Munca, august 1973 (Anul 29, nr. 7994-8019)
1973-08-01 / nr. 7994
In competiţia cu timpul Mai repede, mai bine, mai economie Numai produse de calitate superioară Despre acţiunile organizate de comitetul sindicatului de la Fabrica de confecţii din Focşani pe linia îmbunătăţirii continue a calităţii produselor şi introducerii în procesul de fabricaţie a unor noi modele, care să satisfacă cerinţele beneficiarilor din ţară şi străinătate, se înscrie şi „Sfatul tehnic“. Compus din ingineri, tehnicieni, muncitori cu înaltă calificare, organizatori de grupă sindicală, „Sfatul tehnic“ are menirea să analizeze fiecare model prezentat de creatorii de confecţii, să recomande perfecţionările ce se impun şi să decidă lansarea in fabricaţie, întrunit recent. „Sfatul Tehnic“ a apreciat calităţile şi soluţiile tehnologice deosebite aplicate la realizarea unor confecţii solicitate de beneficiari externi. Sub privirile exigente ale membrilor „Sfatului tehnic“ au trecut în ultimele trei luni aproape 200 de modele noi, concepute aici, de costume bărbăteşti, jachete, rochiţe pentru femei şi copii. (MIHAIL DORAŞ, coresp. „MUNCA“) Suplimentare anvelope pentru 10 000 autovehicule Puternic angajaţi în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de vreme, chimiştii de la întreprinderea de anvelope, „Victoria“-Floreşti, Prahova, întimpină ziua de 23 August cu însemnate succese. După cum aflăm de la tovarăşul Ion Stoicescu, preşedintele comitetului sindicatului, colectivul de aici păşeşte in cea de a 8-a lună a anului avînd realizate in plus faţă de planul la zi, 40.000 anvelope. Astfel a fost îndeplinit angajamentul asumat in cinstea zilei de 23 August. In acelaşi timp, colectivul a pus la dispoziţia beneficiarilor interni şi externi noi tipo-dimensiuni de anvelope, printre care anvelopa radială, fără cameră de aer, care are o rezistenţă sporită la rulaj. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. „MUNCA“) Succesele constructorilor Oraşele şi centrele muncitoreşti din judeţul Prahova şi-au sporit anul acesta zestrea cu incă 1500 apartamente de locuit şi noi unităţi socialculturale. Constructorii prahoveni sunt mîndri că mai bine de 400 din aceste apartamente au fost predate noilor locatari înainte de vreme. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. „MUNCA“) Avansuri substanţiale faţă de cincinal In întrecerea socialistă desfăşurată pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor din actualul cincinal, mai multe întreprinderi din judeţul Cluj au cîştigat pînă acum un avans însemnat. Astfel, colectivul întreprinderii mecanice de material rulant „18 Februarie“, care şi-a îndeplinit mai devreme planul pe 7 luni, are pînă acum un avans DE PESTE 100 DE ZILE IN CINCINAL, echivalînd cu un volum de producţie în valoare de 100 milioane lei. In rîndul acestor unităţi se situează și fabrica „Mucart“ care, prin îndeplinirea planului pe 7 luni cu 10 zile mai repede, a adăugat la cele 69 de zile pe care le avea avans de la începutul cincinalului, încă 3 zile. Producţia marfă realizată la zi, peste plan, depăşeşte 2 milioane lei. De asemenea, beneficiile suplimentare se cifrează la peste 2 milioane lei. Avansuri de aproape 3 luni în întrecerea pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen au înregistrat şi întreprinderea poligrafică şi Fabrica de pensule din Cluj, care, de asemenea, şi-au îndeplinit mai devreme planul pe cele 7 luni. (MARIN OPREA, coresp. „MUNCA"). Utilaje si piese de schimb in valoare de 6 milioane lei Desfăşurînd o pasionantă întrecere pentru devansarea cincinalului cu 8 luni, COLECTIVUL UZINEI MECANICE PENTRU AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA DIN BALŞ obţine succese de seamă in întîmpinarea celei de a 29-a aniversări a insurecţiei naţionale antifasciste armate. Astfel, îndeplinind sarcinile de plan aferente primelor 7 luni ale anului cu 20 zile înainte de prevederi, muncitorii, inginerii şi tehnicienii şi-au propus să livreze peste plan beneficiarilor, pînă la 23 August, utilaje şi piese de schimb in valoare de 6 milioane lei. (D. BURGEA, coresp. „MUNCA“). Combinatul Petrochimic — Borzești, în clișeu : lucrări de extindere din etapa a II-a de dezvoltare a secției de butadienă. Vroleturi din toate fârile, unitî-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7994 Miercuri 1 august 1973 6 pagini 30 bani ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII DISCIPLINA — problemă in permanentă actualitate In unităţile de transporturi auto Ca for suprem de conducere colectivă a întregii activităţi de producţie, adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii de la întreprinderea de transporturi auto Bucureşti — una dintre cele mai mari unităţi de acest fel din ţara noastră — a constituit un important moment politic în viaţa şi activitatea acestui harnic colectiv de muncă. Participanţii la adunare au dezbătut cu Înalt simţ de răspundere şi exigenţă partinică modul cum au fost realizate sarcinile planului de transport, al mărfurilor şi călătorilor cu mijloace auto pe primele şase luni ale anului curent de către colectivele de muncă ale celor treisprezece autobaze de pe teritoriul judeţelor Ilfov, Prahova, Dîmboviţa şi municipiul Bucureşti, aparţinînd acestei întreprinderi. Atit darea de seamă, prezentată de inginerul Traian Todoruţ, cît şi numeroşii participanţi la dezbateri s-au concentrat asupra problemelor de interes major care privesc utilizarea