Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)

1973-03-22 / nr. 7882

PE SCURT de la corespondenţii judeţeni COLECTIVUL DE MUNCA DE LA CENTRALA TERMOELEC­TRICA A ZONEI INDUSTRIALE BUZAU-SUD a economisit în pe­rioada 1 ianuarie — 20 martie a.c. 188 tone de combustibil convenţio­nal. Această realizare se datoreş­­te reducerii pierderilor de abur în circuitele termice şi arderii com­plete a combustibilului în cazane. (MIHAIL DORAŞ, coresp. ziarului „MUNCA“). COLECTIVUL ŞANTIERULUI DE CONSTRUCŢII ŞI MONTAJE MINIERE, CARE LUCREAZĂ LA DESCHIDEREA CARIEREI LU­­POAIA, prima pentru exploatarea lignitului la „zi“ din bazinul car­­bonifer al Motrului are un avans la platforma de montare a excava­toarelor de 120 de zile. Avansul cîştigat in faza de constructie­­montaj va permite începerea pro­ducţiei de profil a exploatării cu şase luni mai devreme. (ELENA ŢUICU, coresp. ziarului „MUN­CA“). • COLECTIVUL DE MUNCA DE LA IPVILF BRĂILA a reuşit să-şi îndeplinească planul pe pri­mul trimestru cu 12 zile mai de­vreme. In perioada scursă din a­­cest­ an la dispoziţia oamenilor muncii au fost puse sortimentele prevăzute de legume, unele tru­fandale, cit şi 162 tone conserve de carne, 100 tone conserve pateu, 55 tone conserve in sos picant, 84 tone cartofi deshidrataţi, peste 1 500 000 sticle cu ulei comestibil îmbuteliat. Realizindu-şi exem­plar şi sarcinile de plan la export, colectivul întreprinderii a expediat „la zi“ unor beneficiari din nume­roase ţări peste­­1 200 tone de con­serve de legume, 230 tone suc de tomate şi altele. (MIRCEA CIS­­MAN, coresp. ziarului „MUNCA"). • LA FABRICA DE CONSER­VE DIN CARACAL a început pro­ducţia unor noi sortimente. Este vorba de conservele de pateu ob­ţinute prin prelucrarea ficatului şi de un nou produs pe bază de ciu­perci _ şi __ carne. Tot aici a fost a­­menajată _ o linie specială pentru industrializarea producţiei de ciu­perci livrate de Cooperativa agri­colă de producţie Stoicăneşti. (DU­MITRU BURCEA, coresp. ziarului „MUNCA“). B51P » CARNET CULTURAL (CARTE, PLASTICA, FILM, MUZICĂ) (Pagina a II-a) ► SPORT (Pagina a III-a) Vroîetarî din foaie fârile, m­îfi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7882 Joi 22 martie 1973 4 pagini 30 bani DRUMUL MELANEI ROMÂNEŞTI în cuvîntarea la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta: „Îmbunătăţirea activităţii de export im­pune o atenţie deosebită pentru ritmicitatea livrărilor şi respectarea strictă a condiţiilor de calitate a produselor. Printr-o mai largă diversificare a sorti­mentelor cu calităţi tehnice superioare şi cu o finisare exemplară este necesar să fie ridicat gradul de competitivitate al tuturor mărfurilor româneşti destinate exportului. Trebuie intensificată preocuparea pentru valorificarea superioară a produselor noastre pe piaţa externă“. — In urma acestor indica­ţii, ce ne puteţi spune, tovarăşe Saveline, despre MELANA, unul dintre produsele româneşti mult căutate astăzi la export ? — Intîi că este produsul cu pon­derea cea mai mare în uzina de fi­bre sintetice Săvineşti, şi anume 65— 70 la sută din valoarea producţiei uzinei. La început am produs fibre slabe din punct de vedere calitativ. Instalaţia adusă din import nu era corespunzătoare. După ani de cerce­tare, în staţii-pilot, cu aportul spe­cialiştilor din producţie, al cercetă­torilor din uzină şi din institute spe­cializate, am pus la punct o tehno­logie românească, specifică, unică în lume, pentru producerea melanei. Paralel cu aceasta, în multe cazuri, am pus la punct şi domeniul ei de utilizare, realizind „modele“ pentru industria uşoară.