Munca, iulie 1973 (Anul 29, nr. 7968-7993)

1973-07-02 / nr. 7968

Pagunaa 2-a ZIARUL ,JCLOPOUL2 A SĂRBĂTORIT 40 DE ANI DE LA APARIŢIE MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Dragi tovarăşi, Doresc, înainte de toate, să vă mulţumesc în mod călduros pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o, de a lua parte la sărbătorirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Clopotul“ — Botoşani. Regretind sincer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare, doresc să adresez pe această cale călduroase felicitări colectivului redacţional, colaboratorilor, precum şi corespondenţilor voluntari — muncitori, ţărani, intelectualii tipografilor care, atit în anii ilegalităţii, cit şi în perioada de după eliberarea ţării, şi-au adus contribuţia la editarea şi tipărirea ziarului. Intre cele peste 300 de ziare şi reviste apărute in trecut sub îndrumarea Partidului Comunist Român şi care au avut un rol important în mobilizarea maselor largi la lupta revoluţionară pentru apărarea drepturilor şi ibertăţilor democratice, împotriva fascismului, ziarul „Clopotul", apărut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important, împreună cu celelalte publicaţii comuniste, „Clopotul“ a militat activ pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru răspîndirea ideilor marxist-leniniste în rîndul maselor, demascînd cu fermitate concepţiile politice retrograde, acţiunile teroriste ale elementelor fasciste. Deşi suprimat în mai multe rînduri de către organele represive burghezo-moşiereşti, ziarul a continuat să apară, sub alte denumiri, manifestindu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clopotul“ şi-a adus contribuţia la întreaga luptă pentru transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, la construcţia social-economică a ţării, la succesul marii opere de edificare a orînduirii socialiste pe pămintul României. Am convingerea, dragi tovarăşi, că bilanţul pe care-l faceţi cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toţi — redactori şi colaboratori — un puternic imbold de a acţiona şi mai hotărit pentru îmbunătăţirea continuă a muncii, astfel ca ziarul să răspundă cit mai bine înaltelor cerinţe pe care partidul le pune în faţa presei noastre comuniste. Sunt încredinţat că, acţionînd pe linia bogatelor sale tradiţii din trecut, ziarul „Clopotul“ îşi va spori şi mai mult în viitor contribuţia la lupta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes în viaţă a politicii interne şi externe a partidului, pentru îndeplinirea inainte de termen a planului cincinal şi dezvoltarea in ritm accelerat a economiei, ştiinţei şi culturii în patria noastră, pentru educarea socialistă a oamenilor muncii şi aplicarea neabătută a normelor eticii şi echităţii socialiste în întreaga viaţă socială, pentru bunăstarea şi civilizaţia întregii noastre naţiuni. Vă urez, dragi tovarăşi, succese tot mai mari în indeplinirea sarcinilor de răspundere ce vă revin, satisfacţii depline în muncă, multă sănătate şi fericire. Festivităţile de la Botoşani Simbătă au avut loc la Botoşani manifestările prilejuite de împlinirea a 40 de ani de la apariţia primului număr al ziarului ,,Clonetul“. La adunarea festivă care a avut loc in sala „Mihai Eminescu“ au luat parte conducători ai organelor locale de partid si de stat, reprezentanţi ai presei centrale, redactori şi colaboratori ai cotidianului sărbătorit, tipografi, un mare număr de cetăţeni. Cu multă Însufleţire, cu vii şi Îndelungate aplauze asistenta a primit mesajul adresat de tovarăşul Nicole Ceauşescu colectivului ziarului „Clopotul“, cu ocazia acestui jubileu. Mesajul a fost transmis de tovarășul Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat. S-a dat apoi citire Decretului Consiliului de Stat privind conferirea