mai bună a potenţialului tehnic şi uman de care dispune întreprinderea. Pe primul semestru al anului 1973 planul la tone expediate a fost îndeplinit în proporţie de 100,9 la sută, la călători/kilometri cu 100,08 la sută, la ore exploatare cu 100,4 la sută, iar la ore manoperă cu 109,5 la sută în condiţiile realizării unei economii la preţul de cost la activitatea de transport şi la cea industrială în valoare de aproape un milion lei. Totodată, angajamentul luat în adunarea generală anterioară de a transporta peste plan în acest an un volum suplimentar de 270 000 tone, a fost nu numai îndeplinit ci şi depăşit nu numai şapte luni. Realizarea exemplară a principalilor indicatori de plan de la unităţile din subordinea întreprinderii de transporturi auto Bucureşti a însemnat de fapt deservirea în condiţiuni corespunzătoare a necesităţilor economiei naţionale, ale şantierelor de construcţii, aprovizionării populaţiei, unităţilor agricole, precum şi publicului călător. Fără îndoială că insuccesele doblndite se află încorporată munca entuziastă şi creatoare a miilor de şoferi, mecanici auto, maiştri, ingineri, şi a celorlalţi lucrători de aici, muncă ridicată la un înalt nivel al conştiinţei politice şi al competenţei profesionale. Şi aceasta pentru că, militînd cu fermitate pentru aplicarea neabătută în viaţă a politicii partidului nostru, comitetul oamenilor muncii, sprijinit de comitetul sindicatului, sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid a desfăşurat o acţiune susţinută în scopul atragerii şi participării tuturor salariaţilor din unităţile întreprinderii la conducerea activităţii economico-sociale, la îndeplinirea întocmai a sarcinilor de producţie. Una din problemele viu dezbătute de către adunarea generală a fost aceea a utilizării raţionale a mijloacelor de transport prin întărirea continuă a disciplinei de producţie. Referindu-se la acest important obiectiv ce stă în faţa întregului colectiv, atit darea de seamă, cit şi numeroşi participanţi la discuţii, printre care Nicolae Pompei, dispecer la autobaza nr. 1 Bucureşti, Alexandru Marin, de la autobaza din Olteniţa, Vasile Ionescu, electrician la autobaza din Ploieşti, Ion Mihai, revizor la autobaza din Tîrgovişte au subliniat faptul că realizările întreprinderii de transporturi auto București ar fi fost mult mai mari dacă conducerile autobazelor din Mircea Novac (Continuare in pag. a 4-a) „ Normele eticii şi echităţii socialiste — normele noastre de viaţă ÎNTR-O PERMANENTĂ LUPTĂ CU INERŢIA In „arhitectura" unui colectiv ca şi a unei construcţii, există o structură de rezistenţă. Sunt oameni cu funcţie de „piloni“, pe care se sprijină o întreagă secţie, un atelier... In jurul lor cresc, se formează şi devin apţi pentru a re lua locul, cînd e cazul, alţii mai tineri. Un astfel de muncitor ne-a fost prezentat la Uzina de construcţii şi reparaţii pentru utilaje şi piese de schimb Vatra Dornei. Numele său este Andrei Fabian. Calificarea ar fi mai greu de precizat, fiindcă A. Fabian este la fel de bun lăcătuş ca şi strungar ajustor, ca şi tratamentist, mecanic, ca şi laborant... intr-un cuvînt, e unul dintre acei muncitori cu inaltă calificare, în faţa căruia şi inginerul, şi maistrul îşi ridică pălăria cu respectul datorat măiestriei ridicată la rang de artă. - Meştere Fabian (aşa i se spune în uzină), ce crezi că-i este necesar unui tinăr pentru a deveni bun meseriaş ? - Păi, multe nu-i trebuie. Cîteva calităţi : pasiune şi respect pentru muncă şi meseria aleasă. Zic unii că talent îţi trebuie ca să fii poet sau artist. Eu spun că dacă nu talent, cel puţin o înclinaţie firească e necesară în oricare îndeletnicire. Cred că la selecţionarea tinerilor pentru o meserie ar fi foarte bine să se testeze şi înclinaţia. Pe seama lipsei de înclinaţie spre meserie puneţi şi instabilitatea unor tineri la anumite locuri de muncă î Şi pe seama acesteia. Dar în primul rind, pe lipsa de respect a unora pentru muncă. Vedeţi, civi- lizaţia înseamnă locuinţă conforta- ) Mihai Ţînţar coresp. „MUNCA" ^ (Continuare in pag. a 4-a) _ _____________ | în pagina a 5-a SINDICATELE — asigură o largă răspîndire iniţiativelor apărute în întrecerea socialistă SMTÎyffil PRITEMENICĂ I în zilelele 30—31 iulie, a avut loc în Crimeea o intîlnire a conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat : T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria. G. Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Mongole, E. Gierek, prim-secretar al ■C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, primsecretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la intîlnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asupra dezvoltării statelor lor socialiste. Au fost examinate probleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A avut loc un larg schimb de păreri asupra problemelor internaţionale actuale. 