Munca, august 1973 (Anul 29, nr. 7994-8019)

1973-08-01 / nr. 7994

In competiţia cu timpul Mai repede, mai bine, mai economie Numai produse de calitate superioară Despre acţiunile organizate de comitetul sin­dicatului de la Fabrica de confecţii din Focşani pe linia îmbunătăţirii continue a calităţii produ­selor şi introducerii în procesul de fabricaţie a unor noi modele, care să satisfacă cerinţele be­neficiarilor din ţară şi străinătate, se înscrie şi „Sfatul tehnic“. Compus din ingineri, tehnicieni, muncitori cu înaltă calificare, organizatori de grupă sindicală, „Sfatul tehnic“ are menirea să analizeze fiecare model prezentat de creatorii de confecţii, să recomande perfecţionările ce se im­pun şi să decidă lansarea in fabricaţie, întrunit recent. „Sfatul Tehnic“ a apreciat calităţile şi soluţiile tehnologice deosebite aplicate la reali­zarea unor confecţii solicitate de beneficiari ex­terni. Sub privirile exigente ale membrilor „Sfatului tehnic“ au trecut în ultimele trei luni aproape 200 de modele noi, concepute aici, de costume bărbăteşti, jachete, rochiţe pentru femei şi copii. (MIHAIL DORAŞ, coresp. „MUNCA“) Suplimentar­e anvelope pentru 10 000 autovehicule Puternic angajaţi în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de vreme, chi­­miştii de la întreprinderea de anvelope, „Vic­­toria“-Floreşti, Prahova, întimpină ziua de 23 August cu însemnate succese. După cum aflăm de la tovarăşul Ion Stoicescu, preşedintele co­mitetului sindicatului, colectivul de aici păşeşte in cea de a 8-a lună a anului avînd realizate in plus faţă de planul la zi, 40.000 anvelope. Astfel a fost îndeplinit angajamentul asumat in cinstea zilei de 23 August. In acelaşi timp, colectivul a pus la dispoziţia beneficiarilor interni şi externi noi tipo-dimen­­siuni de anvelope, printre care anvelopa radială, fără cameră de aer, care are o rezistenţă sporită la rulaj. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. „MUNCA“) Succesele constructorilor Oraşele şi centrele muncitoreşti din judeţul Prahova şi-au sporit anul acesta zestrea cu incă 1500 apartamente de locuit şi noi unităţi social­­culturale. Constructorii prahoveni sunt mîndri că mai bine de 400 din aceste apartamente au fost predate noilor locatari înainte de vreme. (LU­CIAN BĂRBIERI, coresp. „MUNCA“) Avansuri substanţiale faţă de cincinal In întrecerea socialistă desfăşurată pentru rea­lizarea înainte de termen a sarcinilor din actua­lul cincinal, mai multe întreprinderi din jude­ţul Cluj au cîştigat pînă acum un avans în­semnat. Astfel, colectivul întreprinderii meca­nice de material rulant „18 Februarie“, care şi-a îndeplinit mai devreme planul pe 7 luni, are pînă acum un avans DE PESTE 100 DE ZILE IN CINCINAL, echivalînd cu un volum de pro­ducţie în valoare de 100 milioane lei. In rîndul acestor unităţi se situează și fabrica „Mucart“ care, prin îndeplinirea planului pe 7 luni cu 10 zile mai repede, a adăugat la cele 69 de zile pe care le avea avans de la începutul cincinalului, încă 3 zile. Producţia marfă realizată la zi, peste plan, depăşeşte 2 milioane lei. De asemenea, beneficiile suplimentare se cifrează la peste 2 milioane lei. Avansuri de aproape 3 luni în întrecerea pen­tru îndeplinirea cincinalului înainte de termen au înregistrat şi întreprinderea poligrafică şi Fa­brica de pensule din Cluj, care, de asemenea, şi-au îndeplinit mai devreme planul pe cele 7 luni. (MARIN OPREA, coresp. „MUNCA"). Utilaje si piese de schimb in valoare de 6 milioane lei Desfăşurînd o pasionantă întrecere pentru de­vansarea cincinalului cu 8 luni, COLECTIVUL UZINEI MECANICE PENTRU AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA DIN BALŞ ob­ţine succese de seamă in întîmpinarea celei de a 29-a aniversări a insurecţiei naţionale antifas­ciste armate. Astfel, îndeplinind sarcinile de plan aferente primelor 7 luni ale anului cu 20 zile înainte de prevederi, muncitorii, inginerii şi teh­nicienii şi-au propus să livreze peste plan be­neficiarilor, pînă la 23 August, utilaje şi piese de schimb in valoare de 6 milioane lei. (D. BUR­GE­A, coresp. „MUNCA“). Combinatul Petrochimic — Bor­­zești, în clișeu : lucrări de extin­dere din etapa a II-a de dezvol­tare a secției de butadienă. Vroleturi din toate fârile, unitî-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7994 Miercuri 1 august 1973 6 pagini 30 bani ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII D­ISCIPLINA — problemă in