Ordinului Muncii clasa I ziarului ,,Clopotul" pentru contribuţia adusă la Înfăptuirea politicii partidului si statului de construire a socialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educare socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 40 de ani de la apariţia primului număr. In cadrul solemnităţii au fost decoraţi tovarăşii Scarlat Callimachi, membru fondator al ziarului, cu ordinul „23 August“ data I. Si David Salzberg, fost redactor-şef în primii ani de apariţie a ziarului, cu Ordinul Muncii clasa I, prezenţi la manifestare. De asemenea au fost conferite ordine si medalii ale Republicii Socialiste România unor redactori, tipografi, colaboratori si corespondenţi voluntari ai ziarului „Clopotul“. Inminînd Înaltele distincţii, tovarăşul Gheorghe Stoica, in numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Stat, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, a adresat celor decoraţi Întregului colectiv al ziarului calde, felicitări si urări de noi realizări in activitatea viitoare. Tovarăşul Petre Duminică, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim,secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., a urat, la rindul său, ziarului sărbătorit noi succese. In numele colegiului de redacţie al ziarului „Clopotul“, al redactorilor, corespondenţilor si cititorilor, redactorul-şef, Gheorghe Janca, a exprimat profunda lor mulţumire şi recunoştinţă secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înalta distincţie conferită ziarului, pentru cuvintele calde şi indicaţiile preţioase cuprinse in mesaj. Totodată, vorbitorul a dat glas hotăririi colectivului redacţional de a munci cu pasiune si dăruire pentru a fi demni de înalta cinstire, de bogatele tradiţii ale presei comuniste româneşti. In continuare au rostit saluturi reprezentanţi ai ziarelor „Scinteia“ si „România liberă“, ai Uniunii ziariştilor, ai unor întreprinderi botosenene, precum si colaboratori si corespondenţi voluntari, tipografi. In încheiere, intr-o atmosferă de puternic entuziasm, a fost adresată o telegramă COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU. Tot cu prilejul aniversării ziarului, la teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani s-a deschis expoziţia documentară „«Clopotul» la 40 de ani“ şi a fost organizat simpozionul intitulat „Activitatea ziarului judeţean — tradiţie şi actualitate“. Prestigiul faţă de beneficiarii externi (Urmare din pag. I) la nivelul tehnicii avansate, astfel Incit pînă la sfîrşitul actualului cincinal 90—95 la sută din întreaga gamă de produse fabricate de uzină să fie produse noi şi modernizate. — Sînt cazuri cînd partenerii externi intervin cu noi solicitări atit cantitative, cit şi constructive. In ce măsură este pregătită uzina să manifeste prompt receptivitate . . In prezent, la uzina „Electroprecizia“ se produc 24 de tipuri de motoare electrice, realizabile la 18 tensiuni şi frecvenţe diferite, ceea ce înseamnă peste 850 de variante constructive. Simen, de asemenea, în măsură să satisfacem cereri pentru alte 20 de variante de construcţie specială ca notoare electrice cu două viteze la diferite tensiuni, cu două capete de ax, cu diverse alte forme şi dimensiuni ale sistemelor de prindere. Aşadar, uzina este pregătită să onoreze prompt orice cerere pentru export cu referiri la tipurile constructive amintite — Care este stadiul onorării comenzilor şi contractelor pe anul în curs ? — Dat fiind că noi raportăm trimestrial situaţia la export, consemnez că In primul trimestru al anului contractele au fost onorate integral, livrindu-se chiar în avans peste 4 100 îtW, motoare electrice. — Ce perspective stau în fata exportului de motoare electrice asincrone ? — Pot să afirm că motoarele asincrone fabricate de uzina noastră sint exportate