11 Conducătorii P.C. Bulgar, P.C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au constatat că, în perioada care s-a scurs de la intilnirea din Crimeea din iulie 1972 au fost obţinute succese importante în realizarea obiectivelor de politică externă, trasate în declaraţiile Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varşovia, în hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în Programul păcii al Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S. încetarea războiului din Vietnam, recunoaşterea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii Democrate Germane, reglementarea relaţiilor dintre Cehoslovacia şi Republica Federală Germania, întărirea poziţiei internaţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea reflectă sporirea influenţei politicii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea acestei politici, in însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat intîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capitaliste. L. I. Brejnev a informat despre activitatea de politică externă a C.C. al P.C.U.S. pentru realizarea Programului păcii, adoptat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite in Statele Uniteale Americii, în Republica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile încheiate, inclusiv acordul sovieto-american cu privire la preîntîmpinarea unui război nuclear. Conducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personale a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, în înfăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate internaţionali. S-a ajuns la concluzia comuna ca în ansamblul situaţiei internaţionale s-au produs importante schimbări pozitive : capătă o tot mai largă recunoaştere internaţională principiile coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite : se lărgesc legăturile economice reciproc avantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste , se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este important ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent în viaţă acordurile şi tratatele încheiate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asigurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea unanimă de a desfăşura o colaborare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost reafirmată hotărîrea lor de a contribui la succesul conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale consultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a conferinţei generaleuropene , reuniunea miniştrilor afacerilor externe , conducătorii partidelor frăţeşti îşi exprimă convingerea că lucrările acestei conferinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornicirea în Europa a unei păci cu adevărat trainice, pot să se încheie incă în acest an, dacă există bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cit mai mare hotărârilor conferinţei, faza ei finală ar trebui să se desfăşoare la cel mai inart nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economice de mari proporţii şi de lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme între opinia publică din toate ţările, pentru stimularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, in vederea întăriră păcii şi înţelegerii reciproce între popoare. Ţările socialiste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte în cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului in treburile lui interne, respectîndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tuturor popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfacţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol important în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Europei intr-un continent al păcii, in consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destinderea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu privire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate in Europa centrală, care urmează să înceapă in octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră necesare lărgirea zonei de destindere, extinderea ei asupra întregii lumi. Aceasta reclamă, în primul rind, reglementarea neîntîrziată a situaţiilor conflictuale, generate de agresiunea imperialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Republicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesitatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă în întreaga Indochina au fost exprimate solidaritatea internaţionalistă cu poporul vietnamez, hotărîrea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute probleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care trebuie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independenţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din această regiune, inclusiv ale poporului arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice între state se bucură de sprijinul fierbinte al oonoarelor, al întregii opinii publice progresiste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta, insă, continuă să existe forţe care, acţionind în spiritul „războiului rece“, se opun destinderii internaţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor militare şi pentru umflarea bugetelor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslăbită faţă de politica acestor forţe, să se contracareze tentativele lor de a induce în eroare opinia publică mondială, de a semăna neîncrederea şi ura intre popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor socialismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţionale, solidaritatea cu lupta de eliberare a popoarelor din toate ţările şi de pe toate continentele, respingerea atentatelor împotriva libertăţii şi independenţei lor, împotriva dreptului lor de a-şi decide de sine stătător soarta — acestea sînt părţi componente inseparabile ale unei asemenea politici. Ţinînd seama de uriaşa însemnătate pe care o are colaborarea economică dintre ţările socialismului pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialiste şi comuniste, pentru creşterea permanentă a bunăstării şi culturii popoarelor acestor ţări, au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul complex al integrării economice socialiste şi principalele direcţii de perfecţionare în continuare a activităţii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămână şi pe viitor în centrul atenţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La intîlnire s-a subliniat că unitatea tot mai puternică a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste contribuie la succesul cauzei păcii şi progresului social. A fost exprimată convingerea că întărirea neabătută a coeziunii mişcării comuniste internaţionale pe baza principiilor marxism-leninismmului şi internaţionalismului proletar, strînsa colaborare frăţească a comuniştilor din toate ţările vor avea de jucat şi in viitor un rol remarcabil in consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor păcii şi socialismului. 111 Conducătorii tuturor partidelor frăţeşti care au participat la intîlnire au subliniat unanim dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările socialiste, de a-şi coordona acţiunile pe arena internaţională, în interesul cauzei socialismului și consolidării păcii. Intilnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. INTILNIREA TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU CU TOVARĂŞUL JIVKOV Cu ocazia prezenţei la odihnă în Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., s-au intîlnit cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întîlnirii au fost abordate probleme privind dezvoltarea în continuare a colaborării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi a relaţiilor de bună vecinătate dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului și păcii. Intilnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. «R » om ~- — —--------------------------Mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face în ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi seara în Capitală, în Sala Palatului, a avut loc mitingul prieteniei şi solidarităţii româno-vietnameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai conducerii unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. In sală se aflau, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. . . La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R.D. Vietnam şi ai Ambasadei Republicii Vietnamului de Sud la Bucureşti. , , încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Republicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau funda- lul scenei. In limbile română şi vietnameză era înscrisă urarea : „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam“. In aplauzele asistenţei, în prezidiu iau loc tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, prim-ministru al Guvernului R.D. Vietnam. (Continuare in pag. a 3-a) Cuvintarea Ion Gheorghe Maurer Mult stimate tovarăşe Fam Van Dong, Stimaţi tovarăş, membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze, Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al Consiliului de Miniştri, în numele întregului nostru popor, adresez un cald şi prietenesc salut delegaţiei de partid şi guvernamentale vietnameze, în frunte cu tovarăşul Fam Van Dong, prim-ministru al guvernului Republicii Democrate Vietnam. Vizita in Republica Socialistă România a reprezentanţilor de seamă ai neînfricatului popor vietnamez ne prilejuieşte o mare bucurie, constituind încă o dovadă a legăturilor tradiţionale de strînsă alianţă şi colaborare multilaterală între ţările, partidele şi popoarele noastre. Opinia publică românească a primit cu profunda satisfacţie vestea încheierii acordului de la Paris privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam, ca pe o victorie măreaţă a poporului frate vietnamez, a tuturor ţărilor socialiste, a forţelor iubitoare de pace şi progres din întreaga lume. Această victorie, care a încununat lupta pentru libertate şi salvgardarea fiinţei naţionale a unui popor brav, a însemnat un triumf al ra(Continuare in pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului Fam Fan Dong Stimate tovarăşe Ion Gheorghe Maurer, Dragi tovarăşi şi prieteni din corpul diplomatic, Dragi tovarăşi, In numele Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, al guvernului Republicii Democrate Vietnam, exprimăm mulţumirile noastre sincere poporului român şi populaţiei capitalei Bucureşti, pentru primirea cordială şi solemnă ; mulţumim, de asemenea, pentru cuvintele călduroase la adresa ţării noastre, a operei noastre revoluţionare, ale tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, precum şi ale tovarăşilor Ştefan Boţea, Mihaela Dumitru şi Gheorghe Bujgoi. Vizitînd România frăţească, delegaţia noastră este purtătoarea sentimentelor de caldă prietenie şi gratitudine sinceră ale Partidului Celor ce Muncesc din Vietnam, guvernului R.D. Vietnam şi ale întregului popor vietnamez faţă de Partidul Comunist Român, în frunte cu stimatul tovarăş Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, faţă de guvernul Republicii Socialiste România şi de poporul frate român care au acordat sprijin şi ajutor luptei noastre împotriva agresiunii americane, pentru salvarea ţării şi în construirea socialismului în ţara noastră. Dragi tovarăşi, Poporul vietnamez îşi exprimă profunda admiraţie faţă de poporul român care secole de-a rîndul a luptat pentru (Continuare In pag. a 3-a)