Munca, aprilie 1973 (Anul 29, nr. 7891-7914)
1973-04-02 / nr. 7891
Cu planul trimestrial îndeplinit MUNCITORII SECTOARELOR DE EXPLOATARE FORESTIERĂ DIN JUDEŢUL BIHOR şi-au onorat exemplar sarcinile de plan pe primele trei luni ale anului curent Pină la sfîrşitul trimestrului ei au livrat in plus economiei naţionale 25 000 mc masă lemnoasă. De menţionat că forestierii bihoreni au obţinut în primul trimestru al acestui an cel mai mare randament pe formaţia de lucru - 550-600 mc masă lemnoasă în opt ore. (CONSTANTIN SERAC, coresp. „MUNCA") . COLECTIVUL DE MUNCA AL FABRICII DE MASE PLASTICE „DERMATINA" DIN TIMIŞOARA a îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe primul trimestru. Peste prevederi ei vor livra beneficiarilor importante cantităţi de piele artificială, feţe mese de suport textil, covoare PCV şi alte produse din mase plastice. De menţionat că faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, producţia din acest trimestru este mai mare cu 21 la sută. (ION NIŢU, coresp. „MUNCA“) Oamenii muncii din ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE JUDEŢULUI BRAILA au realizat, cu 2 zile înainte de termen, sarcinile de plan la producţia marfă. O contribuţie de seamă la acest succes l-au adus metalurgiştii de la Uzina Laminorul, precum şi colectivele de la întreprinderea de morărit şi decorticat, Fabrica de confecţii, întreprinderea de industrie locală nr. 1 Brăila, Fabrica de conserve Zagna Vădeni. Producţia suplimentară prevederilor se materializează în 1 790 tone laminate finite pline din oţel, peste 480 tone oţel brut, 400 tone ciment, 2 572 metri patroţi plăci aglomerate din lemn, 322 tone fibre şi fire artificiale şi alte produse. Rezultatele obţinute întrec nivelul realizărilor din perioada corespunzătoare a anului trecut cu peste 65 milioane lei. DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ŞI PINA IN PREZENT SIDERURGIŞTII DE LA „OŢELUL ROŞU“ - JUDEŢUL CARAS SEVERIN - au realizat peste sarcinile de plan 2 746 tone oţel. Peste jumătate din această cantitate — mai exact 1 654 tone — s-a realizat la cuptorul nr. 4 deservit de echipele prim-topitorilor Ion Dicu, Ion Atinge şi Gheorghe Laţcu. (IOAN MITRIC, coresp. „MUNCA") Printre cele 10 unităţi economice din judeţul Argeş, care au anunţat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe primele 3 luni ale anului, se numără Grupul industrial de foraj şi extracţie a ţiţeiului, întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din beton, întreprinderea viei şi vinului din Piteşti, Fabrica de confecţii, Autobaza de transporturi şi întreprinderea de industrie locală din Curtea de Argeş. Colectivul întreprinderii de poduri metalice și prefabricate din beton, de pildă, furnizează peste prevederi 20 000 traverse de cale ferată. Proletari din toate tarile, unifi-ve ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7891 Luni 2 aprilie 1973 8 pagini 30 bani INSTITUȚIILE DE CULTURĂ ALE SINDICATELOR I 1.7...majore r.l .Programul de activitate răspunde dezideratului — cincinalul Înainte de termeni“ Fraza aparţine directorului clubului, uzinei „Progresul“ — Brăila, Mihalache Drăghici. Dincolo de exprimarea ei în cuvinte, ideea reprezintă preocuparea principală de a servi într-un mod cit mai concret şi mai eficient problemele producţiei, de a orienta programul de activitate al clubului în consens cu cel al uzinei, al colectivului ei. „Dacă actuala sarcină a îndeplinirii cincinalului înainte de termen este crezul colectivului de salariaţi al uzinei, în aceeaşi măsură el este şi al nostru, al clubului. Cum putem contribui prin formele şi metodele specifice ale activităţii clubului, la împlinirea acestui deziderat major ? La această întrebare căutăm să răspundem prin întreaga noastră activitate“. Concretizarea ideilor expuse de directorul Mihalache Drăghici am aflat-o în cele două acţiuni ce se desfăşurau chiar în după-amiaza vizitei făcute la club : o expunere dedicată tinerilor muncitori ce se califică la locul de muncă şi o masă rotundă a secţiei forjă. Secţie fruntaşă, cu realizări remarcabile înregistrate la sfîrşitul anului trecut — economii in valoare de 1 246 350 lei — forta deţine o importantă pondere în activitatea uzinei prin însuşi profilul său de cea mai mare consumatoare de metal. îndeplinirea imperativelor organizării ştiinţifice a producţiei, a folosirii