Munca, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8020-8044)
1973-09-01 / nr. 8020
Dominată de spiritul colaborării şi înţelegerii reciproce, de aceeaşi atmosferă de caldă prietenie frăţească, însoţită de un puternic entuziasm popular, ieri a continuat VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU IN REPUBLICA CUBA • Oaspeți ai locuitorilor din Santiago de Cuba—oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze • PROVINCIA ORIENTE UREAZĂ BUN VENIT PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCUI • Emoționanta ceremonie de la Moncada,,,cazarma transformată în şcoală" • Eşarfele alb-albastre ale pionierilor cubanezi — dăruite tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU şi tovarăşei ELENA CEAUŞESCU • La muzeul Moncadei şi la ferma Siboney • Prinz oferit de conducerea Comitetului provincial al P.C. din Cuba in cinstea inalfilor oaspefi români • In vizită la fabrica de ciment ,rJosé MerceronJ/, unde funcfi \onează și o linie de fabricație romaneasca Proletari din toate țarile, uniți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 8020 ♦♦♦ Sîmbătă 1 septembrie 1973 6 pagini 30 bani însufleţită primire făcută de populaţia provinciei Oriente, leagănul revoluţiei cubaneze Vineri dimineaţa, in cea de-a treia zi a vizitei in Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale române, au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată in extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt Însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, primsecretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydée Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă: „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia românocubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze, iau loc în maşini deschise, îndreptîndu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunând de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deosebit de prielnice ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895 în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în me(Continuare in pag. a 3-a) PREN, . RISDUCEREA, CONTINUĂ ,A CONSUMURILOR DE MATERIALE, COMBUSTIBIL ŞI ENERGIE, PRIN ELIMINAREA ORICĂREI FORME DE RISIPĂ, GOSPODĂRIM MAI BINE AVUŢIA NAŢIONALĂ! Un îndemn adresat comitetului sindicatului şi conducerii întreprinderii de sîrmâ şi produse din sirma Buzău Scoateţi din priză ştecherul neglijenţei şi vor rezulta mari economii de energie electrică Lumina zilei pătrunde cu generozitate în halele ÎNTREPRINDERII DE SÎRMA ŞI PRODUSE DIN SIRMA BUZĂU. La maşinile de trefilat, la băile de zincare, la instalaţiile de elaborare a electrozilor, pretutindeni lumină naturală abundentă, odihnitoare. Ochiul atent poate însă să observe, cu surprindere, în diverse locuri, becuri cu vapori de mercur și tuburi de iluminat fluorescent, care continuă să fie aprinse în plină zi. Ba mai mult. Numeroase becuri ard, fără întrerupere, din clipa înşurubării lor în dulie şi pînâ cind se ard ! însoţit de maistrul Nicolae Muşat, preşedintele comitetului sindicatului, şi de electricianul Ştefan Ghinea, membru al comitetului, am întreprins un raid inopinat prin secţii, ateliere şi depozite, pentru a vedea în ce măsură energia electrică este folosită în funcţie de nevoile reale ale producţiei. Primul popas îl facem la pavilionul administrativ II, de la intrarea în uzină. Pe coridoarele de la parter şi etaj, la vestiare, în preajma ferestrelor prin care năvăleşte soarele, ard fără rost nu mai puţin de 25 tuburi de iluminat. O simplă rotire a întrerupătorului ar fi evitat, bineînţeles, o asemenea risipă de curent electric, în magazia de materii prime a secţiei electrozi de sudură, unde se lucrează cu intermitenţă şi unde