permanentă actualitate In unităţile de transporturi auto Ca for suprem de conducere co­lectivă a întregii activităţi de pro­ducţie, adunarea generală a repre­zentanţilor oamenilor muncii de la întreprinderea de transporturi auto Bucureşti — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră — a constituit un important moment politic în viaţa şi activitatea acestui harnic colectiv de muncă. Participanţii la adunare au dezbătut cu Înalt simţ de răspundere şi exi­genţă partinică modul cum au fost realizate sarcinile planului de trans­port, al mărfurilor şi călătorilor cu mijloace auto pe primele şase luni ale anului curent de către colectivele de muncă ale celor treisprezece auto­baze de pe teritoriul judeţelor Ilfov, Prahova, Dîmboviţa şi municipiul Bucureşti, aparţinînd acestei între­prinderi. Atit darea de seamă, prezentată de inginerul Traian Todoruţ, cît şi nu­meroşii participanţi la dezbateri s-au concentrat asupra problemelor de interes major care privesc utiliza­rea mai bună a potenţialului tehnic şi uman­ de care dispune întreprin­derea. Pe primul semestru al anului 1973 planul la tone expediate a fost îndeplinit în proporţie de 100,9 la sută, la călători/kilometri cu 100,08 la sută, la ore exploatare cu 100,4 la sută, iar la ore manoperă cu 109,5 la sută în condiţiile realizării unei eco­nomii la preţul de cost la activita­tea de transport şi la cea industrială în valoare de aproape un milion lei. Totodată, angajamentul luat în adu­narea generală anterioară de a transporta peste plan în acest an un volum suplimentar de 270 000 tone, a fost nu numai îndeplinit ci şi de­păşit nu numai şapte luni. Realiza­rea exemplară a principalilor indi­catori de plan de la unităţile din subordinea întreprinderii de transpor­turi auto Bucureşti a însemnat de fapt deservirea în condiţiuni cores­punzătoare a necesităţilor economiei naţionale, ale şantierelor de cons­trucţii, aprovizionării populaţiei, u­nităţilor agricole, precum şi publicu­lui călător. Fără îndoială că in­succesele do­­blndite se află încorporată munca entuziastă şi­ creatoare a miilor de şoferi, mecanici auto, maiştri, in­gineri, şi a celorlalţi lucrători de aici, muncă ridicată la un înalt ni­vel al conştiinţei politice şi al com­petenţei profesionale. Şi aceasta pentru că, militînd cu fermitate pen­tru aplicarea neabătută în viaţă a politicii partidului nostru, comitetul oamenilor muncii, sprijinit de co­mitetul sindicatului, sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid a desfăşurat o acţiune susţinută în scopul atragerii şi participării tutu­ror salariaţilor din unităţile între­prinderii la conducerea activităţii economico-sociale, la îndeplinirea în­tocmai a sarcinilor de producţie. Una din problemele viu dezbătute de către adunarea generală a fost aceea a utilizării raţionale a mij­loacelor de transport prin întărirea continuă a disciplinei de producţie. Referindu-se la acest important obi­ectiv ce stă în faţa întregului colec­tiv, atit darea de seamă, cit şi nu­meroşi participanţi la discuţii, prin­tre care Nicolae Pompei, dispecer la autobaza nr. 1 Bucureşti, Ale­xandru Marin, de la autobaza din Ol­teniţa, Vasile Ionescu, electrician la autobaza din Ploieşti, Ion Mihai, revizor la autobaza din Tîrgovişte au subliniat faptul că realizările în­treprinderii de transporturi auto București ar fi fost mult mai mari dacă conducerile autobazelor din Mircea Novac (Continuare in pag. a 4-a) „ Normele eticii şi echităţii socialiste — normele noastre de viaţă ÎNTR-O PERMANENTĂ LUPTĂ CU INERŢIA In „arhitectura" unui colectiv ca şi a unei construcţii, există o struc­tură de rezistenţă. Sunt oameni cu funcţie de „piloni“, pe care se spri­jină o întreagă secţie, un atelier... In jurul lor cresc, se formează şi devin apţi pentru a re lua locul, cînd e cazul, alţii mai tineri. Un astfel de muncitor ne-a fost pre­zentat la Uzina de construcţii şi reparaţii pentru utilaje şi piese de schimb Vatra Dornei. Numele său este Andrei Fabian. Calificarea ar fi mai greu de precizat, fiindcă A. Fabian este la fel de bun lăcătuş ca şi strungar ajustor, ca şi trata­­mentist, mecanic, ca şi laborant... intr-un cuvînt, e unul dintre acei muncitori cu inaltă calificare, în faţa căruia şi inginerul, şi maistrul îşi ridică pălăria cu respectul datorat măiestriei ridicată la rang de artă. - Meştere Fabian (aşa i se spune în uzină), ce crezi că-i este necesar unui tinăr pentru a deveni bun me­seriaş ? - Păi, multe nu-i trebuie. Cîteva calităţi : pasiune şi respect pentru muncă şi meseria aleasă. Zic unii că talent îţi trebuie ca să fii poet sau artist. Eu spun că dacă nu talent, cel puţin o înclinaţie firească e necesară în oricare îndeletnicire. Cred că la selecţionarea tinerilor pentru o meserie ar fi foarte bine să se testeze şi înclinaţia.