­­ Şi mai departe ?... — Am păşit în lume cu melana românească. Am început să ne con­fruntăm cu cei mai mari producă­tori de fibre, pe pieţele internaţio­nale. Exportul este un foarte im­portant factor de progres. Voni prin-Convorbire cu tovarăşul Virgil Saveliuc, inginer şef, membru în comitetul sindicatului Uzinei de fibre sinte­tice Săvineşti tindu-ne, vedem la ce nivel ne a­­flam faţă de cei mai buni. Avem un mare avantaj. Centrala noastră, cu sediul la Săvineşti, a preluat în întregime sarcinile de export. Am putut prospecta pieţele, cei care pro­duc au participat direct la discuţii cu beneficiarii, producţia s-a reali­zat in funcţie de cerinţe, in cadrul planului naţional unic. Intîi a fost greu, nu ştiam să facem comerţ. — Confruntarea a însemnat, deci... — ...concentrarea tuturor forţelor de cercetare şi organizare pentru a ne ridica la nivelul mondial, aţit din punct de vedere calitativ, cit şi al diversificării sortimentelor. — Puteţi să exemplificaţi ? — Desigur ! Şi încă cu argumente convingătoare. In ultimii doi ani, ex­portul la melană a crescut de peste 5 ori. De la 20 la sută, în 1970, azi exportăm 50 la sută din producţia de melană. In anul viitor, după toate calculele noastre, exportul se va ri­dica la 60, chiar 70 la sută. Melana românească se vinde astăzi în toate zonele geografice : Europa, Asia, A­­frica, America şi Australia — în circa 30 de ţări. Intr-un an şi ju­mătate, numărul sortimentelor a sporit de la 3 la 20, Și nu orice sortimente, ci unele cu valoare mare. După un procedeu cercetat și pus la punct în uzină, am reali­zat fibra vopsită în circa 40 de cu­lori care este foarte căutată. Valoa­rea melanei vopsite este cu 35—40 la sută mai mare decit a sortimen­tului alb. Am realizat, de asemenea, melana tip covor. La Cisnădie se produc astăzi covoare din melana. Dorinţa şi preocupările noastre sint îndreptate spre transformarea fibrei în produs finit, ceea ce ii va ridica valoarea la export, de 3—1 ori. Ce vreau să vă mai spun. In prezent nu vindem numai produse, ci și teh­nologii. Construim, spre exemplu, o fabrică in străinătate, asigurăm uti­lajele, calificăm personalul. Este un mare pas înainte. — Am auzit vorbindu-se de „RIFIL“, marca unui produs de mare viitor. Despre ce este vor­ba ? — Intre centrala noastră şi firma italiană „Alfa Verone“ a fost per­fectat un contract privind formarea unei societăţi mixte, care va con­strui in comun — la Săvineşti — o Convorbire consemnată de Nicolae Bivolu (Continuare în pag. a 3-a) Campania de re­coltat stuful în Deltă este pe sfâr­șite. In clișeu , tractoarele din co­loana I a unității stuficole Sulina recoltează ultime­le suprafețe. CONSIDERAŢII UTILE ASUPRA CULTURII DE MASĂ PERMANENŢA CUNOAŞTERII încercări de sinteză pe marginea unei discuţii cu Elena Popescu şi Selim Enver, activişti sindi­cali, responsabili cu probleme culturale în grupa sindicală de la montaj-vopsitorie şi respectiv în cea a secţiei VI de la Uzina de maşini electrice — Bucureşti între „achitarea de sarcini“ şi responsabilitate Intr-o discuţie purtată zilele tre­cute la UMEB, Elena Popescu şi Selim Enver justificau astfel ne­cesitatea existenţei unui responsa­bil cu probleme culturale la nive­lul grupei sindicale . „Pentru că sunt o serie întreagă de sarcini pe care responsabilul cu probleme cul­turale este chemat să le rezolve“. Asupra sarcinilor vom reveni. Deo­camdată ne interesează acel „este chemat să le rezolve“, care, altfel spus, înseamnă „are obligaţia să le rezolve“ sau, în termeni de rutină, „este însărcinat cu rezolvarea...