progreselor de care ne-aţi vorbit s-au evidenţiat mulţi ingineri, maiştri, muncitori. Aţi putea să nominalizaţi cîţiva ? — îmi este foarte greu. Sunt prea mulţi şi mă tem că dacă nu-i puteţi consemna pe toţi se vor isca... discuţii. — Am reţinut că vă bucuraţi de un binemeritat prestigiu în ţară şi in lume. Acest prestigiu nu poate fi conceput în afara unor cunoştinţe profesionale bogate. — Aveţi dreptate. De fapt, la acest lucru ne-am gindit şi noi. Am apreciat că pregătirea cadrelor trebuie să se desfăşoare „cu un pas“ înaintea lucrărilor de investiţii, în scopul asigurării la toate fazele şi locurile de muncă a unui personal bine pregătit încă înaintea începerii probelor tehnologice. Şi acest personal a fost asigurat. Intrucit şcolile profesionale şi liceele de specialitate nu ne-au putut asigura decît circa 40 la sută din necesarul de personal muncitoresc calificat, pregătirea marii majorităţi a muncitorilor s-a făcut prin cursuri de scurtă durată cu practica în producţie. In felul acesta uzina a devenit o adevărată şcoală. Din cei 1 200 de muncitori necesari secţiei „Melana—IV“, pierte 800 au fost calificaţi în acest mod. — La Melana IV vor lucra numai cadre tinere ? — Nu. Mai mult de jumătate din personal, muncitori, ingineri, tehnicieni, vor fi oameni cu vechime şi experienţă, proveniţi din celelalte secţii ale uzinei. — încă o întrebare : Cum simţiţi sprijinul organizaţiei sindicale în marea bătălie a sporirii prestigiului melanei româneşti ? — După părerea mea, meritul organizaţiei sindicale este că a ştiut să-şi orienteze activitatea spre problemele majore ale producţiei şi ale educaţiei colectivului. Comitetul sindicatului a pus un mare accent pe ridicarea competenţei şi activităţii fiecărei grupe sindicale. Altfel nici nu se putea acţiona. Avem în uzină, deocamdată, 35 de comitete de secţie şi 135 de grupa constituite pe locuri de muncă. Există la noi un puternic climat de exigenţă. Apreciez că organizaţia sindicală a dat un ajutor substanţial conducerii uzinei, mai ales informarea noilor cadre şi in răspîndirea experienţei Înaintate. In uzină, şi in mod deosebit mă refer la secţiile „Melana“, au apărut în întrecere numeroase iniţiative care sunt în prezent generalizate. Aş enumera doar citeva din aceste iniţiative : „Cadrele producţiei viitoare — pe mîini sigure“, „Fiecare operator — un bun sortator“, „Tindem spre defecte zero, la clienţi“, care este de fapt o formă specifică de autocontrol adaptată la producţia de fibre sintetice. Apreciez, de asemenea, că organizaţia sindicală acordă atenţia cuvenită îmbunătăţirii permanente a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Suntem convinşi că mai avem multe de făcut, atît pe linia activităţii de conducere tehnică, cit şi în activitatea organizaţiei sindicale, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor noastre, ca şi in celelalte probleme. — Şi acum, o ultimă întrebare.^ Care sunt in prezent preocupările colectivului uzinei ? — Ne apropiem cu paşi repezi de ziua cind pe platforma Săvineşti vor intra in producţie majoritatea obiectivelor noi din plenul anului 1973. „Melana IV", secţie nouă, organizată pe tehnologia românească, va dubla practic, producţia de fibre acrilice la Săvineşti. Suntem hotăriţi să facem totul pentru a asigura intrarea in producţie a noilor instalaţii — 9 luni mai devreme, faţă de plan — in condiţii optime şi să asigurăm In continuare o producţie de melana de foarte bună calitate, atit pentru beneficiarii externi, cit și pentru cei interni.