Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)

1973-03-22 / nr. 7882

Joi 22 martie 1973 Plenare ale comitetelor uniunilor sindicatelor DIN ÎNTREPRINDERILE DE TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII ş­i în ziua de 21 martie a.c., în Capitală a avut loc Ple­nara Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinde­rile de transporturi şi telecomunicaţii. La lucrări au luat parte tovarăşii Gheorghe Petres­­cu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Gheorghe Airim­, adjunct al ministrului transporturi­lor şi telecomunicaţiilor, precum şi cadre cu munci de răspundere din ramurile de transporturi pe căile fe­rate, auto, naval, aerian, poştă şi telecomunicaţii ale ministerului respectiv. Plenara a analizat raportul prezentat de tovarăşul Alexandru Grecu, preşedintele Comitetului Uniunii, cu privire la sarcinile sindicatelor pentru îndeplinirea planului de transporturi şi telecomunicaţii pe anul 1973 şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salaria­ţilor in lumina hotărîrilor Plenarelor C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972 şi 28 februarie—2 martie a.c., şi ale recentei plenare a Consiliului Central al U.G.S.R. Ple­nara a dezbătut şi adoptat planul de măsuri privind creşterea contribuţiei sindicatelor din întreprinderile de transporturi şi telecomunicaţii la organizarea şi desfăşurarea unei intense activităţi politice de masă în vederea întăririi disciplinei în muncă, în scopul transportării unui volum mai mare de mărfuri şi călă­tori într-o perfectă siguranţă a circulaţiei, îndeplinind astfel în mod exemplar planul maximal pe 1973, an hotărîtor pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Totodată, plenara a analizat Raportul cu pri­vire la execuţia preliminară a bugetului sindicatelor din ramura de activitate în anul 1972 şi a aprobat bu­getul Uniunii pe anul 1973. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul to­varăşul Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. Participanţii la plenară au adresat o scrisoare Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, per­sonal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, prin care se dă expresie hotărîrii celor peste 500 000 de mem­bri de sindicat din toate sectoarele de activitate ale ramurei respective, de a munci cu abnegaţie şi înalt spirit de răspundere pentru îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce revin în acest an lucrătorilor din trans­porturile pe căile ferate, auto, naval, aerian precum şi din poştă şi telecomunicaţii. ŞEDINŢA plenară a consiliului ASOCIAŢIEI GENERALE A VÎNĂTORILOR ŞI PESCARILOR SPORTIVI Miercuri, a avut loc şedinţa ple­nară a Consiliului Asociaţiei gene­rale a vinătorilor şi pescarilor spor­tivi. Cu acest prilej, a fost analizată activitatea pe primul trimestru al acestui an. Evidenţiindu-se realiză­rile obţinute pînă acum, au fost sta­bilite, totodată, principalele sarcini care stau în faţa membrilor asocia­ţiei pentru actuala perioadă, printre care, încheierea grabnică a acţiunii de evaluare a efectivelor de vînat, asigurarea condiţiilor optime­ pentru repopularea de primăvară a bazine­lor piscicole şi organizarea comba­terii dăunătorilor vînatului. Plenara a ales ca preşedinte pe tovarăşul Gheorghe Feneşer, inspec­tor general în Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Con­strucţii, iar ca vicepreşedinţi pe to­varăşii Tiţă Florea, Gheorghe Pasat şi Paul Bughi. TIMPUL PROBABIL Ioan Bordei Ecaterina, meteorolog de serviciu la Institutul meteorologic ne comunică : astăzi vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil mai mult senin în jumătatea de sud —vest a ţării. