Munca, septembrie 1973 (Anul 29, nr. 8020-8044)

1973-09-01 / nr. 8020

Dominată de spiritul colaborării şi înţelegerii reciproce, de aceeaşi atmosferă de caldă prietenie frăţească, însoţită de un puternic entuziasm popular, ieri a continuat VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU IN REPUBLICA CUBA • Oaspeți ai locuitorilor din Santiago de Cuba—oraşul celor mai vechi măr­turii revoluţionare cubaneze • PRO­­VINCI­A ORIENTE UREAZĂ BUN VENIT PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCUI • Emoționanta ceremonie de la Mon­­cada,,,cazarma transformată în şcoa­­lă" • Eşarfele alb-albastre ale pionie­rilor cubanezi — dăruite tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU şi tovarăşei ELENA CEAUŞESCU • La muzeul Mon­­cadei şi la ferma Siboney • Prinz oferit de conducerea Comitetului provincial al P.C. din Cuba in cinstea inalfilor oaspefi români • In vizită la fabrica de ciment ,rJosé MerceronJ/, unde funcfi­ \­onează și o linie de fabricație­­­ romaneasca Proletari din toate țari­le, uni­ți-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 8020 ♦♦♦ Sîmbătă 1 septembrie 1973 6 pagini 30 bani însufleţită primire făcută de populaţia provinciei Oriente, leagănul revoluţiei cubaneze Vineri dimineaţa, in cea de-a treia zi a vizitei in Cuba frăţească, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale româ­ne, au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi popu­laţie, situată in extremitatea răsări­teană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu sunt Însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Par­tidului Comunist din Cuba, prim-mi­­nistru al Guvernului Revoluţionar, şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“, con­ducătorii României şi Cubei sunt sa­lutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Ar­mando Hart, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C. din Cuba, prim­­secretar al Comitetului provincial de partid, precum și de Haydée Santa­­maria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drape­le româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă în limbile română şi spaniolă: „Provin­cia Oriente urează bun venit pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în re­vistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai ora­şului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi con­ducători, pentru prietenia româno­­cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze, iau loc în maşini deschise, îndreptîn­­du-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunând de fabrici de za­hăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Ma­joritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de con­diţii naturale deosebit de prielnice ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, o­­raşul celor mai vechi mărturii revo­luţionare cubaneze. Aici se află mor­­mîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei“, căzut eroic pe cîmpul de luptă în 1895 în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, pre­cum şi monumentul înălţat în me­(Continuare in pag. a 3-a) PREN, . RISDUCEREA, CONTINUĂ ,A­ CONSUMURILOR­ DE MATERIALE, COMBUSTIBIL ŞI ENERGIE, PRIN ELIMINAREA ORICĂREI FORME DE RISIPĂ,­ GOSPODĂRIM MAI BINE AVUŢIA NAŢIONALĂ!­­ Un îndemn adresat comitetului sindicatului şi conducerii întreprinderii de sîrmâ şi produse din sirma Buzău Scoateţi din priză ştecherul neglijenţei şi vor rezulta mari economii de energie electrică Lumina zilei pătrunde cu genero­zitate în halele ÎNTREPRINDERII DE SÎRMA ŞI PRODUSE DIN SIRMA BUZĂU. La maşinile de trefilat, la băile de zincare, la instalaţiile de elaborare a electrozilor, pretutindeni lumină naturală abundentă, odihni­toare. Ochiul atent poate însă să observe, cu surprindere, în diverse locuri, becuri cu vapori de mercur și tuburi de iluminat fluorescent, care continuă să fie aprinse în plină zi. Ba mai mult. Numeroase becuri ard, fără întrerupere, din clipa în­şurubării lor în dulie şi pînâ cind se ard ! însoţit de maistrul Nicolae