“ — echivalenţe lexicale datorate nu semnatarului acestor rinduri, ci in­terlocutorilor săi. De ce ne-ar­ o­­prit asupra lor ? Pentru că ele scot în evidenţă un anumit mod, defectuos, incomplet, de înţelegere a responsabilităţii, situînd respon­sabilul cultural în rîndul interme­diarilor, sau în cel al executanţilor unor decizii deja elaborate la alte­­ nivele. Mişcîndu-se curent, în zona care naşte necesitatea diverselor activităţi cultural-educative şi pe­ Marin Stoian , (Continuare in pag. a 2-a) I­ ­nstitutul de Studii şi Cercetări Pedologice din Capitală are o vastă tematică de cercetări legate de ame­liorarea solurilor slab productive, optimizarea repartiţiei şi aplicării îngrăşămintelor şi prognoza evoluţiei so­lurilor prin lucrări de Îmbunătăţiri funciare etc. In clișeu : inginer Alexandru Maianu si chimist­ Maria Drăcia in timpul unor determinări de soluri aluvionare. In secţia de fabricare a beto­nierelor de la uzina­­„Steaua Ro­şie“ din Capitală s-a realizat o importantă economie de metal prin introducerea planurilor raţi­onale de croire şi a înlocuitorilor cu masă plastică. Pînă la sfîrşi­­tul anului, folosindu-se aceste procedee, se vor realiza betoniere de aceeaşi capacitate, dar cu o greutate redusă cu 50 la sută fa­ţă de tipul clasic, cit şi la un preţ de cost mai mic cu 25 la sută, în clişeu , şeful grupei de montaj, Petroşanu Isaia şi Popa Viorel, dispecer, făcind recepţia unui lot de betoniere. Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România la invitaţia preşedintelui Consi­liului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedin­tele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, im­­preună cu soţia, va face o vizită o­­ficială in ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. 80 de ani de la crearea P.S.D.MM. PAGINI GLORIOASE DE ISTORIE Aniversarea a 80 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (P.S.D.M.R.) ne oferă prilejul evi­denţierii bogatelor tradiţii revolu­ţionare şi democratice ale mişcării muncitoreşti şi socialiste din ţara noastră, relevării evoluţiei ascen­dente a acesteia pe planul organi­zării luptei pentru progresul şi prosperitatea societăţii româneşti. Crearea, în 1893, a P.S.D.M.R., a fost rezultatul complex al dezvoltă­rii social-economice a României, al apariţiei şi afirmării pe arena so­­cial-politică a ţării a mişcării mun­citoreşti şi socialiste, al pătrunderii şi răsprîndirii marxismului in Ro­mânia. Demn de remarcat este fap­tul că lucrările lui Marx şi Engels — între care „Capitalul“, „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“, „Ma­nifestul Comunist“ — au fost cuno­scute şi răspîndite pe teritoriul ţă­rii noastre în limbile în care erau scrise, îndată după ce ele au fost tipărite, ceea ce dovedeşte intere­sul deosebit al socialiştilor români pentru asimilarea ideilor novatoare ale socialismului ştiinţific. De ase­menea, presa burgheză de orientare