­­ Pe seama lipsei de înclinaţie spre meserie puneţi şi instabilitatea unor tineri la anumite locuri de muncă î­­ Şi pe seama acesteia. Dar în­­ primul rind, pe lipsa de respect a­­ unora pentru muncă. Vedeţi, civi-­­ lizaţia înseamnă locuinţă conforta- ) Mihai Ţînţar­­ coresp. „MUNCA" ^ (Continuare in pag. a 4-a) _ _____________ | în pagina a 5-a SINDICATELE — asigură o largă răspîndire iniţiativelor apărute în întrecerea socialistă SMTÎyffil PRITEMENICĂ I în zilele­­le 30—31 iulie, a avut loc în Crimeea o intîlnire a conducă­torilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările socialiste, la care au participat : T. Jivkov, prim-se­­cretar al C.C. al P.C. Bulgar, pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria. G. Husak, secretar gene­ral al C.C. al P.C. din Cehoslova­cia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mon­gole, E. Gierek, prim-secretar al ■C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, J. Kadar, prim­­secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gro­­mîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponoma­­riov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la intîlnire s-au in­format reciproc asupra vieţii şi acti­vităţii partidelor lor, asupra dezvol­tării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice din­tre partidele şi ţările frăţeşti. A a­­vut loc un larg schimb de păreri asu­pra problemelor internaţionale ac­tuale. 11 Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la intilnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succe­se importante în realizarea obiecti­velor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Con­sultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în Programul păcii al Con­gresului al XXIV-lea al P.C.U.S. în­cetarea războiului din Vietnam, recu­noaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republica Fe­derală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europe­­ne pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influ­enţei politicii de pace a ţărilor comu­nităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici, in însănătoşirea întregii si­tuaţii internaţionale l-au jucat in­­tîlnirile şi discuţiile pe care condu­cătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capita­liste. L. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Con­gresul al XXIV-lea, despre recen­tele vizite in Statele Unite­­ale Ame­­ricii, în Republica Federală Germa­nia şi Franţa, despre tratativele pur­tate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntîmpinarea unui război nu­clear. Conducătorii partidelor fră­ţeşti au dat o înaltă apreciere poli­ticii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretaru­lui general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptuirea acestei po­litici, care are o mare însemnătate internaţionali. S-a ajuns la concluzia comuna ca în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive : capătă o tot mai largă re­cunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite : se lărgesc legăturile economice reciproc avan­tajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste , se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi con­structivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii in­ternaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena in­ternaţională, să fie transpuse con­secvent în viaţă acordurile şi trata­tele încheiate, să se înainteze neabă­tut spre obiectivul principal — asi­gurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea una­nimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărîrea lor de a contribui la succesul confe­rinţei general-europene pentru secu­ritate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consul­tărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a conferinţei general­­europene , reuniunea miniştrilor a­­facerilor externe , conducătorii par­tidelor frăţeşti îşi exprimă convin­gerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari spe­ranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie incă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate poli­tică cit mai mare hotărârilor confe­rinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai inart nivel. Ţările socialiste se pronunţă pen­tru dezvoltarea între statele europe­ne a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme între opinia publică din toate ţările, pen­tru stimularea turismului, a legătu­rilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, in vederea întăriră păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul res­pectării stricte a suveranităţii fiecă­rui stat şi neamestecului in trebu­rile lui interne, respectîndu-se le­gile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespun­de intereselor tuturor popoarelor eu­ropene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie ac­tuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei intr-un con­tinent al păcii, in consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă con­secvent pentru completarea destinde­rii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele a­­cordă o mare însemnătate tratative­lor cu privire la reducerea înarmări­lor şi forţelor armate in Europa cen­trală, care urmează să înceapă in oc­tombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extin­derea ei asupra întregii lumi. Acea­sta reclamă, în primul rind, regle­mentarea neîntîrziată a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul con­stant faţă de poziţiile Republicii De­mocrate Vietnam şi Guvernului Re­voluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndepli­nirea neabătută de către toate păr­ţile a Acordului de la Paris, necesi­tatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indo­china­­ au fost exprimate solidarita­tea internaţionalistă cu poporul vi­etnamez, hotărîrea de a-i acorda aju­torul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute pro­bleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independenţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dez­voltare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fier­binte al oonoarelor, al întregii opi­nii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceas­ta, insă, continuă să existe forţe care, acţionind în spiritul „războiu­lui rece“, se opun destinderii inter­naţionale, se pronunţă pentru inten­sificarea pregătirilor militare şi pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigi­lenţă neslăbită faţă de politica a­­cestor forţe, să se contraca­reze tenta­tivele lor de a induce în eroare opinia publică mondială, de a semă­na neîncrederea şi ura intre po­poare, de a folosi destinderea pen­tru subminarea poziţiilor socialis­­mului. Statele socialiste promovează o po­­litică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţionale, solidari­tatea cu lupta de eliberare a popoa­relor din toate ţările şi de pe toate continentele, respingerea atentatelor împotriva libertăţii şi independenţei­ lor, împotriva dreptului lor de a-şi decide de sine stătător soarta — a­­cestea sînt părţi componente insepa­rabile ale unei asemenea politici. Ţinînd seama de uriaşa însemnă­tate pe care o are colaborarea eco­nomică dintre ţările socialismului pentru desfăşurarea cu succes a con­strucţiei socialiste şi comuniste, pen­tru creşterea permanentă a bunăstă­rii şi culturii popoarelor acestor ţări, au fost examinate modul cum se în­făptuieşte Programul complex al integrării economice socialiste şi principalele direcţii de perfecţionare în continuare a activităţii Consiliu­lui de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămână şi pe viitor în centrul atenţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La intîlnire s-a subliniat că unita­tea tot mai puternică a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste contribuie la succesul cauzei păcii şi progresu­lui social. A fost exprimată convin­gerea că întărirea neabătută a coezi­unii mişcării comuniste internaţiona­le pe baza principiilor marxism-le­­ninismmului şi internaţionalismului proletar, strînsa colaborare frăţească a comuniştilor din toate ţările vor a­­vea de jucat şi in viitor un rol re­marcabil in consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi socialismului. 