Muşat, preşedintele comitetului sindicatului, şi de electricianul Ştefan Ghinea, membru al comitetului, am întreprins un raid inopinat prin secţii, ate­liere şi depozite, pentru a vedea în ce măsură energia electrică este fo­losită în funcţie de nevoile reale ale producţiei. Primul popas îl facem la pavilionul administrativ II, de la intrarea în uzină. Pe coridoarele de la parter şi etaj, la vestiare, în preajma ferestre­lor prin care năvăleşte soarele, ard fără rost nu mai puţin de 25 tuburi de iluminat. O simplă rotire a între­rupătorului ar fi evitat, bineînţeles, o asemenea risipă de curent electric, în magazia de materii prime a sec­ţiei electrozi de sudură, unde se lu­crează cu­ intermitenţă şi unde lumi­na normală a zilei face vizibilă citi­rea oricărei etichete de pe saci şi lăzi, numărăm alte 17 triburi fluores­cente care ard în van. Maistrul de schimb Dan Constantinescu a trecut cu diverse treburi pe aici, dar se pare că nu şi-a înălţat privirea către tavan. Dar tubul fluorescent care ar­dea nesinchisit odată cu ivirea zilei, în biroul său, era oare atit de in­vizibil ? Un caz asemănător întilnim la Sta­ţia de pompe. In biroul maistrului Dumitru Brătescu, lumina zilei ţine ,,la index“ lumina fluorescentă, făcînd-o inutilă... — De ce n-aţi stins becurile ? în­trebăm — Tii, că uitai ! — se scuză mai­strul. — Ştiţi cit curent consumă cele două tuburi într-o oră ? — 80 de waţi. E o lipsă... Intr-adevăr, e lipsă de răspundere. Şi e grav. In atelierul de sculărie, constatăm aceeaşi risipă de energeie electrică. Aici se poate renunţa, fără grijă, la cel puţin jumătate din cele 28 de tuburi fluorescente montate in tavan. Nu este folosit în mod chibzuit cu­rentul electric, pentru iluminat nici la atelierul de confecţionat lădiţe pentru împachetat cuie. Aici, ard, de cîteva zile, fără răgaz, 3 becuri de cîte 250 W. Iată cum se duc în van 110—120 de kilowaţi/oră pe săptămină. Ni se „argumentează“ că lumina zilei e cam... săracă. Nici nu poate fi altfel, atîta timp cît bucăţile mari de carton, care înlocuiesc geamul spart, ocupă o bună parte din fereastră ! De asemenea, la spălător, pe cori­doare, in magazia de cuie, vedem becuri arzînd fără folos. Le numă­răm : 24. De cîteva zile becurile con­tinuă să fie aprinse şi în atelierul mecanico-energetic. Cineva a avut năstruşnica idee să „îndolieze“ geamurile de la luminator fără ca cei dinlăuntru să se fi opus că li se „dijmuieşte“ lumina naturală. Raidul nostru la întreprinderea de sirmă şi produse din sîrmă Buzău a scos în relief că aici se face risipă destul de mare de energie electrică. Un calcul sumar : dacă aici s-ar lăsa in funcţiune numai iluminatul de si­guranţă şi cel de pază, care este su­ficient, s-ar putea obţine economii de circa 16 000 kWh anual. Cu jenă, preşedintele comitetului sindicatului, stingea becurile în urma noastră, atrăgînd atenţia celor vino­vaţi. Nu întreprinsese nimic vrednic de luat în seamă, pentru a curma tendinţa de risipă, de consum, fără noimă, a energiei electrice. Este clar că nici preşedintele, nici membrii comitetului sindicatului nu au supra­vegheat şi controlat zilnic modul în care sunt iluminate halele de producţie, nu s-au străduit să impri­me în rîndul tuturor muncitorilor spiritul de responsabilitate, simţul de bun gospodar. Pentru a pune capăt carenţelor existente, comitetul sindicatului e adoptat, imediat după efectuarea rai­dului, hotărîrea de a desfăşura o susţinută muncă politică în vederea reducerii continue a consumului de energie electrică, şi de a propune conducerii întreprinderii luarea unor măsuri ferme vizînd utilizarea judi­cioasă a fiecărui kilowat-oră. Era şi cazul să se acţioneze cu fermitate şi intransigenţă în această direcţie ! Mihail Doraş coresp. „MUNCA“ ÎN ACESTE ZILE PE OGOARE , BASBI Toamna bate la uşă numai pentru unităţiile agricole fruntaşe? Unităţile agricole de stat şi coope­ratiste din judeţul Timiş au de în­­săminţat în această toam­nă cu griu, orz, răpită şi culturi pentru masa verde o suprafaţă de peste 