democrată, intre care revista „Fa­milia“, ziarele „Telegraful", „Albi­na", „Românul", „Federaţiunea“ etc. au inserat ştiri şi comentarii cu pri­vire la activitatea teoretică şi prac­tică a întemeietorilor marxismului. In acest climat au luat fiinţă, în anii 1868—1871, primele organizaţii socialiste la Timişoara, Arad, Reşiţa, Oraviţa, Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Ga­laţi etc., ele desfăşurîndu-şi­­ activi­tatea paralel cu asociaţiile profesio­nale muncitoreşti. Aşa, de pildă, la numai 4 ani de la crearea de către Marx şi­ Engels a Internaţionalei I, lua fiinţă la Timişoara, în octom­brie 1863 din iniţiativa muncitorilor socialişti Carol Farcaş şi Gheorghe Ungureanu, ei înşişi membri ai In­ternaţionalei I, Asociaţia generală a muncitorilor, organizaţie socialistă cu un pronunţat caracter politic, afi­liată la Internaţionala I, în timpul tumultuoaselor bătălii de clasă desfăşurate de proletariatul parizian pentru instaurarea primului stat socialist din lume (Comuna din Paris) — la care au participat şi nu­meroşi intelectuali români —, dar mai ales în perioada imediat urmă­toare acestui măreţ eveniment, au luat fiinţă, în oraşe ca Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Galaţi, Brăila ş.a. pri­mele cercuri socialiste cu caracter secret. Referitor la aceasta, socialis­tul român î. Mani, delegat al organizaţiilor muncitoreşti şi socia­liste la Congresul de constituire a Internaţionalei a II-a, ţinut la Paris. In 1889, sublinia : „Mişcarea socia­listă datează în România de aproxi­mativ 18 ani (adică din 1871 — n.n.) Exemplul Comunei din Paris a fost hotărîtor pentru acest moment. Cel dinţii care s-a alăturat teoriilor so­cialiste a fost tineretul studenţesc. El a tradus în limba română opere ale literaturii socialiste şi s-a stră­duit să le răspindească in întreg cu­prinsul ţării“. Căutind răspuns la soluţionarea marilor probleme so­ciale ale vremii, membrii acestor cercuri, intelectuali, militanţi, au manifestat interes deosebit faţă de operele lui K. Marx şi Fr. Engels. Se poate aprecia că, începînd cu anii 1868—1871, odată cu apariţia prime­lor cercuri socialiste, răspîndirea ideilor marxiste capătă un cadru mai organizat. Intelectuali ca Eugen Lupu, Leon Gheorghiu, V. G. Ma­­nicea, C. I. Istrate, Alexandru Spi­­roiu, Al. S. Trușcă, Paul Scorțeanu, Bonifaciu Fiorescu, C. Stănceanu, A. Saphir, la care s-au adăugat mai tîrziu, prin anii 1874—1875, Nicolae Codreanu, Zamfir Arbore-Ralli, Ti­tus Dunca, Nicolae Russel, C. Do­­brogeanu-Gherea, iar în anii 1878— 1879 fraţii Ion şi Gheorghe Nădejde, Sofia Nădejde, Constantin Miile, A. Bacalbaşa, Emil Frunzescu şi mulţi alţii au fost animatorii aces­tor cercuri, considerîndu-se pe drept cuvînt, prin sarcinile pe care şi le propuneau, continuatorii legitimi ai generaţiei paşoptiste. Problema a­­grară, aceea a independenţei naţio­nale, a desăvîrşirii unirii statale, problema democratizării vieţii poli­tice, a libertăţilor publice, a dezvol­tării învăţămîntului, ştiinţei şi cul­turii etc., deziderate vitale pentru progresul social-economic şi politic al României în a doua jumătate a veacului trecut şi începutul veacu­lui nostru au constituit obiective programatice ale mişcării socialiste şi muncitoreşti, inscriindu-le la loc de frunte pe stindardul său de luptă. Activitatea cercurilor socia­liste s-a desfăşurat