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura maxi­mă va înregistra o creştere uşoară oscilînd între 5 şi 15 grade, local mai ridicată în Banat, Oltenia şi sudul Crişanei. Seara şi dimineaţa local se va produce ceaţă. (Urmare din pag. a 1-a) — Undele electromagnetice, razele ultrascurte, ionizante, emise de tele­vizor se pierd la o distanţă de circa 2 m de ecran. Ele nu sunt periculoa­­se pentru om, atît prin faptul că re­prezintă cantităţi de micr­odoze, cit şi pentru că telespectatorii se aşează la o depărtare mai mare­­ ne rela­tează medicul primar de boli interne GH. STOICESCU de la spitalul „Vic­tor Babeş“ din Capitală. —* Cu o precizare ! — adaugă conf. dr. docent V. PETRESCU-COMAN. La vîrste mici, sensibilitatea faţă de aceste unde e mai mare, astfel încît pentru copii, totuşi, o distanţă de peste trei metri este obligatorie, iar durata vizionării să fie limitată. In continuare, doctorul Stoicescu ne împărtăşeşte cite­va constatări in­teresante din experienţa unei înde­lungate practici de spital. Aflăm, ast­fel, că şederea prelungită şi repetată în faţa televizorului într-o poziţie vi­cioasă (pe un scaun obişnuit, înalt şi cu spătar mai mult sau mai puţin drept) poate fi costisitoare pentru să­nătate. — Această poziţie dereglează cir­­culaţia sanguină venoasa din picioare şi stimulează apariţia varicelor, a tromboflebitelor, la persoanele cu predispoziţie. Totodată, favorizează discopatiile, crizele de lumbago cu sau fără sciatică. Dar să nu uităm că şi în cazul cînd poziţia spectatorului e corectă, „excesul de televizor“ (dacă nu e contrabalansat de sport sau de o activitate zilnică în plină mişcare) predispune la îngroşare excesivă. Iar de aici porneşte un întreg cortegiu de neplăceri pentru inimă şi vasele de sînge, pentru ficat şi celelalte or­gane... — Există şi boli care impun anu­mite restricţii in vizionarea progra­melor de televiziune ? — In cazul bolnavilor care au su­ferit sau suferă de crize comiţiale sub diferite forme (de la tulburările motorii cunoscute sub numele „epi­lepsie“ pînă la pierderile de cunoş­tinţă cu durată de un minut şi fără cădere) durata vizionării neîntrerupte trebuie să fie de cel mult o oră se ştie că imaginea de televiziune este, în realitate, o succesiune de imagini separate, pe care nu o sesizăm în mod conştient, dar care poate preci­pita recidivă la cei ce au avut a­­ceastă boală. Televiziunea în culori — cea mai sănătoasă pentru ochi Am solicitat apoi părerea oftalmo­logilor, deoarece programul de tele­viziune pătrunde în noi — spre a ne informa, instrui sau emoţiona — prin intermediul ochilor, al văzului. — Trebuie să dezmint categoric părerea unor oameni neavizaţi, care cred că vizionările la televizor ar dăuna vederii. Imaginea de televi­ziune, urmărită chiar mai multe ore în şir, nu lezează cu nimic ochii să­nătoşi şi centrii vederii din creier — afirmă prof. dr. docent PETRE VANCEA. Aţi remarcat, desigur, stimaţi ci­titori, precizarea „ochi sănătoşi". Me­dicul primar MIRCEA POPESCU,de la clinica de oftalmologie a spitalului Colţea, ne vine cu amănunte in a­­ceastă privinţă: — Nu înseamnă că cei ce suferă de miopie, astigmatism sau alte ma­ladii ale vederii trebuie să se lip­sească de plăcerea vizionării repor­tajului săptămînii, cinematecii, serii pentru tineret sau celorlalte emisiuni de televiziune. Dar ei au îndatorirea — faţă de sănătatea lor — să urmeze tratamentul acestor boli şi să facă corecţiile de vedere necesare, prin ochelari corespunzători. Altfel, vizio­narea va intensifica suferinţa (vor a­­pare rapid oboseala oculară, senzaţia de clipire, durerile de cap) şi va accelera evoluţia bolii. Aş vrea să recomand în mod special celor ce suferă de boli ale fundului de ochi, retinei, coroidei să consulte neapărat oculistul, care le va face prescripţii concrete, individualizate, priv­ind po­sibilitatea, durata şi condiţiile de vi­zionare a teleprogramelor. — Suntem­ în pragul introducerii te­leviziunii în culori la noi în țară. Ce griji, din punct de vedere oftalmolo­gic, ne rezervă ? — Nici un fel de „grijă“ ! Televizi­unea în culori este cea mai fiziolo­gică, mai sănătoasă pentru ochi, de­oarece se apropie mult mai mult de vederea normală şi directă a lucru­rilor decît imaginea In alb-negru. In plus, ea cuprinde şi culoarea sau tenta de verde, care este odihnitoare pentru retină. Atenţie, cardiaci ! Discuţiile pe care le-am purtat pe tema implicaţiilor televiziunii a­­supra sănătăţii au pus în evidenţă necesitatea de a cere şi opinia unui specialist cardiolog. De aceea, l-am solicitat pe medicul primar GH. BUNGHEZ de la ASCAR, doctor în ştiinţe: — In cinci cazuri din 6 infarctul miocardic apare după un efort stres­­sant. Iar un asemenea efort îl poate constitui un program nepotrivit pen­tru bolnavul de cord — o emisiune cu scene de mare tensiune şi emoţie, de puternică solicitare afectivă, un film de groază sau in care sunt bă­tuţi copii etc. La vizionarea unei ast­fel de emisiuni creşte numărul bă­tăilor cardiace pe minut, la fel şi tensiunea arterială, se stimulează fa­bricarea în organism a unor substan­ţe numite catecolamine care pot pro­duce spasme coronariene. De aseme­nea, în astfel de împrejurări sunt mai dese crizele anginoase precor­­diale, cu durere in partea superioară a pieptului, lipsă de aer şi stări de teamă... „Vreau Mannix!“ Avem o populaţie infantilă nume­roasă. Copiii se află printre cei mai asidui telespectatori. Pina aici nimic rău — programele de televiziune stimulează dezvoltarea lor intelectua­lă, afectivă şi comportamentală, îi ajută în activitatea şcolară. Se pare, însă, că în multe familii a apărut la copii ceea ce am putea numi „pati­ma televizorului". Lipsiţi de discer­­nămint şi de preocupări selective, dar dotaţi cu o curiozitate fără sfîr­­şit, ei privesc orice, oncit şi nu se mai satură. Un cunoscut îmi relata, de curînd, că la el în casă copilul, de 11 ani, este cel care închide apa­ratul la terminarea emisiunii (pă­rinţii, fiind obosiţi după o zi de muncă, se culcă mai devreme!). Această situaţie prezintă pericole, iar pediatrul — în cazul de faţă conf. dr. docent V. PETRESCU-COMAN — dă alarmat­­ — Creierul copilului este mult mai fragil decît al adultului. Emisiunile speciale pentru copii de diferite vîr­ste ţin seamă de acest lucru. Ele au tin caracter instructiv-educativ şi odihnitor, fără să suprasolicite. Dar Vizionarea altor emisiuni care nu­ a pentru copii, de lungă durată şi încă la ore nepotrivite, este de natură să-i supună la o încordare nervoasă, exa­gerată, cu consecinţe dăunătoare. îmi vine la consultaţie cîte un copil de 4—5 ani şi, atunci cînd aduc vorba de televizor, ţipă: „Vreau Mannix !“ Iar părinţii mi se pling că are un somn superficial, neliniştit, întrerupt de strigăte şi crize de spaimă.. Cu atît mai neplăcute şi dăunătoare sînt aceste urmări, atunci cînd e vorba de copii constituţional nervoşi şi a­­gitaţi. Pe de altă parte, vizionarea prelungită a programelor de televi­ziune reţine copiii în casă, în loc ca ei să petreacă mai mult timp în aer liber, să facă sport... Pedagogii ar putea adăuga la cele de mai sus randamentul scăzut al copiilor obosiţi de vizionările pre­lungite la ore tîrzii, al copiilor căro­ra nu le mai rămîne timp pentru pregătirea şcolară. Şi cîte ceva pentru toţi... Ca o concluzie la ancheta noastră, e cazul să ne punem întrebarea: „EXISTA O PATOLOGIE A TELE­VIZORULUI ?“ Răspunsul este, ho­­tărît: „NU !“. Televizorul „nu naşte boli". Sînt, însă, oameni cu sănăta­tea precară, care trebuie să ţină seama de anumite recomandări spe­ciale atunci cînd vizionează progra­mele de televiziune. Şi mai sunt o serie de reguli cu caracter general, pe care trebuie să le ştie oricine. • Telespectatorul să se afle la o distanţă de cel puţin 3 m de aparat (cînd distanţa e prea nucă, pe lingă alte neplăceri, se menţine o canti­tate prea mare de sînge în globul ocular). • Ecranul să fie la mn lăţimea ochilor. • In încăpere să se păstreze o lumină de fond, slabă, difuză, de la veioză cu bec mat, plasată în spatele spectatorilor ca să nu bată un ochi, dar cu grijă să nu se re­flecte pe ecran. • Spectatorul să stea relaxat, într-o poziţie înclinată, în fotoliu şi cu picioarele întinse. • Se recomandă din cînd în cînd întreruperi de vizionare de cîte un sfert de oră, la un program de mai multe ore. • Televizorul să fie bine întreţi­nut şi reparat. Dar lucrul