215 000 hectare. Pregătirile pentru însămîn­­ţarea acestor culturi, şi îndeosebi pentru cea de griu, care va ocupa 157 000 hectare, au fost începute încă din vară, odată cu strîngerea recoltei de păioase. Drept urmare în majori­tatea unităţilor au fost luate măsuri pentru asigurarea din vreme a se­minţei de griu şi de orz, organizarea aplicării îngrăşămintelor chimice şi naturale pe tarlalele destinate în­­sămînţărilor de toamnă, şi pentru efectuarea în condiţii optime a pre­gătirii terenului. In acest fel s-a ac­ţionat la întreprinderile agricole de stat Giarmata, Variaş, Jimbolia, Tomnatic, Grabaţi, Teremia Mare şi altele. In mod firesc, în ultima vreme e­­forturile agricultorilor din judeţ sunt canalizate spre efectuarea arăturilor şi fertilizarea corespunzătoare a te­renurilor, revizuirea şi repararea maşinilor agricole şi a altor utilaje necesare, asigurarea unei amplasări cit mai raţionale a griului. Inginerul Ion Ageu, directorul în­treprinderii agricole de stat Variaş, ne-a explicat la faţa locului că totul a fost pregătit — sămînţa, maşinile, chiar şi terenul pe mai mult de ju­mătate din suprafaţa prevăzută — îndit semănatul orzului sau griului ar putea începe chiar şi acum. — Birourile grupelor sindicale din cadrul fermelor, a precizat tovarăşul Ion Ageu, ne-au dat şi ne dau un sprijin substanţial la toate acţiunile, ele mobilizînd toţi oamenii muncii, pe mecanizatori în primul rînd, la buna pregătire a acestei campanii de toamnă în cadrul căreia se suprapun o diversitate de lucrări — aratul, se­mănatul, recoltatul culturilor tîrzii, transportul şi depozitarea lor, conti­nuarea stringerii furajelor de pe cimp etc. Că toamnă şi-a făcut apariţia ne-o dovedeşte nu numai stadiul avansat al pregătirilor in unităţile agricole fruntaşe, ci şi trecerea efectivă, în cele mai multe locuri, la efectuarea lucrărilor de toamnă. Astfel, la I.A.S. Dudeştii Vechi, Sinandrei, Tomnatic, Voiteni şi Banloc se lucrează de cî­teva zile la semănatul rapiţei, iar la cooperativele agricole din raza de activitate a S.M.A. Orzişoara, Fibiş, Remetea Mare, Gătaia, Cenei şi Tor­­mac, paralel cu semănatul rapiţei se desfăşoară cu intensitate recoltatul şi transportul sfeclei de zahăr, al car­tofilor, cînepii şi altor culturi. Sunt, insă, din păcate în judeţul Timiş şi unele unităţi în cadrul că­rora lucrările de sezon sunt rămase în urmă. Iată cîteva exemple. La data de 30 august la cooperativele agricole de producţie Criciova, Clo­­podia, Cireşu şi Sarlata nici nu se începuse selectatul seminţei, deşi pină la 1 septembrie această opera­ţie trebuia încheiată in toate unită­ţile. Pină la aceeaşi dată, cadrele tehnice din cooperativele agricole de producţie Bazoşu Vechi, Igriş, Chegleviş, Satchinez şi altele, nu s-au gîndit să trimită probe din sămînţa de griu şi de orz laboratorului de control, pentru a verifica puterea lor de germinaţie. ţi Asemenea neglijenţe manifestă şi conducerile unor staţiuni de maşini agricole în privinţa executării arătu­rilor pentru însămînţări. Este cazul S.M.A. Jebel, Balinţ şi Recaş, care nu au arat încă toate suprafeţele e­­liberate şi în cadrul cărora semănă­­torile şi grapele n-au fost revizuite şi reparate pînă la această dată. Ca părere au organizaţiile sindicale din unităţile amintite de această situaţie? Datorită unor situaţii ca acestea, în judeţul Timiş, au fost arate pînă acum pentru cultura griului, doar 61883 hectare, adică 40 la sută din suprafaţa prevăzută. Rezultatele nu pot fi mulţumitoare, dacă ţinem sea­ma de faptul că în această parte a ţării timpul a fost prielnic pentru efectuarea arăturilor pe toate supra­feţele eliberate. Există suficiente forţe şi mijloace, care folosite mai bine, vor permite o intensificare a ritmului de lucru pentru încheierea pregătirilor şi trecerea efectivă la executarea lucrărilor agricole de toamnă. Ion Niţu coresp. „MUNCA* ARAD: în 8 luni au fost asimilate 15 noi tipuri de vagoane LA ÎNTREPRINDEREA DE VA­GOANE DIN ARAD, anul 1973 este considerat, cu deplin temei, drept a­­nul