într-o primă fază mai ales sub aspect teoretic, membrii acestora dezbătînd în reu­niuni periodice probleme de ideolo­gie, de clarificare ideologică şi po­litică pe linie marxistă. în acelaşi timp socialiştii dezvăluiau racilele societăţii româneşti, exploatarea ne­miloasă a ţărănimii, condiţiile grele de viaţă şi de trai ale maselor popu­lare, jalo­nînd totodată perspectivele Marin Fiorescu cercetător ştiinţific (Continuare în pag. a 2-a) Ancheta ştiinţifica a ziarului nostru TELEVIZORUL si SANATATEA Intrată trainic şi pe scară de masă In peisajul citadin al vieţii actuale, televiziunea reprezintă unul din va­loroasele cîştiguri pentru informarea şi formarea omului epocii noastre. Televiziunea contribuie la SANATA­TEA MINTALA ŞI SPIRITUALA, prin opera de largă culturalizare şi destrămare a întunecimii şi misticis­mului pe care o desfăşoară (să nu ui­tăm că prin intermediul ei am asis­tat cu toţii la paşii omului pe Lună). Ea participă la ÎNTĂRIREA SANA­­TH MORALE d­in statele în care acest mijloc de influenţare se află sub controlul organizat al colectivi­tăţii —, propovăduind ceea ce este merituos în conduita umană şi stîr­­nind repulsie faţă de faptele şi atitu­dinile antisociale. Televiziunea — a­­firmă tot mai argumentat medicii — are puternice implicaţii asupra SĂ­NĂTĂŢII NOASTRE FIZICE. Unii savanţi de autoritate socotesc, chiar, că radioul şi televiziunea au partea lor de contribuţie In accelerarea pro­ceselor biologice ale organismului uman, fenomen constatat in secolul nostru. — In ultimele două decenii media de Înălţime a tineretului a crescut cu 4 centimetri. Stressul informaţional prin intermediul radioului şi televi­ziunii, suprasolicitarea mintală res­­trîng numărul orelor de inhibiţie ale scoarţei cerebrale şi intensifică pro­cesele biologice ale dezvoltării şi creşterii — apreciază prof. dr. ALE­XANDRU CIPLEA. Vă vorbeşte internistul Confirmând faptul că, în principiu şi în general vorbind, urmărirea emi­siunilor de televiziune (ocupaţie care reprezintă pentru mulţi dintre noi un număr apreciabil de ore) nu le­zează cu nimic sănătatea, investiga­ţiile medicilor au scos, însă, la iveală o serie de amănunte utile pentru spectatori, unele situaţii aparte. Alexandru Conu (Continuare in pag. a 3-a) „CONTUL COLECTOR DE ECONOMII AL GRUPEI SINDICALE" La Fabrica de radiatoare şi ca­bluri din Braşov a avut loc ieri un schimb de experienţă organizat de Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei metalurgi­ce şi construcţiilor de maşini cu pri­vire la generalizarea în toate unită­ţile din ramurile de producţie res­pective a iniţiativei „Contul colec­tor de economii al grupei sindicale“. Despre conţinutul iniţiativei, modul de evidenţiere a rezultatelor şi fe­lul cum se aplică practic la nivelul grupelor sindicale au vorbit tovară­şii Ion Bîrsan, preşedintele comite­tului sindicatului, şi inginer Sergiu Şerbănescu, directorul Fabricii de radiatoare şi cabluri. Participanţii au vizitat apoi lecţii­le de producţie, discutind cu orga­nizatorii de grupe sindicale, cu maiştrii de schimb şi muncitori des­pre modalităţile practice, concrete, de acţionare la nivelul grupelor sin­dicale pentru obţinerea de economii de materiale pe fiecare produs şi fază de fabricaţie şi evidenţierea lor în carnetul „Contul colector de eco­nomii al grupei sindicale“. LILIE MIHALEA. )

Next