cel mai important ră­mîne, totuşi, încadrarea acestei acti­vităţi cultural-distractive într-un re­gim raţional de viaţă, care să preva­dă utilizarea echilibrată, variată şi sănătoasă a timpului. Oricît de ten­tanta ar fi în întregul lor programele de televiziune, să selecţionăm din ele ceea ce este mai util şi mai intere­sant pentru fiecare dintre noi şi să ne rezervăm timpul cuvenit şi pentru mişcare în aer liber, pentru excursii, sport.. TELEVIZORUL şi SĂNĂTATEA DIN INDUSTRIA LEMNULUI ŞI SILVICULTURĂ 9 Ieri 21 martie a.c. a avut loc Plenara Comitetului U­­niunii sindicatelor din industria lemnului şi silvicul­tură. Desfăşurată într-o pronunţată atmosferă de lucru, plenara a analizat, pe baza raportului prezentat de tovarăşul Árpád Orbán, preşedintele Comitetului Uni­unii, activitatea sindicatelor din ramură în anul prece­dent, precum şi sarcinile ce revin acestora pentru în­lăturarea unor deficienţe semnalate şi îndeplinirea planului de dezvoltare economică şi socială din sec­toarele respective pe acest an, în lumina hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 28 februa­rie—2 martie a.c. și a planului de măsuri adoptat de Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. din 8—9 martie 1973. O deosebită atenție s-a acordat, atit în cursul luări­lor de cuvînt cit și în planul de măsuri adoptat di­recţiilor principale privind sporirea contribuţiei Comi­tetului Uniunii, a sindicatelor, , la folosirea intensivă a capacităţilor de producţie, la generalizarea experien­ţelor pozitive în diferite domenii de activitate. In cursul lucrărilor plenarei, s-au făcut cunoscute rezultatele obţinute în întrecerea dintre sindicatele din ramură, pe linia reducerii consumurilor specifice de materii prime şi materiale în anul 1972. Cu această o­­cazie comitetelor sindicatelor de la Combinatul de ce­luloză şi hirtie — Călăraşi, U.E.I.L. Comăneşti, Fabri­ca de mobilă „Libertatea“ Cluj şi U.M.T.C.F. Baia Mare, li s-au acordat premii şi diplome de onoare. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul to­varăşul Paul Nagy, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Participanţii la plenară au adresat o scrisoare Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, perso­nal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, prin care se dă expresie hotărîrii celor peste 300 000 membri de sindicat din toate sectoarele de producţie ale Ministe­rului Economiei Forestiere şi Materialelor de Con­strucţii, de a-şi consacra întreaga energie pentru în­deplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angaja­mentelor asumate pe 1973. INFORMAŢII O delegaţie economică guverna­mentală din Tanzania, condusă de dr. VV. Chagula, ministrul afacerilor economice şi dezvoltării industriale, a sosit miercuri în Capitală pentru a participa la cea de a doua sesiune a Comisiei mixte romano-tanzaniene de cooperare economică şi tehnică. Delegaţia a fost întîmpinată pe ae­roportul internaţional Otopeni de Nicolae M. Nicolae, ministru secre­tar de stat la Ministerul Comerţului Exterior.* La Sinaia, s-au deschis, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii Consi­liului Societăţii europene de fizică, la care participă specialişti de renu­me din peste 20 de țări din Euro­pa. PRONOEXPRES NUMERELE EXTRASE LA CON­CURSUL Nr. 12 DIN 21 MARTIE 1973 EXTRAGEREA I : 36 13 23 44 4 26 EXTRAGEREA a II-a : 21 27 32 45 38 MUNKA MIŞCAREA PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN ROMĂNIA 7 SPRIJINĂ ACORDAREA PREMIULUI NOBEL PENTRU PACE PREŞEDINTELUI I. B. TITO . Prof. univ. dr. Tudor D. Ionescu, preşedintele Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din Republi­ca Socialistă România, a trimis Co­mitetului pentru acordarea premiilor Nobel pentru pace, la Oslo, o tele­gramă, în care se arata că Mişcarea pentru apărarea păcii din Republica Socialistă România sprijină cu căl­dură propunerile făcute de militan­ţi pe tărîm obştesc şi oameni de şti­inţă din diferite ţări, ca preşedinte­lui