lumina normală a zilei face vizibilă citirea oricărei etichete de pe saci şi lăzi, numărăm alte 17 triburi fluorescente care ard în van. Maistrul de schimb Dan Constantinescu a trecut cu diverse treburi pe aici, dar se pare că nu şi-a înălţat privirea către tavan. Dar tubul fluorescent care ardea nesinchisit odată cu ivirea zilei, în biroul său, era oare atit de invizibil ? Un caz asemănător întilnim la Staţia de pompe. In biroul maistrului Dumitru Brătescu, lumina zilei ţine ,,la index“ lumina fluorescentă, făcînd-o inutilă... — De ce n-aţi stins becurile ? întrebăm — Tii, că uitai ! — se scuză maistrul. — Ştiţi cit curent consumă cele două tuburi într-o oră ? — 80 de waţi. E o lipsă... Intr-adevăr, e lipsă de răspundere. Şi e grav. In atelierul de sculărie, constatăm aceeaşi risipă de energeie electrică. Aici se poate renunţa, fără grijă, la cel puţin jumătate din cele 28 de tuburi fluorescente montate in tavan. Nu este folosit în mod chibzuit curentul electric, pentru iluminat nici la atelierul de confecţionat lădiţe pentru împachetat cuie. Aici, ard, de cîteva zile, fără răgaz, 3 becuri de cîte 250 W. Iată cum se duc în van 110—120 de kilowaţi/oră pe săptămină. Ni se „argumentează“ că lumina zilei e cam... săracă. Nici nu poate fi altfel, atîta timp cît bucăţile mari de carton, care înlocuiesc geamul spart, ocupă o bună parte din fereastră ! De asemenea, la spălător, pe coridoare, in magazia de cuie, vedem becuri arzînd fără folos. Le numărăm : 24. De cîteva zile becurile continuă să fie aprinse şi în atelierul mecanico-energetic. Cineva a avut năstruşnica idee să „îndolieze“ geamurile de la luminator fără ca cei dinlăuntru să se fi opus că li se „dijmuieşte“ lumina naturală. Raidul nostru la întreprinderea de sirmă şi produse din sîrmă Buzău a scos în relief că aici se face risipă destul de mare de energie electrică. Un calcul sumar : dacă aici s-ar lăsa in funcţiune numai iluminatul de siguranţă şi cel de pază, care este suficient, s-ar putea obţine economii de circa 16 000 kWh anual. Cu jenă, preşedintele comitetului sindicatului, stingea becurile în urma noastră, atrăgînd atenţia celor vinovaţi. Nu întreprinsese nimic vrednic de luat în seamă, pentru a curma tendinţa de risipă, de consum, fără noimă, a energiei electrice. Este clar că nici preşedintele, nici membrii comitetului sindicatului nu au supravegheat şi controlat zilnic modul în care sunt iluminate halele de producţie, nu s-au străduit să imprime în rîndul tuturor muncitorilor spiritul de responsabilitate, simţul de bun gospodar. Pentru a pune capăt carenţelor existente, comitetul sindicatului e adoptat, imediat după efectuarea raidului, hotărîrea de a desfăşura o susţinută muncă politică în vederea reducerii continue a consumului de energie electrică, şi de a propune conducerii întreprinderii luarea unor măsuri ferme vizînd utilizarea judicioasă a fiecărui kilowat-oră. Era şi cazul să se acţioneze cu fermitate şi intransigenţă în această direcţie ! Mihail Doraş coresp. „MUNCA“ ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE , BASBI Toamna bate la uşă numai pentru unităţiile agricole fruntaşe? Unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Timiş au de însăminţat în această toamnă cu griu, orz, răpită şi culturi pentru masa verde o suprafaţă de peste 215 000 hectare. Pregătirile pentru însămînţarea acestor culturi, şi îndeosebi pentru cea de griu, care va ocupa 157 000 hectare, au fost începute încă din vară, odată cu strîngerea recoltei de păioase. Drept urmare în majoritatea unităţilor au fost luate măsuri pentru asigurarea din vreme a seminţei de griu şi de orz, organizarea aplicării îngrăşămintelor chimice şi naturale pe tarlalele destinate însămînţărilor de toamnă, şi