in ţări de pe toate continentele lumii. Remarc şi faptul că in prezent şi pentru viitor avem cereri foarte mari de la parteneri din ţări dezvoltate din punct de vedere industrial, cu tradiţie în construcţia de maşini electrice ca R. F. Germania, Franţa, Elveţia, Italia, Suedia... Pentru a face cunoscute produsele actuale şi celelalte noi, ce vor fi fabricate, ne-am propus un program concret de prezentare a lor la diferite tîrguri şi expoziţii internaţionale. Numai în semestrul următor al anului vom fi prezenţi la 14 tîrguri şi expoziţii, de la Bilbao, Izmir, Alger, Helsinki, Teheran, Bagdad etc. La toate acestea trebuie adăugat că în actualul cincinal vom continua fabricaţia într-o nouă hală, utilată la nivelul tehnicii mondiale în construcţia de motoare electrice. MUNKA FORMAŢIILE TEATRALE DE AMATORI Un imens potenţial politico-educativ păstrat... în rezervă Se ştie că, dintre toate artele, teatrul beneficiază în cea mai mare măsură de posibilitatea şi capacitatea de a se adresa direct, nemijlocit, oamenilor, fiindcă principalul său mijloc de exprimare şi comunicare este cuvîntul. „Teatrul — spunea un clasic al dramaturgiei universale — este o catedră de la a cărei înălţime se poate ţine o lecţie vie unei mari mulţimi de oameni". Din această capacitate a teatrului de a oferi oamenilor „o lecţie vie“ decurge şi puternica influenţă pe care o poate exercita asupra conştiinţei acestora. Este, aşadar, lesne de înţeles pentru ce, în ansamblul mişcării artistice de amatori, formaţiile teatrale sunt cele care pot contribui în mare măsură la cultivarea unei concepţii noi despre muncă şi viaţă, la educarea revoluţionară şi estetică a maselor, într-un cuvînt, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Cu toate acestea formaţiile teatrale ale sindicatelor, se află, de prea multă vreme, într-o stare de inactivitate. Pentru a identifica, cit mai precis cu putinţă cauzele care au generat această situaţie, este necesar să recapitulăm cîteva din etapele care au precedat-o. Cele şase ediţii ale Festivalului bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale“ — manifestare devenită tradiţională in peisajul mereu mai divers şi mai complex al vieţii politice şi culturale din ţara noastră — au însemnat un puternic stimulent pentru dezvoltarea activităţii formaţiilor teatrale de amatori de la oraşe şi sate. S-au format în Întreprinderi şi instituţii sute şi chiarmii de formaţii de teatru de amatori, ca o expresie a dragostei pentru frumos a maselor de oameni ai muncii şi a dorinţei lor de a se afirma şi pe tărîmul uneia din cele mai accesibile şi mai atrăgătoare arte. Ele prezentau în faţa unui numeros public zeci de mii de spectacole cu piese într-unul sau mai multe acte, din dramaturgia naţională şi universală, clasică şi contemporană. Finalele acestor competiţii prilejuiau vizionarea unor spectacole de un înalt nivel artistic, cu un profund caracter educativ-revoluţionar, care îmbogăţeau viaţa spirituală a locuitorilor din oraşele şi satele ţării, impunînd totodată, din rîndul oamenilor muncii, autentice talente. Este insă adevărat, bienalele „I. L. Caragiale“ — ca, de altfel, majoritatea competiţiilor republicane de acest fel — au generat şi unele fenomene reprobabile şi unele concepţii dăunătoare privind rostul primordial al activităţii formaţiilor teatrale de amatori. Dorinţa de a obţine cu orice preţ cele mai importante distincţii şi titluri ale competiţiei, s-a concretizat uneori într-un festivism exagerat, in pregătirea unor spectacole grele şi costisitoare, cu o montare pretenţioasă, menite să „epateze“ furiile. Mai mult, formula organizatorică prea centralizată a primelor ediţii ale bienalei concentra în finală un număr exagerat de spectacole în Capitală, ceea ce însemna, in ultimă instanţă, mulţi