R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să i se acorde Premiul Nobel pentru pace pe anul 1973. In telegramă este relevată activi­tatea lui Iosip Broz Tito de militant eminent pentru aşezarea relaţiilor între state pe principiile deplinei egalităţi în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, de parti­cipant activ la lupta împotriva fas­cismului, de promotor neobosit pen­tru realizarea securităţii europene, a înţelegerii şi colaborării între po­poare, a progresului şi păcii. In încheiere, se exprimă convin­gerea că acordarea Premiului Nobel pentru pace pe 1973 lui Iosip Broz, Tito va fi întîmpinată cu satisfacţie deosebită de forţele iubitoare de pace şi progres din întreaga lume. Adunarea festivă consacrată aniversării a 25 de ani de la apariţia revistei „Probleme economice" In aula Academiei Republicii So­cialiste România a avut loc, miercuri după-amiază, o adunare festivă, consacrată aniversării a 25 de ani de la apariţia revistei „Pro­bleme economice". La festivitate au luat parte con­ducători ai unor cotidiene, reviste şi publicaţii din Capitală, academicieni, cadre didactice din învăţămîntul e­­conomic superior, specialişti din in­stitute de cercetări, reprezentanţi ai unor ministere, centrale economice şi întreprinderi, personalităţi ale vie­ţii noastre ştiinţifice, redactori şi colaboratori ai revistei sărbătorite. Luînd cuvîntul, redactorul şef al revistei „Probleme economice“, to­varăşul Vasile Rausser, a subliniat că, alături de întreaga presă comu­nistă, colectivul de redacţie în cei 25 de ani de activitate, s-a străduit să facă din această publicaţie un in­strument activ în lupta pentru în­făptuirea politicii economice a Parti­dului Comunist Român, pentru trans­punerea în viaţă a programului său de construire şi dezvoltare a Româ­niei socialiste, să contribuie la dez­voltarea gindirii economice româ­neşti. Apoi tovarăşul Nestor Ignat, pre­şedintele Uniunii ziariştilor, Roman Moldovan, vicepreşedinte al Acade­miei de ştiinţe sociale şi politice, Alexandru Ionescu, redactorul şef al ziarului „Scînteia“, Tudorel Posto­lache, prorector al Academiei „Şte­fan Gheorghiu“ şi Gheorghe Dolgu, redactor şef al revistei „Viaţa econo­mică“, au adresat colectivului revis­tei „Probleme economice“ şi colabo­ratorilor săi, calde felicitări, urări de noi succese, în activitatea pe care o desfăşoară. In încheierea adunării, s-a dat ci­tire telegramei pe care participanţii la adunare au adresat-o Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Spiritul novator al Congreselor al IX-lea şi al X-lea ale P.C.R., contribuţia originală adusă de dumneavoastră, tovarăşe secretar ge­neral, la progresul economico-social naţional, la promovarea cu consec­venţă a concepţiilor şi metodelor mo­derne de conducere, organizare şi planificare a economiei socialiste — se arată în telegramă — au consti­tuit şi constituie pentru noi o sursă continuă de inspiraţie, de reflecţie creatoare şi acţiune. Preţioasele in­dicaţii date de dumneavoastră cu pri­lejul decorării revistei, referitoare la abordarea problemelor de fond ale acţiunii legilor economice, ale pro­porţiilor dintre diferitele ramuri ale economiei naţionale şi a altor pro­bleme esenţiale ale economiei, repre­zintă un bogat program de acţiune şi un impuls pentru întărirea exigen­ţei şi a combativităţii revoluţionare. Cu prilejul „Zilei internaţionale pentru eliminarea discriminărilor rasiale“ Cu prilejul „Zilei internaţionale pentru eliminarea discriminărilor ra­siale“, în Capitală şi alte centre uni­versitare din ţară, miercuri au avut loc adunări festive, organizate de Li­ga română de prietenie cu popoare­le din Asia şi Africa, Asociaţia de drept internaţional şi relaţii inter­naţionale, în colaborare cu Ministe­rul Educaţiei şi Invăţămîntului. La adunarea care a avut loc în Capitală, la Facultatea de drept, au luat parte reprezentanţi ai unor organizaţii obşteşti, cadre didactice universitare, cercetători din dome­niul ştiinţelor sociale şi politice, stu­denţi, tineri din ţări africane aflaţi