111 Conducătorii tuturor partidelor fră­ţeşti care au participat la intîlnire au subliniat unanim dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările socialiste, de a-şi coor­dona acţiunile pe arena internaţiona­lă, în interesul cauzei socialismului și consolidării păcii. Intilnirea s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială, prietenească. INTILNIREA TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL JIVKOV Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi to­varăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au intîlnit cu tovarăşul Todor Jiv­kov, prim-secretar al C.C. al Parti­dului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întîlnirii au fost abor­date probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a rela­ţiilor de bună vecinătate dintre Re­publica Socialistă România şi Repu­blica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialis­mului și păcii. Intilnirea s-a desfășurat intr-o at­mosferă caldă, tovărășească. «R » om ~- — —--------------------------­Mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze Cu prilejul vizitei oficiale de pri­etenie pe care o face în ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara în Capitală, în Sala Pa­latului, a avut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, re­prezentanţi ai conducerii unor insti­tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. . . La miting au asistat şefi ai misi­unilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, precum şi membri ai Amba­sadei R.D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Vietnamului de Sud la Bucureşti. ,­­ , încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii De­­mocrate Vietnam împodobeau funda- lul scenei. In limbile română şi vi­etnameză era înscrisă urarea : „Tră­iască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socia­listă România şi Republica Demo­crată Vietnam“. In aplauzele asistenţei, în prezidiu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri, Fam Van Dong, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Celor ce Muncesc din Vi­etnam, prim-ministru al Guvernului R.D. Vietnam. (Continuare in pag. a 3-a) Cuvintarea Ion Gheorghe Maurer Mult stimate tovarăşe Fam Van Dong, Stimaţi tovarăş, membri ai delegaţiei de partid şi gu­vernamentale vietnameze, Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregu­lui nostru popor, adresez un cald şi prietenesc salut delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze, în frunte cu tovarăşul Fam Van Dong, prim-ministru al guvernului Republicii Democrate Vietnam. Vizita in Re­publica Socialistă România a reprezentanţilor de seamă ai neînfricatului popor vietnamez ne prilejuieşte o mare bucurie, constituind încă o dovadă a legăturilor tradiţio­nale de strînsă alianţă şi colaborare multilaterală între ţările, partidele şi popoarele noastre. Opinia publică românească a primit cu profunda sa­tisfacţie vestea încheierii acordului de la Paris privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, ca pe o victorie măreaţă a poporului frate vietnamez, a tuturor ţărilor socialiste, a forţelor iubitoare de pace şi progres din întreaga lume. Această victorie, care a în­cununat lupta pentru libertate şi salvgardarea fiinţei na­ţionale a unui popor brav, a însemnat un triumf al ra­(Continuare in pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului Fam Fan Dong Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni din corpul diplomatic, Dragi tovarăşi, In numele Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, al guvernului Republicii Democrate Vietnam, exprimăm mul­ţumirile noastre sincere poporului român şi populaţiei ca­pitalei Bucureşti, pentru primirea cordială şi solemnă ; mulţumim, de asemenea, pentru cuvintele călduroase la adresa ţării noastre, a operei noastre revoluţionare, ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi ale tovară­şilor Ştefan Boţea, Mihaela Dumitru şi Gheorghe Bujgoi. Vizitînd România frăţească, delegaţia noastră este pur­tătoarea sentimentelor de caldă prietenie şi gratitudine sinceră ale Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, gu­vernului R.D. Vietnam şi ale întregului popor vietnamez faţă de Partidul Comunist Român, în frunte cu stimatul tovarăş Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, faţă de guvernul Republicii Socialiste România şi de po­porul frate român care au acordat sprijin şi ajutor luptei noastre împotriva agresiunii americane, pentru salvarea ţării şi în construirea socialismului în ţara noastră. Dragi tovarăşi, Poporul vietnamez îşi exprimă profunda admiraţie faţă de poporul român care secole de-a rîndu­l a luptat pentru (Continuare In pag. a 3-a)

Next