intensive a capacităţilor de producţie şi încărcarea corespunzătoare a maşinilor şi utilajelor, a scurtării termenelor de execuţie a produselor, a îmbunătăţirii neîntrerupte a tehnologiilor de fabricaţie, a valorificării superioare a materiilor prime, a reducerii consumurilor specifice şi a economisirii metalului prin eliminarea pierderilor la prelucrare, sunt hotărîtoare pentru calitatea producţiei şi creşterea productivităţii muncii pe întreaga uzină. Conştienţi de obligaţiile ce le revin, inginerii, maiştrii şi muncitorii secţiei dezbat cu regularitate căile de optimizare a procesului de producţie la forjă. Mesele rotunde, consfătuirile şi dezbaterile organizate periodic la clubul uzinei, reprezintă o formă de activitate curentă in sprijinul producţiei, iniţiată de comitetul sindical de secţie în colaborare cu comitetul sindicatului pe uzină şi conducerea clubului. „Eficienţa lor o cîntărim prin îmbunătăţirile ulterioare a unor procedee tehnologice in secţia noastră şi prin valoarea lor în ridicarea randamentului muncii sau in obţinerea de economii, în urma propunerii făcute de lăcătuşul Ion Sîrbu, la masa rotundă cu tema : „întreţinerea şi exploatarea agregatelor“, propunere de a fi controlate mai atent, înainte de începerea lucrului, manipulatoarele de forjat osia pentru a fi îndepărtate cauzele ce duc la ruperea axelor la roţi, s-a format din rîndul specialiştilor o comisie în secţie şi neajunsul a fost remediat. Tot astfel, ca efect al dezbaterii căilor de economisire a metalului, s-au luat măsuri pentru forjarea a trei repere in matriţe — corp lagăr, capac, arbore“. Aflind aceste citeva date despre rolul şi consecinţele dezbaterilor în munca secţiei, de la maistrul Stan Spiţă, preşedintele comitetului sindical de secţie, urmăresc discuţiile la masa rotundă pe tema : „Procedee moderne de forjare şi matriţare“. 23 de participanţi. Maiştri, şefi de echipă şi de brigadă, forjori şi lăcătuşi, fruntaşi, ingineri. Inginerul Aurel Horneţ, tehnologul secţiei, prezintă un material concis asupra noilor metode în forjare introduse recent in secţie sau care urmează a fi adoptate. Se insistă asupra avantajelor tehnice ale matriţării în comparaţie cu forjarea liberă, sunt lămurite caracteristicile matriţării deschise şi are Alina Popovici (Continuare in pag. a 2-a) Au trecut 23 de ani de cînd Marin Nicolae, lucrează ca strungar in uzina „Progresul“-Brăila. In secţia uzinaj, la un strung modern, prelucrează piese mari pentru rulouri compresoare şi escavatoare. Muncitor cu înaltă califiecare, a iniţiat pină acum peste 40 de tineri în tainele meseriei. Mulţi dintre ei fac parte din familia fruntaşilor in întrecerea socialistă. Foto : ST. ALBESCU Cu toate forţele la însămînţări TIMIŞ Ieri, duminică, cea dintîi zi a lunii aprilie a constituit pentru mii de oameni ai muncii din comunele şi satele judeţului Timiş o zi obişnuită de lucru pe ogoare. Peste 4 000 de tractoare, din staţiunile de mecanizare a agriculturii şi întreprinderile agricole de stat au împînzit dis de dimineaţă tarlalele însorite din cîmpia Timişului. S-a lucrat din plin la semănatul sfeclei de zahăr (lucrare încheiată ieri), florii soarelui, inului, plantelor furajere, precum şi la pregătirea patului germinativ pentru porumb. Numai în cursul acestei zile pe ogoarele judeţului au fost însămînţate peste 3 200 hectare, din care aproape 2 000 hectare cu floarea-soarelui şi 800 hectare cu sfeclă de zahăr şi furajeră. Pe alte 6 400 hectare din suprafeţele destinate porumbului s-au făcut lucrări de pregătire a solului cu grape şi discuri. Până aseară în judeţul Timiş au fost însămânţate în total peste 85 000 hectare şi au fost pregătite alte 50 000 hectare. (ION NIŢU, coresp. „MUNCA“) Mecanizatorii de la S.M.A. Topraisar lucrează cu spot la semănat INTERVIUL ACORDAT DE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, revistei italiene „L’Europeo“ Aşa cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit în ziua de 6 decembrie 1972 pe publicistul italian Valerio Pellizzari. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista „L’Europee". ÎNTREBARE: Realizările României din ultimii 25 de ani au suscitat un larg interes. V-aş fi recunoscător, domnule preşedinte, dacă ne-aţi putea vorbi despre problemele cele mai urgente pe care societatea românească trebuie să le rezolve astăzi. RĂSPUNS : Este adevărat că, în anii construcţiei socialiste, România a obţinut rezultate remarcabile în dezvoltarea sa economică şi socială. Nu aş menţiona decît faptul că în acest an producţia industrială este de peste 20 de ori mai mare decît cea din 1938, anul cu producţia cea mai mare a României din trecut. A crescut simţitor venitul naţional, precum şî nivelul de trai al poporului, care constituie, de altfel, preocuparea centrală a politicii noastre. In domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii s-au obţinut, de asemenea, rezultate de însemnătate deosebită. In trecut, aproape 40 la sută din populaţie era neştiutoare de carte. Am lichidat de mult această stare de lucruri, iar în prezent avem introdus învăţâmîntul obligatoriu de zece ani. Invăţămîntul nostru superior se găseşte, din punct de vedere al numărului studenţilor, la nivelul ţărilor dezvoltate. Practic, în institutele de învăţămînt din România asigurăm întregul necesar de cadre pentru toate sectoarele de activitate. Mai mult chiar, în România învaţă cîteva mii de tineri din ţările în curs de dezvoltare. Nu mă mai refer la dezvoltarea activităţii culturale şi ştiinţifice, care constituie o preocupare permanentă a întregii noastre politici, considerînd că ştiinţa trebuie să stea la baza întregii dezvoltări a societăţii. In ce priveşte problemele cele mai urgente pe care trebuie să le rezolve societatea socialistă românească în viitor, ele constau în primul rînd în a lichida decalajul care ne mai desparte de ţările dezvoltate din punct de vedere industrial şi economic, în general. Pornind de aici, punem pe prim plan dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, modernizarea producţiei agricole şi, totodată, amplasarea raţională pe ter toiul ţării a noilor forţe de producţie, a industriei şi altor instituţii. O altă preocupare este aceea a organizării dezvoltării oraşelor şi satelor prin crearea de noi centre orăşeneşti şi ridicarea nivelului de organizare şi a condiţiilor de viaţă în centrele urbane existente, considerînd că aceasta are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea viitoare a ţării. Desigur, pornind de la aceste preocupări, pe prim plan se pune problema formării cadrelor necesare pentru toate domeniile de activitate, ca o condiţie de bază a progresului general al societăţii. Trebuie să menţionez că în dezvoltarea întregii noastre activităţi pornim de la introducerea în industrie, agricultură şi în alte domenii a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii celei mai avansate, spre a ţine astfel pasul cu transformările mari produse în lume de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. In sfîrşit, ne preocupăm continuu de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale întregului popor. Am în vedere atit preocuparea pentru creşterea veniturilor populaţiei, pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, pentru îmbunătăţirea asistenţei sanitare, cit şi alte preocupări legate de îmbunătăţirea cit mai rapidă a condiţiilor de trai. ÎNTREBARE: Din anul 1965 vă aflaţi în fruntea Partidului Comunist Român. Rezultatele de astăzi — fără îndoială rodul unei activităţi foarte complexe — au presupus şi eliminarea unor obstacole. Ne-aţi putea spune, domnule preşedinte, ce dificultăţi aţi întimpinat in aceşti ani ? RĂSPUNS: Fără îndoială că în toată această perioadă — inclusiv după 1965 — a trebuit să facem faţă unor probleme foarte complexe, să învingem o serie de greutăţi — unele obiective, legate de stadiul de dezvoltare a ţării, altele subiective, legate de activitatea organelor de partid şi de stat. Nu aş vrea să vorbesc acum despre greutăţile obiective, pentru că este de înţeles că nivelul scăzut al industriei şi agriculturii creează multe greutăţi în dezvoltarea unei ţări. Principala dificultate a fost, în primul rînd, aceea că nu am avut asigurate, pentru toate sectoarele, cadrele necesare care să poată face faţă pe deplin cerinţelor impuse de ritmul înalt de dezvoltare a societăţii. In al doilea rînd, s-au manifestat o serie de tendinţe dogmatice — ca să spun aşa — rigide în abordarea unor probleme ale dezvoltării societăţii, generate, în primul rînd, de neînţelegerea unor legităţi obiective, a formelor celor mai potrivite de aplicare a lor la condiţiile reale ale societăţii româneşti. Desigur, aceste fenomene s-au manifestat mai