la studii în ţara noastra, un nume­ros public. Printre cei prezenţi se afla, de ase­menea, Alexander H. Rotival, repre­zentantul permanent la Bucureşti al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Despre semnificaţia internaţională a evenimentului a conferenţiat prof. dr. doc. Mihail Ghelmegeanu, vice­preşedinte al Ligii române de prie­tenie cu popoarele din Asia şi Africa, preşedinte al secţiei de drept inter­naţional al Asociaţiei de drept inter­naţional şi relaţii internaţionale. ★ La adunarea organizată la Univer­sitatea din Cluj cu prilejul Zilei in­ternaţionale pentru eliminarea discri­minării rasiale a luat cuvîntul Sayed Abbas Chedid, directorul Centrului de informare al O.N.U., la Bucureşti, care a făcut o expunere asupra rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite în lupta pentru eliminarea definiti­vă din viaţa popoarelor a discrimi­nărilor rasiale, indiferent sub ce formă s-ar manifesta. Vorbitorul a subliniat aportul deosebit al Româ­niei la creşterea prestigiului O.N.U., la respectarea Cartei, a Declaraţiei drepturilor omului, la crearea unui climat de destindere în lume. A vorbit apoi conf. univ. dr. Mar­ţian Niciu, de la Facultatea de drept, care a subliniat poziţia fermă a ţării noastre de condamnare a politicii de apartheid şi discriminare rasială, de sprijinire şi solidaritate cu popoare­le care luptă pentru eliberare naţio­nală. Adunări consacrate „Zilei interna­ţionale pentru eliminarea discrimină­rilor rasiale“ au mai avut loc şi în centrele universitare Craiova şi Iaşi. Astăzi începe: CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI (GRUPĂ 8) • DOUĂ PARTIDE PE MICUL ECRAN Oraşul austriac Graz găzduieşte, începînd de­­ astăzi, campionatul mondial de hochei pe gheaţă grupa B, la care participă opt echipe : S.U.A., R.F. Germania, Elveţia, Italia, România, Iugoslavia, Japonia şi Austria. Principala favorită a turneului este echipa S.U.A. Pentru locurile imediat următoare candi­dează cu şanse aproximativ egale selecţionatele R.F. Germaniei, Iugo­slaviei, României şi Elveţiei. Echipa României va susţine pri­mul meci in compania selecţionatei Austriei. Telespectatorii din ţara noastră vor putea urmări pe micul ecran două din partidele programate as­tăzi. LA ORA 11, MECIUL S.U A.— JAPONIA (transmisie directă) şi la ON­A 23.30, MECIUL ROMANIA — AUSTRIA (înregistrare). Pagina a 3-a SPORT ÎN „CUPA CUPELOR“ LA FOTBAL Rapid—Leeds Nu ştim care altă echipă continen­tală în afară de Ajax, după cite ştim, ar putea emite, la această da­tă, pretenţii de victorie asupra unei formaţii ca Leeds United ! Pentru că, bănuim, veţi fi în asentimentul nos­tru că englezii de la Leeds şi-au onorat, ieri, în jocul cu Rapid, car­tea de vizită şi, credem, nu au ră­mas cu nimic datori publicului, de­­monstrindu-ne că tot ce am citit şi auzit despre ei este viu şi natural in... carne şi oase ! Adică, practică un joc atletic de rezistenţă şi insis­tenţă in lupta pentru balon, stăpi­­nesc tot spaţiul gazonului prin de­mascări continue, iar cind intră in posesia mingei, trei, patru jucă­tori se află în poziţii libere pentru a o primi şi a o expedia, fără nici un artificiu, pe direcţia cea mai po­trivită jucătorului care poate crea o fază de gol. Ieri, îndeosebi în prima repriză am asistat la cîteva zeci de atacuri de acest gen după scheme repetate, cu siguranţă, de sute şi sute de ori la antrenamente. Nu intenţionăm să intrăm în amă­nunte tehnice de joc, asta-i treaba antrenorilor. Ceea ce, însă, am re­ţinut cu toţii, de la acest Leeds (fă­ră să fim specialişti) este conştiin­ciozitatea jucătorilor faţă de fotbal, în general ideea ofensivă în care acţionează pentru inscrierea goluri­lor. Şi cu asta, credem, am spus tot ce se putea spune despre oaspeţi, care, un treacăt fie, zis, au avut în Rapid un adversar puţin reprezenta­tiv al fotbalului nostru. Şi dacă, in meciul de ieri, nu se punea proble­ma refacerii handicapului de către giuleşteni, echipa în ansamblu avea datoria unei comportări mai bune, chiar