înnoirii producţiei. în perioada acestor 8 luni colectivul acestei uni­tăţi a asimilat 15 noi tipuri de va­goane, din cele 17 prevăzute pentru întreg anul. Este un ritm de asimila­re fără precedent în istoria întreprin­derii, un adevărat „asalt“ pe calea diversificării şi modernizării produc­ţiei de vagoane, a ridicării gradului lor de tehnicitate. Primele două tipuri, din seria ce­lor 15 asimilate, au fost realizate în luna august. Este vorba de vagonul platformă pe 4 osii, destinat expor­tului, şi de vagonul pentru poştă şi bagaje, a căror livrare către unităţi­le de exploatare C.F.R. sau unor be­neficiari externi a şi început.­­IOAN NIŢU, coresp. „MUNCA*!. Vizita la Galaţi a delegaţiei sindicale din Ungaria Delegaţia Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Populară Ungară condusă de Sándor Gáspár, membru al Biroului Politic al Comi­tetului Central al P.M.S.U., secretar general al Consiliului Central, care, la invitaţia Consiliului Central al U.G.S.R., efectuează o vizită de prie­tenie şi schimb de experienţă în ţara noastră, a fost în cursul zilei de vi­neri oaspetele municipiului Galaţi. Delegaţia a vizitat, cu acest prilej, noua şi moderna cetate a siderurgiei româneşti — Combinatul siderurgic. După ce directorul tehnic, ing. Ilie Nisipeanu, a prezentat membrilor de­legaţiei macheta şi istoricul dezvol­tării acestui important obiectiv in­dustrial, succesele obţinute de har­nicul său colectiv, a fost vizitat la­minorul de tablă groasă şi sectoare conexe. In continuare, membrii de­legaţiei s-au intîlnit şi au purtat dis­cuţii cu reprezentanţii organelor de partid, sindicat, U.T.C., şi ai comi­tetului oamenilor muncii privind ac­tivitatea desfăşurată de comitetul oa­menilor muncii şi participarea sindi­catelor la soluţionarea problemelor economice şi sociale ce stau în faţa colectivului. Oaspeţii au apreciat do­tarea tehnică a combinatului, rezul­tatele obţinute de oamenii muncii în creşterea producţiei de oţel. In după amiaza aceleiaşi zile, de­legaţia sindicală maghiară s-a în­­tîlnit, la sediul Casei de cultură a sindicatelor, cu activul sindical din Galaţi. Ionel Stamatoiu, preşedinte­le Consiliului judeţean al sindicate­lor, a exprimat satisfacţia oameni­lor muncii gălăţeni de a avea ca oaspeţi pe reprezentanţi ai sindicate­lor din Ungaria vecină şi prietenă. Reprezentanţii sindicatelor maghiare au fost salutaţi, de asemenea, de Victoria Lupoaie, vicepreşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor Galaţi, şi de Nicolae Lăcătuşu, pre­şedintele comitetului sindicatului combinatului siderurgic, care în cu­­vîntul lor au înfăţişat rezultatele ob­ţinute de oamenii muncii în înde­plinirea sarcinilor de plan, activita­tea sindicatelor în diferite dome­nii, precum şi contribuţia lor la realizarea programului stabilit de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului Comunist Român, privind construirea societă­ţii socialiste multilateral dezvolta­te în patria noastră. Vorbitorii au exprimat, totodată, sentimente de caldă prietenie faţă de oamenii muncii şi sindicatele din Republica Populară Ungară, dorinţa de a ex­tinde şi dezvolta schimbul de expe­rienţă cu sindicatele din ţara ve­cină. Luind cuvîntul, secretarul general al Consiliului Central al Sindicate­lor din Republica Populară Ungară, Sándor Gáspár, a felicitat cu căldură pe oamenii muncii din Galaţi, pentru măreţele realizări obţinute în pro­ducţie şi în alte domenii de activi­tate. El a împărtăşit din experienţa şi preocupările sindicatelor din Un­garia şi a exprimat dorinţa acesto­ra de a lărgi în continuare legătu­rile de frăţească colaborare cu oa­menii muncii şi sindicatele din România. Seara, în cinstea oaspeţilor, la casa de cultură, formaţii artistice de amatori din Galaţi au prezentat un bogat program artistic. In timpul vizitei, delegaţia a fost însoţită de Larisa Munteanu, se­cretar al Consiliului Central al U.G.S.R., şi Ion Axente, secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R. Mircea Cişman coresp. „MUNCA“

Next