cu seamă într-o anumită perioadă , şi multe din ele au fost în mare parte depăşite. S-au manifestat, şi mai există încă din păcate unele tendinţe birocratice. A existat şi tendinţa unui centralism excesiv. Dar multe din aceste stări de lucruri au fost în cea mai mare parte înlăturate. De altfel, măsurile luate în direcţia perfecţionării conducerii şi planificării economiei au avut tocmai sensul de a lichida aceste stări de lucruri, de a îmbunătăţi situaţia şi crea noi condiţii favorabile pentru dezvoltarea întregii societăţi. După cum ştiţi, printre preocupările noastre este şi aceea de a defini cit mai bine rolul partidului în societate — pornind de la concepţia că el este forţa conducătoare — de a-i găsi locul cel mai potrivit. Totodată, ne preocupăm de a găsi şi perfecţiona continuu formele organizatorice de participare a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor forţelor sociale la conducerea activităţii economice şi sociale şi, în general, la conducerea statului — ceea ce presupune dezvoltarea democraţiei socialiste, creşterea rolului maselor populare în conducerea întregii societăţi. Iată cîteva aspecte ale problemelor complexe cărora a trebuit să le facem faţă, precum şi direcţiile în care am acţionat şi acţionăm pentru soluţionarea lor. ÎNTREBARE : România se află pe calea înfăptuirii unui intens program de industria (Continuare in pag. a 3-a) Bun venit preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed EI Nimeiry Astăzi, soseşte la Bucureşti preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, Ruseina Nimeiry, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială în ţara noastră. Inscriindu-se în cursul ascendent al relaţiilor dintre ţările noastre, vizita preşedintelui Nimeiry marchează un moment important în dezvoltarea colaborării prieteneşti, reciproc avantajoase, contribuind la afirmarea năzuinţelor de pace şi înţelegere care animă cele două popoare. Gaafar Mohammed El Nimeiry s-a născut la 1 ianuarie 1930, în localitatea Omdurman, de lingă capitala ţării, Khartum, într-o familie de intelectuali. După absolvirea în anul 1952 a Academiei Militare din Khartum, se consacră carierei militare. Pentru ideile sale novatoare și spiritul său critic a fost transferat în diverse garnizoane, iar în anul 1957, exclus provizoriu din armidă. După aditura de stat militară a mareşalului Abbad, a fost reintegrat în armată, sub presiunea corpului ofiţerilor, şi transferat la Juba, în sudul ţării, iar după aproape trei ani este rechemat la Khartum. La 21 octombrie 1964, participă împreună cu batalionul garnizoanei din Khartum, al cărui comandant era, la revolta populară care a răsturnat regimul mareşalului Abbad. In mai 1969, Gaafar Mohammed El Nimeiry devine general-maior şi ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Revoluţiei, comandant-şef al forţelor armate sudaneze, deţinînd, totodată, şi portofoliul apărării, iar de la 28 octombrie 1963 a devenit şi prim-ministru, în urma unei hotărîri a Consiliului Revoluţiei. Consiliul Revoluţiei îl numeşte, în 1971, pe Gaafar Mohammed El Nimeiry şef al statului. La 12 octombrie 1971, este instalat oficial în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Democratice Sudan, în urma unui referendum naţional. De asemenea, în calitatea sa de şef al statului, Gaafar Mohammed El Nimeiry este şi preşedinte al Comitetului Central al Uniunii Socialiste Sudaneze. Preşedintele Nimeiry a făcut cunoscută hotărîrea guvernului său de a depune eforturi susţinute pentru dezvoltarea economică a ţării, de a înfăptui un vast program de transformări economice şi sociale progresiste. După cum sublinia preşedintele Nimeiry, poporul sudanez,a hotărît să lupte împotriva imperialismului, să înfăptuiască progresul social, să lupte pentru întărirea păcii, ca obiectiv al năzuinţelor sale, nu precupeţeşte nici un efort în vederea atingerii înaltelor sale ţeluri. Animat de sentimente de prietenie şi solidaritate faţă de tinerele state independente, faţă de mişcările de eliberare naţională, poporul român a urmărit cu caldă simpatie lupta poporului sudanez pentru cucerirea şi consolidarea independenţei patriei sale. Între Republica Socialistă România şi Republica Democratică Sudan s-au stabilit şi se dezvoltă relaţii de colaborare pe multiple planuri, concretizate printr-o serie de acorduri şi înţelegeri. Un