de la începutul jocului şi nu abia din repriza secundă cînd scorul general era... 7—0 ! Nimeni dintre cei prezenţi la sta­dion sau în faţa televizoarelor n-a avut, de asemenea, pretenţia ca e­­chipa noastră să se califice, dar, după ce a primit primul gol, prin surprindere, în minutul 2, înscris de Bateş, cu toţii am avut pretenţia ca Neagu să înscrie măcar din 11 metri ! In Sfîrşit, cînd scorul a mai fost redus de Dumitriu III, am spe­rat într-o egalare şi nu la asista­rea unei greşeli stupide ce a per­mis oaspeţilor să majoreze diferen­ţa pe tabela de marcaj. Dacă ar fi să ne oprim chiar numai asupra a­­cestor două momente critice din jo­cul disputat ieri, tot ar fi suficient să putem trage o concluzie... cel puţin sub raportul conştiinciozităţii. Prezenţa lui Leeds United la Bucureşti a constituit pentru ma­rele public un eveniment remarca­bil. Credem că specialiştii şi antre­norii noştri din acest domeniu au deschis bine ochii pentru a imprima echipelor noastre un stil de joc cit mai apropiat de cel oferit de cea mai în formă echipă engleză care ne-a vizitat ţara în ultimii ani. Cristian Mantu Arbitrul suedez Ove Dahlberg a condus următoarele formaţii : LEEDS UNITED : Harvey — Rea­­ney, McQueen, Hunter, Madeley, Bates (Jorath din min. 4), Giles, Lorimer, Jones, Jordan, Gray. RAPID BUCUREȘTI : Răducanu, Pop, Mușat, Grigoraș, Codrea, Savu, M. Stelian, Năsturescu, Dumitriu II, (Dumitriu III min. 46), Neagu, Pe­­breanu.* BELGRAD — Miercuri, la Niksici, în „Cupa balcanică“ la fotbal, echi­pa locală Sutjeska a învins cu 1—0 (0—0) pe A.S.A. Tg. Mureș. Uni­cul punct a fost marcat in minu­tul 88 de Samatovici. JUNIORII ÎNVINGĂTORI ATENA — Peste 5 000 de specta­tori au urmărit miercuri la Atena meciul internaţional de fotbal din preliminariile turneului U.E.F.A. pentru juniori, în care s-au întilnit echipele Greciei şi României. Fotba­liştii români au terminat învingă­tori cu scorul de 1—0 (0—0), prin punctul marcat în minutul 61 de Crișan. Jocul retur va avea loc la 1 aprilie la București. DIN TOATE SPORTURILE ALGER — Numeroşi spectatori au urmărit, la Alger, meciul internaţio­nal de box dintre echipele Algeriei şi R. D. Germane. Pugiliştii oaspeţi au terminat învingători cu scorul de 9—2. CARACAS — Campionul mondial de box la categoria „super-uşoară“ (versiunea W.B.A.), Antonio Cer­vantes (Columbia) și-a păstrat cen­tura. In gala desfășurată la Maracay, el l-a învins prin abandon in re­priza a 10-a pe argentinianul Nico­­lino Lecche. TOKIO — Echipele de tenis de masă ale Japoniei (masculin si fe­minin) au plecat, pe calea aerului, in Iugoslavia pentru a participa la campionatele mondiale, care vor în­cepe la 5 aprilie în oraşul Sarajevo. MOSCOVA — „Palatul Sporturi­lor“ din Tbilisi a găzduit un con­curs internaţional la care au parti­cipat unele din cele mai bune sări­toare în înălţime din Europa. Pe primul loc s-a clasat recordmana mondială, atleta bulgară Iordanka Blagoeva (Bulgaria), cu performanța de 1,88 m. Ea a fost urmată de Natalia Kozeeva (U.R.S.S.) — 1,74 m. BONN — Echipa vest-germană de fotbal Borussia Moenchengladbach s-a calificat pentru semifinalele „Cupei U.E.F.A.“. In meci retur, Borussia a surclasat cu scorul de 7—1 echipa F.C. Kaiserlautern. * In cursul meciului echipei sale Nîmes cu Reims, jucătorul Ion Pir­­călab a suferit un accident. In urma unei ciocniri cu Krawczyc, el a su­ferit ruptura tendonului lui Achille. Pîrcălab a fost operat de prof. Picard. DRUMUL MELANEI ROMÂNEŞTI (Urmare din pag. a 1-a) fabrica denumită „RIFIL“, destinată prelucrării superioare a fibrei acri­lice, marca „Melana“ şi realizării de fire pentru industria de tricotaje, l Preţul încasat pe tona de fire vîn­­duta va fi de patru ori mai mare faţă de cel de azi, realizat în con­diţiile actuale de fabricaţie. — înţeleg că a fost un larg proces de afirmare, o luptă pentru a cîştiga încrederea be­neficiarilor, o bătălie pentru perfecţionare. Cu cine ne com­parăm astăzi ? — Ca sortimente, ne comparăm cu marile firme producătoare de fibre