Munca, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7942-7967)

1973-06-01 / nr. 7942

ntr Un amplu şi rodnic dialog de lucru, emoţionante manifestări de dragoste şi stimă a bucureştenilor faţă de secretarul general al partidului, a prilejuit ieri V­izita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU , în pieţe şi întreprinderi din Capitală O zi obişnuită din activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. O zi ca oricare alta, în care biroul de lucru al conducătorului partidului şi statului nostru a fost însăşi via­ţa, cu clocotul ei, cu marile împli­niri în drumul nostru spre mai bine, dar şi cu neajunsurile pe care pu­tem şi trebuie să le înlăturăm pen­tru a atinge ţelurile spre care tin­dem. A intrat în conştiinţa ţării, a * 9­9 fiecăruia dintre noi, necesitatea de a-l vedea pe tovarăşul Ceauşescu prezent în mijlocul oamenilor, la locurile de muncă sau acolo unde se asigură aprovizionarea cetăţeni­lor, întîln!ndu se cu muncitori din uzine şi de pe şantiere, cu specia­liştii, cu lucrătorii din comerţ, gos­podine, discutînd probleme concre­te, a căror rezolvare deschide apoi largi perspective nu numai pentru colectivele vizitate, dar pentru sec­toare întregi ale economiei, pentru îmbunătăţirea continuă a condiţii­lor de viaţă ale populaţiei. Acest mod dinamic de a conduce şi în­druma, de a se consfătui perma­nent cu poporul, îl definim sintetic prin stilul de lucru propriu secreta­rului general. Vizita din dimineaţa de joi, 31 mai, prin pieţe ale Capitalei, la importante obiective industriale, s-a soldat, ca de fiecare dată, cu con­cluzii şi indicaţii menite să con­ducă la perfecţionarea activităţii gospodarilor Bucureştiului, a condu­cerilor de întreprinderi şi ministere economice. In ajunul vizitei, în cuvîntarea rostită la întîlnirea cu activul de partid al armatei, secretarul gene­ral spunea: „Cunoaşteţi preocupările actuale ale întregului popor, care acţionează cu toată fermitatea în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului, ale Conferin­ţei Naţionale. Vă sînt cunoscute re­zultatele pe primii doi ani şi patru luni­­ale acestui cincinal. In toate domeniile, atît în industrie cît şi în agricultură, planul a fost nu nu­mai realizat, dar şi depăşit“. Mai departe, tovarăşul Ceauşescu re­leva : „Acordăm o mare atenţie înfăptuirii politicii partidului de ri­dicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Şi în acest domeniu hotărîrile Congre­sului al X-lea şi ale Conferinţei Naţionale se înfăptuiesc cu succes. Desigur că şi în activitatea noastră economică şi socială mai sînt încă neajunsuri, lipsuri“. Tocmai pornind de la succesele de pînă acum, de la neîmplinirile care mai există, conducătorul partidului şi statului a continuat dialogul cu făuritorii de bunuri materiale, vizi­ta de ieri stînd sub semnul preocu­pării statornice de a da noi valen­ţe muncii şi vieţii cotidiene ale cetăţenilor Capitalei, ca şi ale tutu­ror oamenilor muncii din întreaga ţară. In timpul vizitei, secretarul gene­ral a fost însoţit de Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară. Ca o nesfîrşită coloană sonoră, ovaţii, aplauze, urări de sănătate şi de viaţă lungă, au ilustrat senti­mentele faţă de tovarăşul Ceauşescu, exprimate emoţionant de cele mai largi categorii de cetăţeni ai Ca­pitalei. (Continuare in pag. a 3-a) Muncitorii, întregul colectiv al întreprinderii de prefabricate „Progresul" fac o călduroasă primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Şi în piaţa Pantelimon se vădeşte o preocupare atentă in expunerea şi desfacerea civilizată a mărfurilor. V retet­ari din toate tarile, untibru­t ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7942 ♦♦♦ Vineri 1 iunie 1973 +++ 6 pagini 30 bani ÎN PAGINA A 5-A : Pe ogoare, urgenţe de mare actualitate : • Fiecare palmă de pămînt — cu grijă gospodărită • încheierea însămîn­­ţărilor şi