moment de o deosebită însemnătate în evoluţia ascendentă a relaţilor româno - sudaneze l-au constituit vizita în Sudan, in primăvara anului 1972, a preşedintelui Consiliului de Stat al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, convorbirile avute cu preşedintele Gaafar Mohammed El Nimeiry. Declaraţia comună românosudaneză subliniază că vizita oficială a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So ... , „cialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Republica Democratică Sudan şi convorbirile purtate cu acest prilej reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea relaţiilor de prietenie românosudaneze, la înfăptuirea unei atmosfere de pace şi cooperare internaţională-cele două părţi au convenit sa diversifice pe mai departe formele de cooperare dintre ele, pe baze reciproc avantajoase. Dialogul româro-sudanez a continuat printr-o multiplicare a contactelor , între care se înscriu reczita unei delegaţii a Marii Adunări Naţionale la Khartum, a unei delegaţii economice sudaneze la Bucureşti, precum şi recenta vizită în ţara noastră a unei delegaţii a Uniunii Socialiste Sudaneze. Vizita preşedintelui Gaafar Mohammed El Nimeiry în România va oferi înalţilor oaspeţi posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a eforturilor şi rezultatelor poporului român în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, va deschide noi perspective colaborării reciproce, în interesul ambelor ţări şi al cauzei cooperării internaţionale. Intîmpinîndu-1 cu cordialitate pe Înaltul oaspete, opinia publică dir. ţara noastră li adresează tradiţionala urare „Bun venit pe pământul Republicii Socialiste România !“ M Ieri, pe ogoare s-a lucrat cu mult spor In toate judeţele ţării ziua de ieri a fost pentru lucrătorii din agricultură o zi plină de lucru, o zi bogată în realizări. S-au însăminţat în această duminică mari suprafeţe de teren, s-au fertilizat ogoarele cu îngrăşăminte, s-au pregătit terenurile pentru următoarele lucrări de sezon. Peste tot, cu sprijinul larg al cetăţenilor, s-au plantat pomi fructiferi. De asemenea, în zonele afectate de căderile masive de zăpadă şi de viscol s-a acţionat intens pentru eliminarea excesului de umiditate. Iată în acest sens relatările transmise de corespondenţii noştri judeţeni. Entuziastă participare la plantarea pomilor PRAHOVA Bazinele pomicole Văleni de Munte, alănic, Cîmpina au devenit duminică adevărate şantiere de lucru. Mii de vîrstnici şi tineri au pornit din zori cu cazmale şi sape spre locurile viitoarelor plantaţii de pomi. Prima zi din „Săptămîna sădirii şi îngrijirii pomilor“, acţiune de masă declanşată ieri în judeţul Prahova, a fost bogată in rezultate. S-au sădit peste 10 000 meri, peri, caişi, nuci, etc In această primăvară pe ogoarele prahovene vor fi plantate cu pomi fructiferi de către lucrătorii din I.A.S. şi cooperatori peste 125 hectare teren, iar în gospodăriile populaţiei vor fi sădiţi cel puţin 50 000 000 puieţi. Paralel cu sădirea pomilor, s-au efectuat duminică la I.A.S. Băicoi şi Măgurele, la cooperativele agricole de producţie Bălteşti, Păcureţi, Feteşti, Gura Vitioarei etc, lucrări de întreţinere şi consolidare a plantaţiilor de pomi, tăiatul ramurilor etc. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. ziarului „MUNCA“) BACAl) Începută mai întîi în zonele de coline, acţiunea de împădurire s-a extins în aceste zile, pe raza tuturor celor 14 ocoale silvice din judeţul Bacău. La această importantă acţiune îşi aduc contribuţia, printre alţii, prin muncă voluntară, numeroşi elevi şi pionieri. Astfel, pe raza ocolului silvic Zeietin, sîmbătă şi duminică circa 600 de elevi ai Liceului din Podul Turcului şi ai şcolilor generale din Răchiteasa, Muncelu şi din alte comune au participat la împădurirea terenurilor degradate de la Muncelu, plantând aici un număr de 50 000 de puieţi de arbori În întregul judeţ sunt antrenaţi în acţiunea de împădurire şi plantare de pomi peste 50 000 de elevi şi pionieri. (IACOB LUPU, coresp. „MUNCA“) In pagina a 2-a alte relatări Luni, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la aeroportul Otopeni sosirea preşedintelui Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Nimeiry, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, va face o vizită oficială in ţara noastră. Transmisia va începe in jurul orei 15:00.