oameni scoşi din producţie şi imense cheltuieli de transport, cazare şi întreţinere. Dar cea mai dăunătoare consecinţă a întrecerilor republicane s-a dovedit a fi aceea aşa numită „maladie post-competiţională“, care cuprindea, subit, majoritatea formaţiilor, după ce juriile de selecţionare desemnau cîştigătoarele. Este concludentă „evoluţia“ formaţiilor de teatru după etapa finală din aprilie 1971. Formaţia de teatru a Casei de cultură a sindicatelor din Piteşti (premiul II) a mai dat cîteva spectacole cu piesa premiată, apoi după un an şi ceva s-a hotărit să mai pregătească alta. De aceea, acum pregăteşte un... montaj literar. Echipa sindicatului de la Combinatul chimic din Făgăraş (premiul II) s-a „dizolvat“ după concurs. La fel s-au petrecut lucrurile şi cu formaţia Sindicatului Invăţămînt — Braşov (tot premiul II). Ce-i drept, în multe judeţe, organele locale, de stat şi sindicale, au sesizat stagnarea din ce in ce mai evidentă a activităţii formaţiilor teatrale de amatori şi au iniţiat, pe plan judeţean sau orăşenesc, diferite... concursuri şi treceri în revistă menite să redeştepte cit de cit ambiţia slujitorilor amatori ai Thaliei, în judeţul Braşov, de pildă, s-a organizat anul trecut „Saptămîna teatrului de amatori" şi se preconizează pentru toamna acestui an „Trecerea in revistă a teatrului scurt muncitoresc". In judeţul Constanţa a avut loc, anul trecut, un concurs de teatru în două etape. La Bucureşti, de curînd, s-a încheiat cea de a doua ediţie a acţiunii „Dialog cu teatrul scurt“. Şi asemenea manifestări au avut loc într-o formă sau alta în aproape toate judeţele. Bun. Dar o analiză mai atentă demonstrează că, fie şi numai parţial, vechile carenţe se menţin : formaţiile de teatru „apar din preajma concursurilor, susţin un număr restrîns de spectacole în întreprinderi, cluburi, case de cultură pentru ca după concurs să se constate o subită diminuare a activităţii. Departe de noi gîndul de a nega eficienţa unor asemenea acţiuni, mai ales dacă ele pot oferi posibilitatea unui numeros public de a viziona spectacole cu piese actuale, realizate la un nivel artistic corespunzător. Dimpotrivă, credem că ele, serios, organizate, ar trebui să dobîndească o periodicitate fixă (să nu fie iniţiate doar cînd şi cînd, printre alte manifestări) şi eventual să fie profilate pe anumite teme, sau genuri, capabile să stirnească interesul artiştilor amatori şi să le direcţioneze activitatea spre forme mai originale şi eficiente. Ne gindim, de pildă, la promovarea teatrului politic, a teatrului scurt cu tematică contemporană sau la abordarea unor lucrări dramatice cu caracter revoluţionar, a piesei istorice şi mai ales a dramaturgiei inspirate din viaţa clasei muncitoare. Un sondaj larg făcut de noi în rîndul artiştilor amatori arată că renunţarea la Festivalul bienal „I.L. Caragiale“ şi nu la erorile şi practicile generate de acesta nu a fost de natură să stimuleze activitatea formaţiilor teatrale de amatori, ci dimpotrivă. Noi nu pledăm pentru o formă anume de întrecere. Cert este însă că această activitate, ca oricare alta are nevoie de la o perioadă la alta de fixarea unor obiective stimulative spre îndeplinirea cărora să aspire. Asemenea obiective lipsesc în momentul de faţă. Totul se desfăşoară la întimplare şi înviorările de scurtă durată apar doar in preajma unor evenimente care solicită şi prezenţa formaţiilor teatrale. Ţinînd însă seama de rolul deosebit pe care îl au aceste formaţii în ansamblul formelor şi mijloacelor politice şi cultural-educative urmărind formarea conştiinţei socialiste, lărgirea orizontului cunoaşterii, educarea patriotică şi revoluţionară a oamenilor, credem că este necesară organizarea unei largi consultări a tuturor celor antrenaţi, intr-un fel sau altul, in activitatea teatrală