plantări­lor • Eliberarea tuturor culturilor de buru­ieni • Recoltarea şi depo­zitarea cu grijă a furajelor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe Pieter Lieftinck, director executiv la Fondul Monetar Internaţional Joi după-amiază, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Pieter Lief­tinck, director executiv la Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.), care, la Invitaţia Ministrului Finanţelor, face o vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor. In cursul convorbirii, care s-a des­făşurat într-o ambianţă cordială, au fost abordate probleme referitoare la colaborarea dintre România şi F.M.I. — instituţie specializată a O.N.U. R, precum şi în legătură cu stadiul ac­tual al lucrărilor privind reforma sistemului monetar internaţional. Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Regatului Maroc în ziua de 31 mai, a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, a primit pe Maati Jorio care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de amba­sador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Maroc în ţara noastră. Cu acest prilej, preşedintele Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi ambasadorul Maati Jorio au rostit cuvîntări. După solemnitatea prezentării scri­sorilor de acreditare, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire­­ caldă, prietenească, cu ambasadorul marocan, Maati Jorio. La ceremonia prezentării scrisori­lor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, și George Macovescu, ministrul afacerilor externe. îl iunie ii iunie 1948 1973 ACTUL REVOLUȚIONAR CARE SE AFLĂ LA BAZA DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI NOASTRE SOCIALISTE Uzina de pompe Bucureşti Ua drum plin de succese şi satisfacţii Colectivul UZINEI DE POMPE din Bucureşti a sărbătorit recent un e­­venimen­t de seamă — împlinirea a 90 de ani de existenţă a întreprin­derii — jubileu marcat de aprecie­rile deosebite făcute de conducerea de partid şi de stat, prin decorarea unităţii şi a numeroşi muncitori, in­gineri, tehnicieni şi economişti cu ordine şi medalii ale Republicii So­cialiste România, pentru activitate neîntreruptă şi merite în dezvolta-, rea uzinei. Dar din cei 90 de ani, de cînd fiinţează uzina de la „Obor“, doar­­ultimii 25 sînt consideraţi aici ani adevăraţi, pentru că doar ei au con­ferit oamenilor uzinei, ca şi întregii noastre clase muncitoare, înalta sa­tisfacţie de a fi devenit stăpîni pe munca şi pe roadele muncii lor. Drumul parcurs de uzina de pompe — caracteristic industrializării soci­aliste a ţării , în sfertul de veac ce s-a scurs de la înfăptuirea sub conducerea partidului, a actului re­voluţionar al naţionalizării, este drumul unor succese continue, al u­­nor ritmuri deosebit de accelerate în creşterea producţiei şi productivită­ţii muncii, al promovării cu consec­venţă a progresului tehnic, în inte­resul sporirii an de an a tehnicită­ţii şi competitivităţii produselor, a creşterii prestigiului firmei pe piaţa mondială, a îmbunătăţirii susţinute a condiţiilor de munca şi de trai. Acum, cînd ne mai despart cîteva zile pînă la data de 11 iunie, cînd se vor împlini 25 de ani de la naţiona­lizare, o paralelă din care să rezulte cum arăta uzina acum un sfert de veac şi cum arată în prezent, ce şi cît producea şi ce şi cît produce a­­cum, cum şi în ce condiţii se lucra la fabrica „D. Voina“, şi care este situaţia în uzina de astăzi, înnoită aproape complet, ni se pare nu nu­mai necesară, ci şi semnificativă şi edificatoare pentru a ilustra schim­bările structurale ce au intervenit în anii de cînd uzina este stăpînită, organizată şi condusă de oamenii muncii, în dubla lor calitate de pro­prietari şi producători ai mijloace­lor de producţie. Mai întîi cîteva date comparative. Faţă de anul 1948, considerat ca bază, producţia globală creşte de 10 ori în 1965, de 24 de ori în 