acrilice. Cererile, atît pentru pro­ducţia internă, cit mai ales la ex­port, sunt foarte mari. — Intre producţia destinată exportului şi beneficiarilor in­terni există deosebiri calitative? — Nici una. Nici nu s-ar putea. Procesul tehnologic de producere este acelaşi. Tot ce am „învăţat“ de la alţii­ folosim pentru a asigura o calitate din ce in ce mai bună pro­duselor destinate beneficiarilor din ţară. — Desigur, in realizarea pro­greselor de care ne-aţi vorbit s-au evidenţiat mulţi ingineri, maiştri, muncitori. Aţi putea să nominalizaţi cîţiva ? — îmi este foarte greu. Sunt prea mulţi şi mă tem că dacă nu-i puteţi consemna pe toţi se vor isca... dis­cuţii. — Am reţinut că vă bucuraţi de un binemeritat prestigiu în ţară şi in lume. Acest prestigiu nu poate fi conceput în afara unor cunoştinţe profesionale bo­gate. — Aveţi dreptate. De fapt, la acest lucru ne-am­ gindit şi noi. Am a­­preciat că pregătirea cadrelor tre­buie să se desfăşoare „cu un pas“ înaintea lucrărilor de investiţii, în scopul asigurării la toate fazele şi locurile de muncă a unui personal bine pregătit încă înaintea începerii probelor tehnologice. Şi acest perso­nal a fost asigurat. Intrucit şcolile profesionale şi liceele de specialitate nu ne-au putut asigura decît circa 40 la sută din necesarul de personal muncitoresc calificat, pregătirea ma­rii majorităţi a muncitorilor s-a fă­cut prin cursuri de scurtă durată cu practica în producţie. In felul a­­cesta uzina a devenit o adevărată şcoală. Din cei 1 200 de muncitori necesari secţiei „Melana—IV“, pierte 800 au fost calificaţi în acest mod. — La Melana IV vor lucra numai cadre tinere ? — Nu. Mai mult de jumătate din personal, muncitori, ingineri, tehni­cieni, vor fi oameni cu vechime şi experienţă, proveniţi din celelalte secţii ale uzinei. — încă o întrebare : Cum sim­ţiţi sprijinul organizaţiei sin­dicale în marea bătălie a spo­ririi prestigiului melanei româ­neşti ? — După părerea mea, meritul or­ganizaţiei sindicale este că a ştiut să-şi orienteze activitatea spre pro­blemele majore ale producţiei şi ale educaţiei colectivului. Comitetul sin­dicatului a pus un mare accent pe ridicarea competenţei şi activităţii fiecărei grupe sindicale. Altfel nici nu se putea acţiona. Avem în uzină, deocamdată, 35 de comitete de sec­ţie şi 135 de grupa constituite pe locuri de muncă. Există la noi un puternic climat de exigenţă. Apre­ciez că organizaţia sindicală a dat un ajutor substanţial conducerii u­­zinei, mai ales in­formarea noilor cadre şi in răspîndirea experienţei Înaintate. In uzină, şi in mod deo­sebit mă refer la secţiile „Melana“, au apărut în întrecere numeroase iniţiative care sunt în prezent gene­ralizate. Aş enumera doar citeva din aceste iniţiative : „Cadrele producţiei viitoare — pe mîini sigure“, „Fiecare operator — un bun sortator“, „Tindem spre defecte zero, la clienţi“, care este de fapt o formă specifică de autocontrol adaptată la producţia de fibre sintetice. Apreciez, de aseme­nea, că organizaţia sindicală acordă atenţia cuvenită îmbunătăţirii per­manente a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. Suntem­ con­vinşi că mai avem multe de făcut, atît pe linia activităţii de conducere tehnică, cit şi în activitatea organiza­ţiei sindicale, în ceea ce priveşte îm­bunătăţirea permanentă a calităţii produselor noastre, ca şi in celelalte probleme. — Şi acum, o ultimă între­bare.^ Care sunt in prezent pre­ocupările colectivului uzinei ? — Ne apropiem cu paşi repezi de ziua cind pe platforma Săvineşti vor intra in producţie majoritatea obiec­tivelor noi din plenul anului 1973. „Melana IV", secţie nouă, organizată pe tehnologia românească, va dubla practic, producţia de fibre acrilice la Săvineşti. Suntem­ hotăriţi să facem totul pentru a asigura intrarea in producţie a noilor instalaţii — 9 luni mai devreme, faţă de plan — in condiţii optime şi să asigurăm In continuare o producţie de melana de foarte bună calitate, atit pentru beneficiarii externi, cit și pentru cei interni.

Next