de amatori, care să faciliteze desprinderea unor concluzii elocvente şi să determine adoptarea celei mai potrivite formule organizatorice pentru revitalizarea rapidă a formaţiilor teatrale de amatori. Numai măsuri bazate pe o profundă consultare a celor interesaţi vor putea să stăvilească orice tendinţă spre festivism, goana după performanţe cu orice preţ, în favoarea desfăşurării unei activităţi permanente, materializate în prezentarea unui cit mai mare număr de spectacole. Aceasta ar spori considerabil eficienţa educativă a teatrului şi, neîndoios, ar stimula pe artiştii amatori în promovarea unui repertoriu bogat, inspirat din realităţile noastre contemporane. Este necesar însă să discutăm problema teatrului de amatori şi din alt unghi de vedere, şi anume al rolului de... Canuşăreasă pe care îl au aceste formaţii în ansamblul mişcării artistice de amatori. Urmărinduse cu precădere asigurarea rolului distractiv şi mai puţin a celui educativ-formativ, al activităţii artistice de amatori, unele comitete ale sindicatelor neglijează formaţiile de teatru în favoarea încurajării, de pildă, a orchestrelor de muzică uşoară, sau a ansamblurilor de estradă. Acesta nu este decit reflexul tentaţiei de a alege soluţia minimei rezistenţe. Sigur, nimeni nu este împotriva promovării unor asemenea formaţii de către sindicate. Ele sunt necesare, şi sindicatele dispun în acest sens de o puternică bază materială. Cu ceea ce nu suntem însă de acord, este faptul că încurajarea unor formaţii consacrate exclusiv distracţiei sau obţinerii unor performanţe ocazionale depărtează pe nesimţite activitatea artistică de amatori de la îndeplinirea scopurilor ei primordiale, in speţă de la menirea ei de a contribui la educaţia politică, revoluţionară şi estetică a oamenilor muncii. Există în ţara noastră sute şi mii de slujitori pasionaţi şi devotaţi ai Thaliei, gata să-şi consacre timpul liber, din dragoste pentru teatru, realizării unor spectacole valoroase pe care să le prezinte cu regularitate în faţa tovarăşilor lor de muncă, contribuind, prin promovarea unui repertoriu actual, cu un bogat conţinut de idei, la îmbogăţirea vieţii spirituale a acestora. Dovadă sunt acele formaţii teatrale, de la casele de cultură ale sindicatelor din Tg. Mureş şi Petroşani, de la clubul sindicatului întreprinderii de construcţii agrozootehnice din Galaţi, a sindicatului de la Trustul industrial de construcţii Ploieşti, de la cluburile sindicatelor sanitare şi sindicatelor din comerţ din Bucureşti şi altele, care desfăşoară o activitate susţinută şi continuă, de ani de zile, pregătind un repertoriu variat şi interesant, prezentând cu regularitate spectacole în faţa unui numeros public. In faţa unor asemenea exemple, apare cu atit mai curioasă atitudinea acelora care ţin un asemenea potenţial educativ luni de-a rindul... în rezervă, în aşteptarea unor manifestări de amploare in stare să le prilejuiască cine ştie ce performanţe spectaculoasa. Pentru ca teatrul de amatori să iasă din postura de Cenuşăreasă care... aşteaptă festivaluri, dobîndindu-şi locul pe care-l merită şi pe care este în măsură să-l ocupe în ansamblul mijloacelor de educaţie politică şi estetică a maselor, este imperios necesară modificarea atitudinii pe care multe organe şi organizaţii sindicale o are faţă de acest gen de formaţii. Urmărindu-le cu exigenţă activitatea, orientîndu-le spre abordarea unui repertoriu actual şi interesant, creindu-le condiţiile necesare pentru pregătirea şi prezentarea unor spectacole de un înalt nivel artistic, sindicatele pot asigura formaţiilor teatrale un larg cîmp de acţiune, dezvoltind în cea mai mare măsură contribuţia acestora la formarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, la educarea acestora în spiritul celor mai nobile