1970, de 36 de ori în 1973 iar pentru 1975 se prevede o creştere de 64 de ori ; în aceleaşi perioade, numărul sala­riaţilor a crescut de 4 ori, de 5 ori şi de 6 ori, preconizîndu-se ca în 1975 creşterea să fie de 7 ori mai mare comparativ cu 1948. De altfel, din grafic rezultă ritmurile deosebit de ridicate în ce priveşte creşterea productivităţii muncii. Despre ritmul de-a dreptul spectaculos înregistrat, în ultima perioadă vorbeşte şi faptul că în timp ce în 20 de ani au fost realizate 250 000 de pompe diferite, pentru cincinalul actual s-a preconi­zat realizarea a 350 000 de pompe. Deci, în 5 ani, aproape o dată şi ju­mătate mai mult decît în două de­cenii ! Deşi imaginile din fotografiile ală­turate vorbesc de la sine, cîteva precizări sunt totuşi necesare. Faţă de un total de 12 hale — construc­ţii joase, fără lumină şi aerisire co­respunzătoare şi, în general, cu plan­­şeele din lemn — existente în anul 1948," în prezent uzina are 16 hale — construcţii noi, moderne, sau reno­vate, şi un pavilion tehnic de 10 e­­taje. Suprafaţa construită a crescut de 18 ori faţă de 1948, cea mai mare parte fiind afectată sectoarelor di­rect productive. Ce şi cît producea „Fabrica de maşini şi turnătorie D. Voina SAR“, acum 25 de ani, şi ce şi cît produce actuala Uzină de pompe ? In perioada de după cel de al doi­lea război mondial şi pînă la naţio­nalizare se produceau vînturători, zdrobitori, teascuri, terezii, decima­le, bascule, poduri basculă, radiatoa­re, reducţii, distribuitoare de gaze, console, transmisii, prese de ulei, diverse piese forjate şi turnate şi se făceau unele reparaţii de locomotive şi vagoane. In prezent, uzina — specializată în anii construcţiei socialiste — produce peste 10 500 tipodimensiuni electro, moto şi turbopompe pentru cele mai diferite domenii de utilizare ; printre acestea, o pondere însemna­tă dețin agregatele de pompare pen- Dr. Ioan Bunea (Continuare în pag. a 4-a) PLAJELE LITORALULUI VA AŞTEAPTA! Zeci de mii de oameni ai muncii işi petrec concediul de odihnă la mare, cu bilete procurate prin sindicate De data aceasta uitasem de blocuri, hoteluri, baruri, adică de toate acele cuiburi pentru odihnă şi distracţie de pe litoral, vizate de către reporteri, şi m-am apropiat de mare. Putea să fie noapte pu­tea să fie zi. Noaptea ar fi tulburat mai mult poate unele nostalgii sen­sibile numai la vagul realităţii as­cunse în întuneric, ziua ar fi făcut să descopăr a doua minune, lumina fierbinte, ori eu, căutam, departe de zgomot şi de evidenţă, căutam răspuns la întrebarea : ce înseamnă vacanţa la mare ? Şi am găsit că venim la mare să evadăm intr-o dimensiune fascinantă a imaginaţiei noastre, avind simbolul infinitului la un pas. Şi cine ştie dacă in faţa elementelor primordiale, statornicia faţă de pămint nu ne face să iubim atunci mai mult pămîntul, să ne apropiem trupurile de nisip din­­tr-un instinct de contopire, pentru siguranţă... La asta mă gindeam în timp ce aveam in spate litoralul, iar in faţă marea. Şi ar fi fost ceva mai simplu să găsesc încă un pretext, să mai fac o analogie ; in fond marea este şi a fost darnică de cînd lumea, cu toată lumea. Aveam in spate litoralul. Şi am lăsat deodată infinitul acela albas­tru, ca să mă apropii de finit şi de nedefinit chiar, sub aspectul salu­tar sau reprobabil al atitudinii. în­trebarea : cum este vacanţa la mare ? — persista, fără îndoială. M-am gindit că e mai simplu să socotesc decît să contemplu. Nu mai simplu, ci gazetăreşte, mai in­dicat. De unde lăsasem hotelurile la o parte, am intrat in ele pe lină — se înserase — şi am căutat oamenii veniţi la odihnă şi tratament. Am avut şi surprize de felul : „De unde veniţi ?“ şi să mi se răspundă aproximativ: „Suceava", „Norve­gia", „Bucureşti", „Italia", „Sighet". De unde să ştiu că blonda sau brunetul acela nu vin din Bucovi-Silvia Zabarcencu (Continuare in pag. a 5-a)

Next