pentru efectuarea în condiţii optime a pregătirii terenului. In acest fel s-a acţionat la întreprinderile agricole de stat Giarmata, Variaş, Jimbolia, Tomnatic, Grabaţi, Teremia Mare şi altele. In mod firesc, în ultima vreme eforturile agricultorilor din judeţ sunt canalizate spre efectuarea arăturilor şi fertilizarea corespunzătoare a terenurilor, revizuirea şi repararea maşinilor agricole şi a altor utilaje necesare, asigurarea unei amplasări cit mai raţionale a griului. Inginerul Ion Ageu, directorul întreprinderii agricole de stat Variaş, ne-a explicat la faţa locului că totul a fost pregătit — sămînţa, maşinile, chiar şi terenul pe mai mult de jumătate din suprafaţa prevăzută — îndit semănatul orzului sau griului ar putea începe chiar şi acum. — Birourile grupelor sindicale din cadrul fermelor, a precizat tovarăşul Ion Ageu, ne-au dat şi ne dau un sprijin substanţial la toate acţiunile, ele mobilizînd toţi oamenii muncii, pe mecanizatori în primul rînd, la buna pregătire a acestei campanii de toamnă în cadrul căreia se suprapun o diversitate de lucrări — aratul, semănatul, recoltatul culturilor tîrzii, transportul şi depozitarea lor, continuarea stringerii furajelor de pe cimp etc. Că toamnă şi-a făcut apariţia ne-o dovedeşte nu numai stadiul avansat al pregătirilor in unităţile agricole fruntaşe, ci şi trecerea efectivă, în cele mai multe locuri, la efectuarea lucrărilor de toamnă. Astfel, la I.A.S. Dudeştii Vechi, Sinandrei, Tomnatic, Voiteni şi Banloc se lucrează de cîteva zile la semănatul rapiţei, iar la cooperativele agricole din raza de activitate a S.M.A. Orzişoara, Fibiş, Remetea Mare, Gătaia, Cenei şi Tormac, paralel cu semănatul rapiţei se desfăşoară cu intensitate recoltatul şi transportul sfeclei de zahăr, al cartofilor, cînepii şi altor culturi. Sunt, insă, din păcate în judeţul Timiş şi unele unităţi în cadrul cărora lucrările de sezon sunt rămase în urmă. Iată cîteva exemple. La data de 30 august la cooperativele agricole de producţie Criciova, Clopodia, Cireşu şi Sarlata nici nu se începuse selectatul seminţei, deşi pină la 1 septembrie această operaţie trebuia încheiată in toate unităţile. Pină la aceeaşi dată, cadrele tehnice din cooperativele agricole de producţie Bazoşu Vechi, Igriş, Chegleviş, Satchinez şi altele, nu s-au gîndit să trimită probe din sămînţa de griu şi de orz laboratorului de control, pentru a verifica puterea lor de germinaţie. ţi Asemenea neglijenţe manifestă şi conducerile unor staţiuni de maşini agricole în privinţa executării arăturilor pentru însămînţări. Este cazul S.M.A. Jebel, Balinţ şi Recaş, care nu au arat încă toate suprafeţele eliberate şi în cadrul cărora semănătorile şi grapele n-au fost revizuite şi reparate pînă la această dată. Ca părere au organizaţiile sindicale din unităţile amintite de această situaţie? Datorită unor situaţii ca acestea, în judeţul Timiş, au fost arate pînă acum pentru cultura griului, doar 61883 hectare, adică 40 la sută din suprafaţa prevăzută. Rezultatele nu pot fi mulţumitoare, dacă ţinem seama de faptul că în această parte a ţării timpul a fost prielnic pentru efectuarea arăturilor pe toate suprafeţele eliberate. Există suficiente forţe şi mijloace, care folosite mai bine, vor permite o intensificare a ritmului de lucru pentru încheierea pregătirilor şi trecerea efectivă la executarea lucrărilor agricole de toamnă. Ion Niţu coresp. „MUNCA* ARAD: în 8 luni au fost asimilate 15 noi tipuri de vagoane LA ÎNTREPRINDEREA DE VAGOANE DIN ARAD, anul 1973 este considerat, cu deplin temei, drept anul înnoirii producţiei. în perioada acestor 8 luni colectivul acestei unităţi a asimilat 15 noi tipuri de vagoane, din cele 17 prevăzute pentru întreg anul. Este un ritm de asimilare