idealuri ale epocii noastre. Lucia Bogdan Seceriş în câmpia Aradului Pe cîmpia arădeană, canicula din ultimele trei zile a evaporat substanţial apa din sol, a copt tot mai bine bobul cerealelor şi a permis combinelor sâ-şi reia „navigaţia“ printre unduitoarele lanuri de orz. Ieri, la ora primului, peste 600 de combine (aproximativ 60 la sută din numărul total) susţineau în amfiteatrele aurii ale cimpiei examenul capacităţii lor de lucru la ediţia ’73 a marii campanii de recoltare. La întreprinderile agricole de stat Pecica, Şagu, Urviniş, Aradul Nou, Fintînele şi Şiria, sau pe hotarele cooperativelor agricole de producţie din Sîntana, Zădăreni, Tirnava, Şiria, Pecica, ca şi in alte multele, aproape peste 1 000 de mecanizatori (care lucrau la recoltat, balotat, arături şi insăminţarea culturilor succesive), se aflau într-o adevărată cursă contra cronometru pentru dobindirea unui loc fruntaş la panoul întrecerii şi obţinerea premiului instituit de Departamentul I.A.S. şi Centrala staţiunilor de mecanizare a agriculturii. Cu ocazia raidului pe care l-am întreprins împreună cu Pavel Măran, inginer-şef cu producţia vegetală la Trustul I.A.S. Arad, la mai multe ferme unde s-a dat „start“ recoltării, am fost întîmpinaţi, nu arareori, cu „replici“ de genul : „Nu am timp“... „Vom sta de vorbă, tovarăşe inginer, cînd fac descărcarea“... sau : „Abia la apusul soarelui vă pot spune ce am făcut astăzi“. La aria fermei Pecica, i-am întrunit printre mecanizatori pe Marin Bogdan, preşedintele comitetului sindicatului şi în acelaşi timp reprezentant al sindicatelor în consiliul oamenilor muncii al Trustului I.A.S. Arad, şi pe inginerul Ioan Ţirlea, directorul întreprinderii, de la care am aflat că de dimineaţă şi pînă la prinz cei 5 combinieri au recoltat aproape 35 de hectare din cele 100 cultivate la ferma Pecica, combinierii Matei Ion, Marin Degeratu şi Iosif Mădăran, avînd o importantă contribuţie în acest sens. Acelaşi climat fierbinte de muncă am întîlnit şi la I.A.S. Şagu. Inginerul Cornel Andraş, directorul întreprinderii, după ce remarcă sprijinul primit din partea conducerii Trustului judeţean prin repartizarea la această unitate a celor 4 combine sosite din judeţul Hunedoara, ţine să precizeze : „In ciuda greutăţilor provocate de furtuna ce ne-a afectat acum cîteva zile, noi vom termina la timp recoltarea, eliberarea terenului şi insăminţarea culturilor succesive pe toate cele 250 de hectare cultivate cu orz". Urmind exemplul lucrătorilor din I.A.S., mecanizatorii secţiei S.M.A. din Zădăreni, sub directa supraveghere a maistrului Ioan Bibarţ, adunau in buncărele combinelor, fără nici o pierdere, rodul lanului de 80 de hectare de orz. Exemplele date confirmă că în toate unităţile agricole arădene există un climat optim de muncă pentru a stringe la timp şi fără pierderi recolta. Este edificator faptul că numai într-o singură zi in agricultura judeţului s-au recoltat peste 1 000 de hectare de orz. Viteza zilnică se află, de asemenea, intr-o evidentă creştere. Datele de ultimă oră ce ne-au fost furnizate aseară de inginerul Constantin Mihăescu, director general adjunct al Direcţiei agricole judeţene, reliefează că din cele 18 900 hectare de orz s-au recoltat şi eliberat de pale 370 hectare, iar peste 700 de hectare au şi fost insamintate cu porumb cultură succesivă, fasole şi legume. „Sunt pregătite pentru a intra în brazdă — ne spunea interlocutorul nostru — 1 000 de combine „C 1“ şi „C 3“ şi toate cele 190 de combine „Gloria“. Au fost luate măsuri organizatorice ca şi cele 38 de combine autopropulsate care ne-au venit din judeţele Cluj, Mureş şi Hunedoara să fie depuse direct la capul holdelor de orz“. Există, deci, la agricultorii din acest judeţ cuvenita preocupare pentru ca rodul muncii de un an să fie total şi