fără precedent în istoria întreprinderii, un adevărat „asalt“ pe calea diversificării şi modernizării producţiei de vagoane, a ridicării gradului lor de tehnicitate. Primele două tipuri, din seria celor 15 asimilate, au fost realizate în luna august. Este vorba de vagonul platformă pe 4 osii, destinat exportului, şi de vagonul pentru poştă şi bagaje, a căror livrare către unităţile de exploatare C.F.R. sau unor beneficiari externi a şi început.IOAN NIŢU, coresp. „MUNCA*!. Vizita la Galaţi a delegaţiei sindicale din Ungaria Delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Ungară condusă de Sándor Gáspár, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P.M.S.U., secretar general al Consiliului Central, care, la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R., efectuează o vizită de prietenie şi schimb de experienţă în ţara noastră, a fost în cursul zilei de vineri oaspetele municipiului Galaţi. Delegaţia a vizitat, cu acest prilej, noua şi moderna cetate a siderurgiei româneşti — Combinatul siderurgic. După ce directorul tehnic, ing. Ilie Nisipeanu, a prezentat membrilor delegaţiei macheta şi istoricul dezvoltării acestui important obiectiv industrial, succesele obţinute de harnicul său colectiv, a fost vizitat laminorul de tablă groasă şi sectoare conexe. In continuare, membrii delegaţiei s-au intîlnit şi au purtat discuţii cu reprezentanţii organelor de partid, sindicat, U.T.C., şi ai comitetului oamenilor muncii privind activitatea desfăşurată de comitetul oamenilor muncii şi participarea sindicatelor la soluţionarea problemelor economice şi sociale ce stau în faţa colectivului. Oaspeţii au apreciat dotarea tehnică a combinatului, rezultatele obţinute de oamenii muncii în creşterea producţiei de oţel. In după amiaza aceleiaşi zile, delegaţia sindicală maghiară s-a întîlnit, la sediul Casei de cultură a sindicatelor, cu activul sindical din Galaţi. Ionel Stamatoiu, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, a exprimat satisfacţia oamenilor muncii gălăţeni de a avea ca oaspeţi pe reprezentanţi ai sindicatelor din Ungaria vecină şi prietenă. Reprezentanţii sindicatelor maghiare au fost salutaţi, de asemenea, de Victoria Lupoaie, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor Galaţi, şi de Nicolae Lăcătuşu, preşedintele comitetului sindicatului combinatului siderurgic, care în cuvîntul lor au înfăţişat rezultatele obţinute de oamenii muncii în îndeplinirea sarcinilor de plan, activitatea sindicatelor în diferite domenii, precum şi contribuţia lor la realizarea programului stabilit de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului Comunist Român, privind construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Vorbitorii au exprimat, totodată, sentimente de caldă prietenie faţă de oamenii muncii şi sindicatele din Republica Populară Ungară, dorinţa de a extinde şi dezvolta schimbul de experienţă cu sindicatele din ţara vecină. Luind cuvîntul, secretarul general al Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Ungară, Sándor Gáspár, a felicitat cu căldură pe oamenii muncii din Galaţi, pentru măreţele realizări obţinute în producţie şi în alte domenii de activitate. El a împărtăşit din experienţa şi preocupările sindicatelor din Ungaria şi a exprimat dorinţa acestora de a lărgi în continuare legăturile de frăţească colaborare cu oamenii muncii şi sindicatele din România. Seara, în cinstea oaspeţilor, la casa de cultură, formaţii artistice de amatori din Galaţi au prezentat un bogat program artistic. In timpul vizitei, delegaţia a fost însoţită de Larisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., şi Ion Axente, secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. Mircea Cişman coresp. „MUNCA“