la timp adunat, pentru a asigura mănosului pămint din zonă condiţii pentru o nouă rodire in acest an. Ing. A. Petronius CORUL „ARMONIA" al sindicatului Invăţămînt din Birlad la a 75-a aniversare In urmă cu 75 de ani lua fiinţă la Birlad formaţia corală „ARMONIA“ care avea să activeze in cadrul societăţii muzicale cu acelaşi nume, întemeietorul corului, prof. Eugen Balbuc, absolvent al Conservatorului de muzică şi artă dramatică din Bucureşti, i-a imprimat de la început o susţinută activitate. „Armonia“ a avut un repertoriu bogat alcătuit atit din prelucrări de folclor şi piese corale ale compozitorilor români, cit şi din lucrările clasice din opere. De un mare succes se bucurau piesele „Serenada“ de Ciprian Porumbescu, „Ileana“ de Gavril Musicescu şi „Hora“ de Gheorghe Dima. In anul 1906, participind la manifestările prilejuite de expoziţia de la „Arenele Române“ din Bucureşti, obţine medalia de aur în urma unui spectacol care a uluit pe cei prezenţi. Activînd pe lingă sindicatul—Invăţămînt, eonul „Armonia“ cunoaşte după 23 August o adevărată renaştere. Merite deosebite are în acest sens actualul dirijor, prof. Ioan Timuş, care a păstrat în repertoriu piesele clasice de rezistenţă, dar a promovat cu consecvenţă cele mai valoroase lucrări ale unor compozitori contemporani cum sînt loan Chirescu, Laurenţiu Profeta, Marţian Negrea etc. Cu rindurile lărgite (in prezent are 100 membri) cu un repertoriu bogat și select, cu o activitate permanentă, corul „Armonia“ s-a impus tot mai puternic in ultimii ani. Dovadă grăitoare in acest sens sunt : locul I obţinut la al IX-lea Concurs republican al formaţiilor muzical-coregrafice de amatori din 1969, locul III la al X-lea concurs, desfăşurat sub genericul „Omagiu partidului“ şi locul II la concursul naţional „Cîntare patriei“. Dintre componenţii corului, cu o vechime de peste 10 ani, amintim pe Florica Păieş, Adriana Nicolau, Speranţa Pipereea, Antoaneta Secară, Ilinca Novac, Haralambie Grămăticu, Gruia Novac, Nicolae Ghiţă, Ion Nicolau şi Vitali Furnică. Aniversarea a 75 de ani a fost marcată de o suită de manifestări care s-au desfăşurat vineri şi sâmbătă la Casa de cultură a sindicatelor din Bârlad. Printre acestea s-au numărat simpozionul „Valoarea educativă a muzicii corale româneşti“, o expoziţie omagială dedicată evenimentului, o adunare festivă şi concertul coral intitulat „Omagiu frumuseţilor patriei şi luptei eroice a poporului român" la care şi-au dat concursul corurile din Huşi şi Vaslui, şi formaţia sărbătorită. Ion Filip LUNI — 2 IULIE 1973 PROGRAMUL 12.30 La microfon, melodia preferată 12.00 Discul zilei — Eddy Mitchell 13.00 Radiojurnal 14.30 Te apăr, te laud, te cînt 15.00 Buletin de știri 15.20 Muzică de estradă 16.00 Radiojurnal 17.40 Soliști de muzică populară 18.00 Orele serii 20.13 Teatru radiofonic : Apus de soare — de Barbu Delavrancea 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară 24.00 Buletin de ştiri [ PROGRAMUL 2 112.00 Buletin de ştiri 112.30 Din ţările socialiste 113.00 Radiojurnal 114.30 Viaţa cărţilor 15.50 Formaţii de muzică uşoară 116.00 Radiojurnal 1 16.35 Sfatul medicului ) 17.00 Buletin de ştiri j 17.29 Teatru serial : Ciuleandra de Silviu Rebreanu 19.00 Buletin de ştiri 20.30 Trepte către istoria din începu- jj turi J 21.00 Buletin de ştiri 22.30 Rampa t 23.00 Buletin de ştiri ; PROGRAMUL I 18.00 Telex ÎS.05 La ordinea zilei. Azi judeţul Gorj, 18,so Căminul 19.00 Scena 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 20.00 Cintecul săptăminii 20.05 Avapremieră 20 10 Ancheta TV : Perseverenţa „alegatorului de cursă lungă“ 20.50 Revista literar-artistică TV. 21.30 Roman foileton : Noile aventuri ale muşchetarilor 22.20 24 de ore 22.40 Luminile rampei PROGRAMUL III 20.00 Prietenii lui Aşchiuţă 20.30 Film serial : Pe urmele lui Capi 21.30 Mugurel de cintec românesc 22.00 Film documentar : Cuprul 22.10 Dans şi muzică de pretutindeni I Luni 2 iulie 1973 Primire la Consiliul Central al U.G.S.R. Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., a primit delegaţia Federaţiei Muncitorilor din Luxemburg — L.A.V. — condusă de René Hengel, vicepreşedinte şi trezorier general al L.A.V., care la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R., a efectuat o vizită în ţara noastră în perioada 24 iunie—2 iulie a.c. Cu acest prilej a avut loc o in-* formare reciprocă în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară cele două organizaţii sindicale. De asemenea, a fost apreciată utilitatea discuţiilor, a contactelor directe, relevîndu-se bunele relaţii stabilite între U.G.S.R. şi L.A.V., precum şi noile posibilităţi pentru dezvoltarea lor în viitor. S-a procedat totodată la un schimb de păreri privind uneia probleme ale mişcării sindicale internaţionale, întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească. CARNET I CULTURAL • IN CADRUL CONCURSU- LUI CULTURAL-ARTISTIC „PETRODAVA ’73“ ORGANIZAT DE CONSILIUL MUNICIPAL AL SINDICATELOR PIATRA NEAMŢ, duminică s-au Întâlnit intr-un dialog, pe aceeaşi scenă, formaţiile artistice ale sindicatelor O.C.E. Alimentara şi O.C.Is. produse industriale din localitate. Un numeros public a răsplătit cu aplauze evoluţia brigăzilor artistice de agitaţie, a formaţiilor de dansuri, solişti vocali şi instrumentişti de muzică populară şi uşoară, grupurilor vocale şi alte formaţii. (IACOB LUPU, coresp. „MUNCA"). • LA CASA DE CULTURA A SINDICATELOR DIN PLOIEŞTI au avut loc, timp de o săptămână, numeroase manifestări organizate cu prilejul deschiderii expoziţiei intitulată : „Oamenilor — cărţile oamenilor“. Din program au reţinut atenţia : masa rotundă „Cartea tehnică în sprijinul producţiei“, la care au participat muncitori, tehnicieni, ingineri din unităţi- I ie economice şi institutele de cercetare şi proiectare din localitate ; sesiunea de comunicări pe tema „Cartea şi educaţia co- munistă a tinerei generaţii" ; prezentarea cărţilor social-politice etc. Tot în această perioadă redactorii şefi ai Editurii „Enciclopedice“ şi ai editurilor „Cartea românească“ , „Ion Creangă" şi „Eminescu" s-au întîlnit cu cititorii ploieşteni. birul manifestărilor s-a încheiat duminică cu o reîntîlnire a scriitorilor prahoveni pe meleagurile natale la care au participat şi numeroşi iubitori ai cărţii. (LUCIAN BĂRBIERI, co■ resp. „MUNCA"), cetăţenesc. (SIMPLICEANU ZAHARIA) La clubul „1 Mai" al sindicatelor din oraşul Comăneşti, județul Bacău, a avut loc o consfătuire pe tema : „CONSILIUL DE CONDUCERE, FACTOR ACTIV AL CLUBULUI SINDICAL CA INSTITUŢIE DE EDUCAŢIE MUNCITOREASCA", organizată de Uniunea sindicatelor din industria minieră, petrol, geologie şi energie electrică şi Consiliul judeţean al sindicatelor Bacău. La consfătuire au participat comitetele sindicatelor şi consiliile de conducere ale cluburilor muncito- reşti sindicale de la întreprin- derile „23 August“ Moineşti, schela Zemeş, „6 August“ Asău, Rafinăria Dărmăneşti şi clubul „1 Mai“ Comăneşti. Au fost invitaţi reprezentanţi ai organizaţiilor U.T.C. şi cadre de conducere din învăţămint din oraşul Comăneşti. Cu acest prilej au fost analizate metodele de lucru şi au fost subliniate sar- I cinile de mare actualitate care I stau în faţa cluburilor muncito- I reşti ale sindicatelor, chemate ■ să desfăşoare o intensă activitate politică şi cultural-educativă în rîndul oamenilor muncii, pentru popularizarea documentelor de partid şi de stat, răspîndirea cunoştinţelor economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi de legislaţie, în strînsă legătură cu activitatea practică desfăşurată în producţie şi in acţiunile de interes social!